Page 50 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 224—1898.

„de ouă şi eu sumedenii de înjurături, justiţie cu privire la confiscarea „Pa­ Atară de d-1 Dr. Popovicî sunt eseul apostol Pavel: „să nu ne întristăm,
44
cari sburau prin aerul infectat de atâta triei“, alta cătră ministrul president semnate interpelaţiunile de D-nii Dr. ca şi cei-ce n’aii nădejde de viaţa cea
44
lume adunată. în privinţa alegerilor din Bucovina. I. Ţurcan, Dr. Kronawetter şi deputa­ viitâre; ni-se va mai uşura durerea şi în­
De faţă era şi poliţie. Când comisa­ Interpelaţiunea cu privire la ţii italieni. tristarea, dâoă ne vom mai reaminti şi
rul apăru, tinerii maghiari şi cei din mul­ confiscarea „Patriei“ 69te următdrea: Deputatul George br. Wassilco acea învăţătură mare a sfintei scripturi :
ţime îl ridicară pe sus strigându-i is Numerii 177 şi 178 din 25 şi 28 Sept. este absent din Viena. că încetarea din acestă viâţă nu este morte
magyar, le as oldhoklcal, a bocskorokkal, men- 1898 ai diarului „Patria , care apare la vecluică, ci numai o trecere dela cele rele
44
jenek Icapdlni, măUt enni /“ (Şi d-ta eşti Un­ Cernăuţi, au fost confiscaţi de procuratura la cele mai bune, dela cele stricăciâse la
gur, j’os cu Valahii, cu opincarii, ducă-se de stat, din causa dărilor de sâmă pe de­ C u v e n t a r e a cele nestricăciâse, dela morte la vieţă, de
să sape, să mănânce mălaiu). plin adevărate despre ingerenţele şi violă­ pe pământ la ceriu, precum ne spune
In chipul acesta am fost tractaţi noi rile de drept comise de organele guvernu Preasânţitului Domn episcop al Aradului Ioan acâsta şi însuşi Domnul şi Mântuitorul
Meţianu, la mdrtca '.Inaltpreasânţitului ar­
ua
în cji d® Ml» Sâmbătă, de cătră aceia, lui cu ocasiunea alegerilor. Deşi pare a fi nostru Isus Ohrisstos în sfânta evangelie
chiepiscop şi metropolit Miron Bomanul.
cari ne acusă, că „trădăm patria şi facem în Bucovina maximă de guvernament a (jicând : „eu sunt învierea şi viaţa, cel-ce
44
„comploturî“ revoluţionare, că vrem să confisca în timpul campaniei electorale „Cădut’a cununa de pe capul nostru, crede întru mine, de va şi muri, viu va fi."
11
„vai nouă . „Mângâiaţi poporul meu,
răsturnăm ordinea în stat etc. Nu-i aşa, tote comunicatele publice din partea Ro­ „dice Domnul Dumnedeu”. Ast-fel fiind, 'noi credem sus şi tare,
D-le Redactor, oă acesta e ţâra libertăţii! mânilor, pănă chiar şi obicinuitele mani­ Plâng lui Iercmia 5. 16. Isaia 40 1. oă n’am perdut pe iubitul nostru părinte
Da, libertate au ei să ne insulte şi îne- feste electorale — totu-şl au produs aceste Archiepiscop şi Metropolit, căci dânsul şi
grâscă fără pedepsire, libertate au să ne confiscări cu privire la articolii suprimaţi Dâcă ne am întrunit acum aici, în după trecerea sa la ceriurl, tot al nostru
atace cjiua mare, să se atingă de onorea şi deosebită sensaţiune, mai ales, că comuni­ număr neobicinuit de mare, din tote păr­ e şi acolo, precum fu şi aici pe pământ.
