Page 5 - 1898-10
P. 5
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în lineare }i.
Administraţiimea ţi Afionamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe siso luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şise
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următdrele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukos Naohf. Se prenumoră la tite ofi-
Box Augenfeld A. Emorloh Lesnor, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. OppollkB Naohf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Goldber- Admmietrafiunea, Piaţa maro,
ner, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Harolyl & Lletimann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond pe o colină, 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu I j T T J L X ,,. X . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 215. Braşov, Vineri 2 (14) Octomvre.
Călătoria lui Wilhelm II în atât de mare şi însemnat în istoria nu a sciut să câştige teren la Cu primi neschimbate proiectele pentru a-le
u
Palestina. omenimei şi a creştinismului, şi pe ria Romană vederilor politicei ger înainta „Reichsrath -ului.
lângă doriuţa de-a cunăsce nemij mane.
Marti sâra şi-a început împăra locit starea actuală a lucrurilor din Pressa germană însă declară, Ou alte cuvinte, Banffy şi Thun s’au
tul Wilhelm II al Germaniei, înso Orient: împăratul german bre să nu că aceste neînţelegeri eu privire la înţeles între sine se mai temporiseze acţiu
ţit de împerătăsa Augusta, călătoria aibă şi alte scopuri politice? Nu protectorat nu stau în legătură cu nea în jurul pactului, oeea-ce cu alte cu
sa, care de astă-dată va fi mai lungă, cum-va nmblă el cu planurî mari, călătoria împăratului. Or! şi cum vinte însâmnă provisoriu, însă provisoriu
ascuns după culise ministeriale.
decât tdte, câte le a întreprins pană voind a da o direcţia mai puternică însă, nu se pote denega acestei că
acuma, căci ţinta ei este ţera biblică şi mai estinsă politicei orientale lătorii importanţa ei politică în nisce Intr’aceea şi comisiunea economică a
a făgăduinţei, Palestina cea roditbre germane, resuscitând rolul cel mare, momente, când se petrec în Orient parlamentului ungar s’a întrunit tot alal-
şi plină de reminiscenţe scumpe ce l’a avut ea odinioră la răsărit? lucruri atât de ameninţătbre pentru tăerl pentru a desbate asupra proiectelor
creştinătăţii. Asemeni întrebări sunt, cari pacea lumii. pactului vamal şi comercial. In acesta des-
Este un pelegriuagiu la sfântul deşteptă mai mult său mai puţin Wilhelm II avea de gând să batere a luat cuvântul şi ministrul-preşe-
morment, ce-1 face tînerul împărat îngrijiri în Francia, ba chiar şi în visiteze şiEgipetul; mauifestându-se dinte Banffy, care se pronunţa asupra art.
german din incidentul înaugurărei Rusia. însă în Germania îngrijiri, ca să nu de lege I din 1898. Legea acâsta diee,
primei biserici protestante, ce s’a Mult îngrijat pare a fi în faţa se prelungescă prea mult absenţa că decă între cele două guverne nu se va
clădit în Ierusalim lângă acest mor călătoriei lui Wilhelm II şi Vatica împăratului, a renunţat la acesta parte face o învoială la timpul fixat, şi decă
ment. nul. Ba judecând după atitudinea, a programului. proiectele nu vor fi înaiutate spre desba-
Este fără îndoelă, pe lângă ca ce a luat’o Papa Leo XIII în ces- tere în acest timp, guvernul să ia măsuri
racterul pios al călătoriei acesteia, tiunea protectoratului asupra creş In Constantinopol se fac pregă pentru regularea unilaterală. Intre cele
şi scopul de a ridica prestigiul ger tinilor catolic! din Orient, am pută tiri estra-ordinare pentru primirea două guverne însă — declara Banffy —
man şi al protestantismului în Orient, conchide, că Vaticanul s’a dat cu lui Wilhelm II, care va sosi acolo învoiala s’a făcut, i-s’a satisfăcut ast-fel le
ce a animat pe Wilhelm II să visi- totul pe partea Franciei, manifes ca amic al Sultanului. gii în tote privinţele. Decă nu s’ar fi în
teze locurile sânte din Ierusalim. tând astfel neîncredere în politica Multe se vor scrie şi de astă- tâmplat acâsta, e lucru firesc, că ar fi tre
