Page 46 - 1898-10

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 228—189 8

Unui porc mare se pot da pe cli 6—7 Creolele din Georgia îşi împodobesc ple­ întrat 424 capete şi au eşit 326 capete ră­ S u r s a d e B u c u r e s c î .
grame, âr unui purcel mai mic numai pe tele lor negre ca abanosul cu florile albe, mânând la 19 Oct. un număr de 42,712 din 13 Octomvre n. 1898.
jumătate atâta. Carbolul încă se pote da Roşa laevigata, âr Irlandesele cu flârea capete. . *3 Scad. Cu
în lătură. în măsură de 2°/ , adecă două la Se notâzâ marfa: ungurescă v e c h e "V aloiî. cup. bani
«D
0 palidă Roşa rubiginosa“. JD gata.
sută. Cu varul nestins se presară aşternutul Grecii au cunoscut roşele din re­ g r e a dela —.— cr. pănă la —.— cr.
seu padimentul. Aceste lecurl s’au adeverit, giunile nordice la Balcani, unde şi acjl se marfă u n g u r â s c â tinără g r e a dela Re • â română perpetuă 1876 &7„ Apr,- Oct, __
98»/,
o
că în măsură arătată nu sunt primejdios© afiă câmpiile încântătore de rose. Grecii 49. — cr. pănă la 60.— cr. de mijloc dela b-onta amortisabilâ . . . . & 7 5°/o lan.—iul. 101—
„ „ (Impr. 1892. . .
l
sănătăţii porcului. cunosceau rose sălbatice şi de grădini. 50. — cr. pănă la 51.— cr. u ş o r ă dela „ „ din 1893 6 7 P L00 -
„ „ 1894 int. 6 mii.
Unii mai desinfectâză vasele, ba pun Progresul culturei trăndafirilor are să-l 61.— cr. pănă la 52.— cr. „ „ flmpr. de 32. '/j nul. 5% Apr.-Oct. 98 —
n, lan.-liilie
chiar şi în lătură şi antimoniu, petră pu- mulţămâseâ Europa Orientului. In timpul Bursa de mărfuri din Budapesta. „ „ (Impr. de 50 mii. n, n n 92-7,
„ „ (Imp. de274 m.1890
4=7(1
ciosă, sare şi leşiă de lemn, cari încă au cruciadelor a adus contele de Champagne „ „ (Imp. do 45 m. 1891 4% r) n 92 7,
92 7,
n n
ore-care putere de-a încungiura boia, decă un trandafir din ţâra sfântului Mormânt şi din 18 Octomvre n. 1898. „ „ (Im. de 120 iul. 1894 47,- ii n 92 7,
„ „ (Im. do90iril. 1896
e *;
>» ^
92 7,
47o
se folosesc pănă când boia încă nu s’a ivit l’a plantat în grădina castelului său dela 15 • Preţul per Oblig, de Stat (Conv. rurale^. 67r, Mai- Not.
® o
în totă furia ei. Provins. Sfmlnje £ w 100 ohilotrl. Oblig. Casei Pensiunilor fr. 306 10 --.--
a
Acestea sunt recunoscute pănă acum, Italienii din timpul epocei renascerii o a dela | pană Oblig, comunei BucurescI 1883 5°/° lan.—iul. 99 V,
67o Mai- Nov.
„ „ ,. din 1884
ca cele mai bune mijloce de preservare şi au adus esemplare frumâse de trandafiri Grâu Bănăţenesc 80 ___ _ _ „ „ „ din 1888 57, iun-Dec. —
#
., „ „ din 1890
tămăduire în contra ciumei porcilor. Dintre din Asia. Grâu dela Tisa 80 9.85 9.90 Scrisuri fonciare rurale . . . 67n Mai-Nov. 109 —
Grâu de Pesta 80 10.05 10.101 57o lau.-lulie 99 »/,
tote însă, după cum am dis şi mai sus, Francia şi Anglia s’au ocupat mai Grâu de Alba. regala 80 J0.— 10.06 )) M >J »J *4 Vo 11 11 92.-
,, „ urbane Bucuresc. 57,
curăţenia vaselor şi a coteţelor e lucrul de mult cu inobilitarea trandafirilor. In anul Grâu de Bacska 80 10 05 10.10 i) îi n Iaşi 6% ii n 97 7,
93.7,
— .-
Grâu ung. de nord
căpeteniă. Nimic nu este mai pe sus de 1843 se amesteca în Anglia 478 varietăţi Grâu românesc 80 —.— --. “ Oblig. Soc. de basalt artificial «7o n ii —.... ;
—.—
80
V. K.
curăţeniă, pentru-că nimic nu-i atât de de trandafiri. Sj 43 Preţul per Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v.