sentimentele nostre cele mai sfinte, prote- cate analoge au apărut şi în alte jurnale, ţile adânc întristatei nostre metropolii, ca Noi tare credem, că precum a săvârşit pe
giaţî şi încuragiaţl de atitudinea despotică fără de a fi fost dificultate din partea pro- şi odinioră Apostolii Domnului dela mar­ pământ într’un lung şir de ani atâtea ru­
a mai marilor lor faţă cu noi, cei nevino­ curaturei. gini, în satul G-etsimaui, am făcut acesta, găciuni pidse la altarul Domnului, pentru
vaţi, cari n’avem alt păcat decât, că ne Subsemnaţii întrâbă deci din acest ca să deplângem căderea cununii nâstre de binele şi fericirea tuturor: tot aşa va să-
apărăm limba şi credinţa şi tot ce ni-e incident pe Esc. Sa d-1 ministru de jus­ pe capul aceluia, care era archipăstorul vîrşi de aici încolo asemenea rugăciuni şi
drag şi sfânt, apărăm scumpa moştenire tiţie : nostru, capul bisericei nâstre din patria la altariul cel din ceriu al Domnului, şi aşa
rămasă dela moşi şi strămoşi, dela părinţii Este dispus a da ordin procuraturei nostrâ iubită; ne-am întrunit acum aici, geniul lui cu al fericitului său predecesor
şi fraţii noştri, ale căror sfaturi bune le de stat din Cernăuţi să apere libertatea de onorabilă jalnică adunare, ca să deplângem şi nemuritorul Marele Vndreih împreună,
urmăm cu credinţă şi statornicie. pressâ, seu dâcă nu, cel puţin se nu măsure încetarea din viâţă a bunului şi prea iu­ vor rămânâ pururea între noi, inspirân-
44
Nu ! nu noi suntem „trădătorii de cu măsuri deosebite la confiscarea jurnalelor bitului nostru Archiepiscop şi Metropolit du ne cele bune şi folositâra pentrn sfânta
patrie, niol „complotiştii, nici „revoluţio­ românesci ? Dr. Miron Romanul; dâr tot-deodată să nostră biserică, apoi priveghiând şi rugând
narii aceia, pe cari gazetele ungurescl îi cercăm şi a ne mângâia pe noi şi poporul, şi din ceriu pe bunul Dumnezeu, precum
V i e n a , 20 Oetomvre 1898.
scot ca din pământ. Dâr nu suntem nici precum dice Domnul Dumnezeu. l’a rugat şi pe pământ să reverse şi mai
Dr. George Popovid şi soţii.
venali, nici gata a cădâ jertfe ispitelor şi A căflut cununa de pe capul nostru, încolo, în măsură tot mai mare, darul şi
amăgirilor, ci suntem pur şi simplu fii Interpelaţiunea cu privire la ale­ onorabilă jalnică adunare, căci perdem pe binecuvântarea sa asupra nostră şi asupra
credincioşi ai poporului nostru, însufleţiţi geri este următorea: mult iubitul şi prea demnul nostru Archi- sfintei lui biserici, pentru ca aşa să ni-se
de datorinţa ce ni-o impune principiul de Legea electorală pentru Bucovina păstoriu şi cap al bisericei nostre naţio­ uşureze durerea şi să ne mângăiem şi noi
conservare al limbei şi naţionalităţii nâstre. prevede în § 38, ca alegătorii să-şi dee nale din Ungaria şi Transilvania, care din şi poporul.
Acest principiu nu-1 vor ucide în noi „ouăle voturile conform liberei lor convingeri, fără tinereţele sale luând asupră-şl' sarcina cea In faţa acestor mari adevăruri ale
44
clocite şi înjurăturile adversarilor. considerante secundare egoiste pentru bi­ grea a apostoliei, în restimp de 50 de ani sfintei nostre credinţe, ni-se va şi uşura
Demonstraţia scandalâsă de adl, nele public, după cea mai bună sciinţă şi a purtat-o cu credinţă, cu zel apostolic şi mult durerea nostrâ, onorată şi jalnică adu­
pusă la cale de nobila tinerime maghiară, cunoseinţă a lor. Legea mai dispune, ca plin de abnegaţiune. In restimpul celor nare, mai ales decă vom suporta cu ade­
este un nou testimoniu de spiritul, în care organele administraţiunii politice să asigure dintâih 25 de ani servind sfintei nostre bi­ vărată resignaţiune creştinâscă şi acâstă grea
e crescută acâstă tinerime, şi o nouă do­ alegătorilor afirmarea liberei lor convingeri. serici ca notariu consistorial, ca profesor cercare a provedinţei divine şi dâcă şi noi
vadă despre regimul despotic medieval, în In loc de-a satisface acestei datorinţe, de teologie şi ca vicariu episcop şi preşe­ vom ruga ferbinte pe bunul Dumnedeu,
care trăim. au căutat tocmai organele guvernului ţării dinte al Uonsistorului nostru din Oradea- ca precum pănă acuma totdâuna în tim­
44
„Gene . Bucovina să împedece în decursul alegeri­ mare, âr în cei din urmă 25 ani înaintând puri grele, aşa şi acum şi în tot viitorul
*
lor trecute, cu t6te mijlocele, libera afirmare la înalta demnitate archierâscă, la înalta nostru, să ne binecuvinte cu Archierei în­
Despre gâna, ce pe basa unor minciuni a convingerii alegătorilor. demnitate de Archiepiscop şi metropolit al sufleţiţi de adevărat zel apostolic şi de
patentate ale gazetelor maghiare şoviniste, Mai ales căpitanii districtuali Barleon bisericei nostre, cu rară înţelepciune şi
spiritul creştinismului dreptcredincios, cari
s’a pus la cale contra tinerimei române şi Duzinkiewicz, precum şi comisarii Zier- ageră prevedere a înfruntat tote greutăţile
să conducă biserica Domnului la limanul
academice, âtă ce i-se telegrafeză din hoffer şi Matuszewski au falsificat la ale­ timpului în care a trăit, şi a condus naia mântuirii.