De aici încolo piotestanţii german! germană. dată şi pressa va ave încă şi de buit să se ia măsurile indicate în legea
vor ave, sub ocrotirea celui mai pu Seim, că în cestiunea acesta s’a aicî încolo ocasiune de a’şî conti amintită. Acum însă proiectele sunt înain
ternic representant al lor, în Ierusa fost ivit un conflict diplomatic între nua combinaţiunile sale politice, căc! tate dietei şi atârnă dela oposiţie, ca ele
lim nu numai o biserică, ci şi un Fraucia şi Germania, cea din urmă împăratul Wilhelm va ajuDge 1a, Ie să fie desbătute ori nu; „Noi nu ne putem
episcop protestant, care va conduce persistând în hotărîrea de a nu lăsa, rusalim abia numai pe la 29 a lu- formula dreptul de a nu lua în serios ac
de-acolo misiunile germane protes ca supuşii ei din Orient să stea sub nei curente. ţiunea parlamentară din Austria. Să ne
tante şi va ocroti pe peregrinii ger protectoratul unei puteri streine, apucăm dâr serios de lucru, şi atunci vom
man! protestant!, ce vor urma esern- când pot fi protegiaţ! de propria lor corăspunde pe deplin atât legii, cât şi in
44
piului împăratului şi vor visita Pa împărăţia. Francesii au esercitat, Erăşî amânare. tereselor ţării . Banffy dise mai departe, că
lestina. ce-i drept, în vechime acel protec (Pactul şi cuota). majoritatea pote fi împedecată de a crea,
De mult s’a pregătit terenul torat esclusiv asupra catolicilor din Am amintit erî, că contele Thun, mi însă ea nu va suferi să se creeze ceva contra
pentru acesta. De un şir lung de Orient, fără deosebire, decă erau su nistrul de finanţe Kaisl şi noul ministru de voinţei sale — c£ci aşa ceva ar însemna
revoluţie parlamentară.
am, Germanii protestanţi îşî dau puşi francesî or! streini. Astăcji însă comercifl au sosit din Viena la Budapeşta.
silinţa de-a ocupa şi ei teren pe lo Germania nu mai vrâ să tolereze, Alaltă-ert Thun şi Kaizl au avut o între Din declaraţiunile ministrului Banffy
curile sânte, înfiinţând spitalurl, tot ca supuşii ei să fiă subtraş! suvera vedere cu Bacffy şi cu ministrul de finsnţe reiese der, că vina de-a nu fi lucrat, ori
felul de institute de binefacere şi nităţii sale. Lukâcs în palatul ministrului-preşedinte un l de a nu lucra nimic nici pe viitor, o aruncă
avend şi ei misionarii lor. Reuniu Cu ocasiunea primirei în au guresc din Buda. Egyetărt<is este informat, totă în cârca oposiţiei — par-că nu el ar
u
r)
44
nea lor, numită „Tempelgesâlsehaft , dienţă a peregrinilor francesî, Papa, că din partea ministrului preşedinte aus ave la spate o majoritate slugarnică şi su
41
emulăză cu reuniunea „Palestina a precum seim, s’a pronunţat în fa triac nu s’a făcut propunere positivă pri pusă, cum n’a mai avut alt ministru pre
Germanilor catolic! şi acestei emu vorul vechiului protectorat al Fran vitor la resolvarea proiectelor pactului, ci şedinte unguresc. Prin ast-fel de declara-
lări este a se mulţumi şi clădirea ciei în Orient. In urma acesta, se contele Thun ar fi făcut simple deelaraţiunî ţiunl cercă „teribilul ministru a-şl ascunde
14
bisericei protestante în Ierusalim, la asigură, a fost rechiămat dela Ro informative, că totuşi îi va succede să vo de op arte incapacitatea în faţa faptului, că
a căreia sânţire voesce se asiste îm ma ambasadorul german de pănă teze proiectele în „Reichsrath . Banffy a cei din Austria sunt acjl şi mai hotărîţl a
44
păratul Wilhelm. acuma şi va fi înlocuit cu alt diplo luat cu bucurie la cunoscinţă aceste decla- respinge un pact, care numai Ungurilor
Pe lângă scopul pios şi religios ; mat. Acesta, se 4ice, vre să însemne, raţiunî şi s’a îuvoit la o prolungire a ter le pote aduce folose şi avantagii materiale,
pe lângă dorinţa de-a vede cu pro că guvernul german nu e mulţumit minului acţiunei pentru pact, până când er de altă parte a şl face urechia tocă cu
prii săi ochi ţera, ce a avut un rol cu fostul ambasador din causă, că se va vede, decă comisiunea austriacă va privire la întrebarea despre o „regulare
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". semnaliza Persano: „Corăbiile descoperite sunt inamice. care luptase timp de trei c]ile fără succes, precum şi
Gata de luptă . Şi el ar fi mai dis în ironie: „Ecco i prin însemnatele perdeii de omeni şi material.