© O
frumos şi sănătos, ca ea, atât când e vorba In Jardin de marine din Tulon se Seminţe vechi â a 100 chilgr. Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 24.75
de omeni, cât şi pentru animale. află un trandafir ale cărui ramuri acoper ori nou* o s dela panii Banca agricolă............................. 600 150 v. 373 —
Dacia-România uit. div. 35 lei
200 într. v, 451 —
1200 urme pătrate. In fiă-care an dă 40— Naţionala de asig. uit. div. 43 lei •200 11 fl 51').-
_____|
MULTE Şî DE TOTE. 60,000 de trandafiri. Săcară 70-72 7.75 7 85 Soc. Bazalt.. Art.if. uit. div. lei 30250 11 1 116-
Orz nutreţ 60-62 6. 6.30 Soc. Rom. de Constr ult.div.15 1. 250
Orz de vinars 62.64 6 70 7.20 Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 11 11 125 -
--.
-1
„Patria Soc. de asig. uit d. 4 lei 100
T r a n d a f i r u l . Călendaml septemân ei. Orz de b6re 64.66 7.50 8.60 Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 11 11 --, ...
Ovăs 89.41 6.75 6 05 .1
Trandafirul, după cum a dis un mare OCTOMVRE. are 31 (jile. BRUMAREL. Cucurua bănăţ. 76 ,-- .-- „ „ „ 2 em. u. d. 0100 --
iCX
--î
Cucuruz alţii soiu 73 .-- .-- Soc. de fur. militare u. d. 60 lei
botanist, este mai mult făptura omului, Cucuruz —• ,-- .-- „Bistriţa" soc. p. f. hârtii 30 , , »
- .
decât a naturei. Trandafirul din timpurile Pilele ( âleml. Ini. v. Căleud. Gregor. Hirişoă n — --.-- --.-- Societ. p. const. de Tramways Al > 1) ------1
20 franci aur
vechi nu semănă de loc nici la colore, Oursu!
Dum. 11 f S. ap. Filip 23 Severin S o i u l S C O M P T D E l :
nici la miros cu trandafirul nostru de adl, Producte il>v.
L”nl 12 S. m. Prob., Tar. 24 Arcb. Rafael dole, pănă
care este podoba cea mai încântător© a M s rţl13 M. Carp. şi Papii 25 Crisant. şi D. Banca naţ. a Rom. &7o Paris . . . . 2 7 o
grădinilor. Mer. 14 f C. Paraschiva 26 Demetriu 8em. de tril* Luţernă ungur, 50- 57.- Avansuri pe efecte 67 „ Petersburg . . 47 „
57,
transilvană
.
Berlin .
.
.
Casa de DopunorI
Este interesant deci de a urma cur­ Joi 16 S. m. Lucian 27 Sabina bănăţenă Londra . . . . 4 /o Belgia . . . . 6 4 7 7 o n
u
Vin. 16 S. m. Longin 28 Sim. şi lud. ap. roşiă 42— 41 — Viena..................... Elveţia . . . .
sul desvolătrii acestui rege al fiorilor, prin 4=*7s7o 4 7 „
3âm. 17 S. prof Osea 29 Narcis Oleu de rap. rafinat duplu
vâcurl. Olen de in
Geologii, ale' căror sciinţe se îutind s Uns. de porc dela Pesta 67— 57>0 Proprietar: Aaarel Mureş&amf.,
dela ţâră
11
pănă în cele mai îndepărtate timpuri, pe Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. H Slănină sventată 55- . 5510 Redactor responsabil: i?Ea?©i*.
afumată 59 50 60.-
cate nici nu le putem cuprinde cu mintea Din 14 Octomvre 18,<8 ’ - S
C SSn
nostră, au descoperit urme de trandafiri în Prune din Bosnia îu bnţl 8.76 9225
Măsura Valuta 8 60 9. Ti
formaţiunile de cărbuni, şi prin acâsta au _ _ , n din Serbia în saci WERTHEIM-TRIPLEX se intrebuin-
său C a l i t a t e a . austr. Lictar slavon nou 15 25 15.75
ţeriă şi la Hofburgu imserial.
adus dovadă, că trandafirul esista şi în greutatea fl. | cr. bănăţenesc L3 25 13.75 WAV^WNV/AVAVAWAVAVAWAW/AVAVAW/^'vWA%\WAV.
timpurile vechi. Documentele vechi despre NncI din Ungaria
Gogoşi un gureşei
esistenţa trandafirului s’au găsit îu munţii 1 H. L. Grâ 1 oel mai frumos 7 70 serbescl * IIERTHEIM-
Alatiei şi Asia centrală la mormintele Tsu- Grâu rcijlooiu . . 7 4n Micro brută
galbină strecurată
diilor, de acum 5000 de ani. Aici s’au Grâu mai slab . . 7 10 Ceară de Rosenan # MAŞINI de cusut.
găsit monede de argint, pe care erau im­ Grâu mestecat 4 50 Spirt brut
Săca-ă frumâsă . . 4 80 Drojdiuţa ds. npir< Recunoscute ca fabricaţiunea cea
primaţi trandafiri. mai bună, construite după sistemul cel
Sănară ir.ijlociâ . . 4 •60
Trandafirul e forte mult cultivat şi Orz frumos 3 mai nou, pentru familii şi industriaşi.