u
Oradea-mare oficiosului „ Orszdg. Ert. : gerea electorilor, ou tote practicele posibile, bisericei nostre prin marea cea viforâsă a
Şi prea bunul Dumnedeu ne va şi
„Corpul didactic dela academia de drept voinţa alegătorilor, âr la alegerea’ dă de­ vieţii, la limanul mântuirii. împlini acâstă rugare a nostră, dâcă vom
din Oradea-mare a ţinut adl o şedinţă sub putat au adunat voturi pentru candidatul A cădut cununa de pe capul nostru, avâ pururea în vedere înţeleptele sfaturi
presidenţia directorului Dr. Bosolcy Aloisiu decretat de guvernul ţării prin disposiţiunl onorabilă jalnică adunare, căci chiar în
părintesol ale fericiţilor noştri archierei, în
în afacerea tinerimii române academice. De- agitatorice, promisiuni şi ameninţări de tot aceste timpuri grele ne lipsim de oel mai
a căror frunte strălucesee nemuritorul Ma­
6re-ce experienţa arată, că sunt simptome, soiul. distins bărbat şi înalt demnitariu al bise- rele Andreiă: „de a ţine cu tâtă tăria
cari se opun ordinei şi caracterului unei Nu pote rămână fără amintire, că pressa ricei nâstre naţionale, de un bărbat şi
convingerii, din tot sufletul, noi şi popo­
scole superiore, corpul didactic a exims o din localitate, fără escepţiune, vorbesce înalt demnitariu de o rară înţelepciune şi rul, la credinţa în Dumnezeu şi în unul
comisiune pentru a afla, cine sunt provo­ despre o ingerenţă intensivă a consilierului prevedere, de o rară bunătate şi blândeţă,
născut fiul său Domnul şi Mântuitorul nos­
catorii acestor simptome, său că de fapt guv. Pompe şi secretarului presidial, căpi- care în tote ale sale ne-a premers tuturor
tru Isus Ohristos şi la sfânta lui reli-
făcutu-s’au din partea ascultătorilor români tau districtual Wurfel. cu esemplul seu în iubirea de biserică, de giune, întemeiată pe fundamentul cel
astfel de paşi, cari pratind o soluţiune. Atitudinea acâsta a organelor guver­ naţiune şi de patrie, precum şi în’credinţa vecinie al dragostei evaugelice, la acea
Membrii comisiunei sunt: Dr. Arpad Şipoş, nului se probezâ prin o întrâgă seriă de şi loialitatea cătră prâgloriosul nostru îm­ sfântă religiune, care este şi a fericiţilor
Dr. Emeric Molnar şi G-eza Magyari pro­ fapte concrete, ale căror detalii au fost părat şi Rege Francisc Iosif I. şi cătră în-
noştri părinţi şi a nostră şi a urmaşilor
fesori de drept. Aceştia au constatat, că enumărate şi publice dovedite în N-rii 177 trâga prea înaltă casă domuitâre. Tote 44
noştri .
•purtarea ascultătorilor români academici este şi 178 ai „Patriei", care apare la Cernăuţi. aceste lăsate şi nouă de moştenire.