44
44
(20) pescatori (etă şi pescarii), şi ordona lui Albini să în- j Partea aperătorilor la victoria dela Lissa este deci
extra-ordin ară, şi istoria prin numele Tegetthoff, va scrie
Colonelul Baron Urs Bavid de Margina ceteze bombardarea, mai trimiţând două vapore să aducă în acalaşl timp numele Urs.
44
44
pe „Terribile şi „Varese , cari erau ocupate, ca şi în ajun,
la Solferino şi Lissa. în faţa Comisei. Chirasatele sale le forma mai întâifi. în Cu tote acestea comandantul insulei întărite, pe
front, cu direcţia spre Nord-Vest, acoperind flota de care-1 decora M. S. cu „Corona de fer cl. Il-a, se re
44
Conferinţă ţinură de Colonelul austro-ungar Francisc Rieger în cer lemn, şi apoi printr’o mişcare spre Nord-Est se puse în trase în Februarie 1867 erăşî la pensie şi prin strălucitul
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898.
faţa adversarului. său fapt dela Lissa încheia pentru tot-deuna cariera sa
— C o n t i n u a r e . — Insă, în primul moment nu dispunea decât de 9 militară. Următorii 30 de ani ai vieţii sale, îi consacră
44
chirasate. „Varese şi „Terribile nu sosiră la timp, „For el cu totul pentru ridicarea învăţământului şcolar în ţi
44
Aşa se aşteptau lucrurile, ce aveau să vină. D’o-
44
midabile suferind mari stricăciuni în lupta din clilele nutul Regimentului 1 de grăniceri români de odinioră,
dată pe la ora 10 dimineţa, eşi sorele din negură, se
precedente, nu putfi lua parte la bătălie, ci trebui să se în care singur comptase pănă la 1850. Activitatea sa
vede flota italiană într’o agitaţie febrilă la Nord de in
retragă la Ancona; totă flota de lemn ocupată cu de extra-ordinară pe acest teren, nu pote face obiectul
sulă, silindu-se a lua o formaţie, şi mai departe, spre
barcarea începută, nu era în stare a-se reforma destul acestei conferinţe, der totu-şî trebue menţionată, pentru-
Nord-Yesţ se zări flota austriacă venind în ordine strînsă
de repede spre a fi gata de luptă. Ea luâ parte la bă că dovedesce cum .colonelul Br. Urs putu să storcă re-
şi cu totă presiunea aburului.
tălie numai în fasele ei mai târdiu şi, chiar atunci, nu sultate şi succese estra-ordinare chiar pe un teren, care,
O surprisă plăcută avură vitejii apărători ai insulei. mai printr’un foc cu mic efect. cel puţin în aparenţă, îi era lui străin. Colonelul Br.
Uimiţi, fără cel mai mic, sgomot şi în, cea mai mare Urs a fost tocmai una din acele naturi rare şi de Dumnedeu
Că veniră lucrurile aşa, ca Tegetthoff cu totă forţa
încordare, priveau ei la lupta îngrozitore, ce se desfăşura binecuvântate, cari cu o privire clară pătrund şi apre-
sa intactă să dea peste o flotă, care intră în acţiune în
la piciorele lor, aşteptând cu moralul ridicat şi plini cieză corect orî-ce situaţie, sciu să găsescâ iute necesa
cele mai rele condiţiunî, acesta este meritul apărători
de însufleţire bătălia, pe care resistenţa lor eroică o rul spre a-le stăpâni; cu cele mai simple mijloce să
lor din Lissa.* In cele trei dile de reşistenţă, ei causară
pregătiră atât de bine. producă lucrurile cele mai mari, şi de aceea şi câştigă
inamicului atâtea pagube, încât mai nici un bastiment
44
Vaporul „Esploratore a descoperit pe inamicul ce nu era cu totul intact: o chirasată scosă din luptă, în- ele o influinţă fermeeătore asupra tuturora, cari le sunt
daţi pentru o lucrare comună.
se apropia, gâfâind şi cu semnalul la top (la jumătate trega flotă slăbită considerabil prin consumaţia imensă
^Ya urma')
44
catarg): „corăbii suspecte în zare . îndată după acesta, de cărbuni şi muniţiune şi prin obosela întregei trupe,