)1 50 C u r s u l i o 8 u r i 1 o r p r i v a t e
îngrijit în Persia. Istoricul german Carol Orz mijlociu . . , 3 20 Cereţi preţul curent şi mostre cusute
r din 18 Octom re 1898.
Rilles ne spune: „In nici o ţâră din lume, v Ovăs frumos . 2 10 30 £ (liio timp (le probă. 5 ani A
mi se cultivă trandafirul, ca în Persia. •i Ovăs mijlociu . . 1 80 Basilica oump. vind--. anţie. Ori ce maşină care
6 60
7 10
Grădinile şi curţile sunt pline de trandafiri; »> Cucuruz . . . . 3 60 Credit , 19940 200. - în durată de 30 dile nu se va dovedi
Mălaiu . . . . . 3 40 ST w^ o fi. m. c. de bună, o primesc îndărăt pe spe­
62. -
2
tote salouele, camerile de bae sunt pre­ Mazăre........................ 6 — Vavig. pr Dunara 61.— 180.-- sele mele.
170.-
sărate cu trandafiri. In tot locul domnesce Linte ........................... 9 — (nsbruck , , 30 - 8 i. -
)) Relaţii directe cu publi­
28.-
un parfum de rose. In India, încă din evul Fasole.......................... 4 60 Krolnu 27.50 23.50 M a ş i n ă cul, fără agenţi,
Laibenb
22 50
mediu era obiceiul, ca cei săraci să aducă Sămânţă de in 8 50 Buda t , 62 25 63.25 de picior Yendiro cu preţul jnme-
Sămânţă de oânepă 4 30 Palftv . . 63 80 6 1/0
tribut regilor trandafiri, cu care presărau braţ înalt t.ftte, ca cel obicinuit, pen­
î y Cartofi . . . — 75 frucpft roşie austr. 19 40 20.— preţ redus tru fabricaţia primă.
camera lor de culcare. Astădl cresc tran­ a dto ui:g. 10 60 11.-
< » Măz riche — —
dro
dafiri şi în Egipt, unde mai înainte nu 1 k.iă Carne de vită . . — 48 Rudclf iraî. 12.— 12.50 fl. 35.50 GmiQşceţî deja ferMm-Triplex
27.--
25 —
era cunoscută acâstă flore şi în grădina n Carne de porc . . . — 60 8alrn * . 82- 29. - (Patent nou.j
Lettremane culeg astădl trandafirii călu­ » i Carne de berbece . . — 32 ■^alzbura , , 28 — 81.-
100 kil. Său de vilă prospăt 20 — St. Genois 80 20 517. ■ Casa (le export
gării franciscani. Trandafirul cresce şi în- Său de vită topit St ani s! au 51- 83.-
—
C
fioresce peste tot în câmpiile arse de sore >> 32 — Trieitine 4'/, 7r, ICO m. c, 165.- - ___ maşini de cusut
73 —
dto
l
4 7„ 60
d9 lângă golful Bengali a Roşa semper- Tergul de rîmător din Stembruch. Waldstein 60— --.... j S T R A U S S
vivens, în tufişuri unde trăesc tigrii, şi la S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 17 dlo de 10 franci —
‘-'atica h. ut g. d°/ n 122.76 123.75 ţftffien, ftlargarethenstrasse t2. dt.
Eschimoşi găsescl drăgălaşa Roşa nitida. Oct. de 42,6:4 capete, la 18 Octomvre au
şi după aceea privesce-i spatele, apoi plim­ frumose, care semănă cu ea: gravurile, istatuă mică... Să-mi ia mie cineva statua moşii fie oa ea să potă — mulţumită edu­
bă ţi ochii dela spatele de sus pănă la picturile, arta! cumpăr un cap; de nu pot cumpăra cap, caţiei şi bunei stări — să pătrundă în inima,
mijloc, dela mijloc la şolduri, dela şolduri — Se pote, d l e ; căci dragostea flo­ cumpăr o gravură, seu o medalie de dec© şi în locuinţa bieţilor lucrători dela ţâră
la. gambă, dela gambă la picior, şi spu- rilor — îmi aduc aminte forte bine acum bani, şi decă nu am nici cJ bani, ca şi dela oraşe. Ei au mai multă trebuinţă
ece
ne-ml ai văcjut căpriâră, mai uşoră, mai — m’a învăţat să admir cerul sub care să-mi împodobesc odaia, deschid ferâstra, de cât noi de mulţumir'le, cari îi mângâi©,,
ageră, mai vie ? ... trăim şi pădurea în care lucrez. mă uit pe stradă, caut în umbletul unei căci mai multe darerl îi clopeşesc. lutr’o'
— Mi-se pare, că încep să văd ceva, Apoi tote se ţin de mână, dragul femei, care trece, în gestul uuui om, care societate bună fie-care colibă ar trebui s&
domnule. meu, în nobila dragoste de frumos. Fie, muncesce, câte-va din trăsurile frumseţei aibă un cap de operă, cum are icona lui
că vei începe să admiri ce face Dumnecjeu, naturale a căreia tălmace e arta. Aşa şi Christos.
— Mâne o să vecii mai mult şi în
fie că vei începe să admiri ce fac âmenii, d ta: de ’ţi-ar lua cineva cutiile cu gea­ — Minunat, d-le Oe păcat,, eă nu te-ai
fii-care cji câte un lucru nou. Creatura
statuele, seu trandafirii, ori ce, — tote sunt muri, grădina, ’ţl-ai pune pe ferâstră un făcut preot!
acesta frumosă ţi-se pare nemişcată şi ne­
rodele aoeluiaşl pom. Oui a gustat din- ghiveci eu rezedă, ori cu pansele, şi ver- — Ei bine, voiă veni din când' în când.
schimbată pentru-că nu cresce, şi nu se
1
desvoltă în faţa dumitale, şi cu tote acestea tr’unele, repede îi e sete de cele-lalte, şi dâţa lor îţi va mulţumi dragostea de fru­ să predic ai !, sâu mai bine, fiă-care va fi
cu cât îţi hrănesc! inima cu acâstă hrană mos, oa şi minunatul d-tale cactus. preotul celuilalt pe rând. D-ta îmi vei
schimbările sale sunt jnesfîrşite, ca şi ale
cerescă, cu atât simţi, că se lărgesce spre vorbi de flori, şi eu îţi voifi vorbi de
copacilor şi plantelor d-tale; in tote lu­ — Aşa e.
crurile cu adevărat frumose se află ne­ a mai cere. — Nu face obiectul mărimea s'mţă- statue.
ţi, ărginitul. Vei vedâ figura acesta în fe­ — Mai spune, mai spune, d-le cjise mântului, ci simţămân ul măresce obiectul. — Ne-am înţeles, când mai vii?"...*
ţăranul, acum pricep... bine!..
lurite chipuri, după cum va lumiua-o, ori se De ce? Pentru-că ideia de Dumnedeu e Yii Duminecă?
va depărta de ea o rază de sore; după Urmai cu o emoţie şi mai mare, căci amestecată tot-dâuna în acest lucru. Ne — Duminecă?... Viu.
-
cum te vei apropia ori te vei depărta de mă uitam la fiiul m6U: aţintim privirile aşa de lacome asupra sta- Ne luarăm de mână şi plecai cu fiiul
dânsa; după cum te vei uita la ea dimi- — Oe e mai admirabil în acâstă dra­ tuelor fragede, ori asupra florilor trecătore, meu spre casă.
nâţa seu sâra; după cum te vei scula vesel, goste de frumos e, că e nesăţiosă şi ou tote pentru-că vedem îu ele şi alt ceva, nu . El tăcea... rămăsese pe gânduri. Nu
seu trist. Şi când îşi va desvălui în faţa acestea se mulţumesce cu cel mai mic lu­ numai pe ele; fără să ne dăm socotâla, în ’l-am turburat. Ce era să-i mai spun îu
d-tale tote tainele, când vei cunosce-o dela cru, drept hrană ; îmbrăţişâză tote bogăţiile dosul tuturor frumseţilor acestora de o di, urma celor ce văcjuse?
vîrful degetelor pănă în creştetul capului, naturei şi ale artei şi cu tote acestea îi plutesce în ochii noştri icona frumseţii (Din opul „Părinţii şi- copiiP de E. Legonne
u
se va întâmpla, că învăţând să o iubescl, ajuDge — spre a trăi şi spre a ue face şi veclnice, adecă a Creatorului. Să chemăm tradus de D. Stăncescu.)
vei fi învăţat şi să pricepi t6te lucrurile nima nostră să trăiâscă — un cactus, o dâr la noi din t6tă inima dragostea de fru­