Să spunem deci acâsta şi iubitului,
mult esccpţionabilă din punct de vedere al pa­ Tote foile bucovinene, fără deosebire de
Ne lipsim, prea onorotă jalnică adu­ adânc întristatului nostru popor, arătându-i,
triotismului şi este necesară o deplină rigore nuanţă de partid, constatâză unisono inge­
nare, de acel prea demn părinte al bise­ că el şi noi numai cu ajutorul sfintei nos­
w
din partea corpului didaetic . La acestea renţele ilicite electorale (cf. d. c. Nr. 229/98
ricii nâstre, ale cărui numărâse mari me­ tre biserici străbune ne vom uşura durerea
44
mai adauge „Peşti Naplo , că comisiunea a a „Buk. Nachrichten şi Nr. 744 a „Buk.
u
rite şi calităţi distinse, nu eu cu vocea mea şi ne vom mângâia, şi că tot prin acâsta
citat înaintea ei pe „conducătorul ascultă­ Post") şi în întrâga ţâră dominâză o sin­
debilă, ci numai istoria, magistra vieţii, le ne vom putâ crea şi o sârte mai bună şi
torilor români , d-1 Lucian Bolcaş. gură apreciare, că alegerile trecute au fost
44
va înregistra la rândul ei, ca tot atâtea un viitor mai bun şi mai ferice.
Nu e glumă dâr. Profesorii de pe la o simplă farsă. Dâcă mai este necesară în
virtuţi mari, cari au împodobit viâţa lui. Să spunem alor noştri, că la ajunge­
universităţile ungurescl au primit semn de privinţa acesta o probă, apoi este suficient
De aceea il şi deplânge biserica păs­ rea mângăerii, ce aşteptăm, şi a unei sorţi
sus dela guvern, să pornâscă gona contra faptul, că la Zastawua şi Cernăuţi s’au ales
torită de dânsul, dela o margine pănă la mai bune, a unui viitor mai bun şi mai
tinerilor români universitari, pe motiv, că & la ordinul căpitanilor districtuali, băr­
cealaltă a estinsei nostre metropolii, în ferice, la carele tindem, pe lângă darul
avă purtare „contrară statului, patriotismu­ baţi pe cari alegătorii nici după nume nu frunte cu venerabilii membrii ai consis- lui Dumnedeu mai este de lipsă şi o con­
14
lui şi maghiarismului . Am fi ajuns der acum i-au cunoscut.
toriului metropolitan şi ai consistorului ar- lucrare înţelâptă şi bine cumpănită şi din
în pragul anului ou care se încheie aşa După-ce atitudinea acesta a organelor
chidiecesan, dimpreună cu ai celoralte con- partea nostrâ, conlucrare ce se pâte ajunge
14
numitul veac al „luminei şi „libertăţilor , guvernului constitue o flagrantă depăşire a sistorii; îl deplânge preoţimea şi învăţă- numai prin desvoltarea puterilor sufletescl
44
să nu mai cutezăm nici a-ne întruni la o legii şi o călcare a jurământului oficial şi
torimea şi tinerimea.clericală şi pedagogică în măsură tot mai mare, totdâuna însă nu­
seră de cunoseinţă şi la un pahar de ve­ este aptă a nimici cu desăvârşire morala
educată sub îngrijirea dânsului; îl deplânge mai în direcţiune religiâsă-morală.
selie, căci tinerii noştri universitari tocmai publică, care şi de alt-fel este greu com­
poporul din tote părţile Metropoliei, îl de (Va urma)
pentru acesta sunt luaţi la gonă. Patima promisă prin ingerinţele electorale tradi­ plâng văduvele şi săracii miluiţi de dânsul;
şovinismului maghiar a abrutisat cu desă­ ţionale, adreseză subsemnaţii întrebarea:
îl deplâng amicii şi cunoscuţii din apro­
vârşire sentimentul de libertate al adver­ 1) Are Esc. Sa cunoseinţă despre in­ Revistă externă.
piere şi depărtare, der şi mai mult îl de­
sarilor nâmului nostru ! gerenţele amîhtite?
plângem noi Archiereii împreună liturgi Contele Muraview în Viena. In
2) Cum se pot aceste justifica?
sitorii, cari stăm suspinând cu duchul în pressa europânâ se dă mare însămnâtate
3) Cum crede Esc. Sa să procâdă
Doue interpelatului. contra numiţilor funcţionari, cari şi-au uitat jurul sicriului dânsului, ca şi ore când politică împrejurării, că ministrul de es-
Domnul şi Mântuitorul noslru Isus Ohristos terne al Rusiei, contele Muraview, a sosit
(Camera din Viena). de ăatorinţă, ca să dee satisfacţiune sentimen­ la mormântul prietenului său Lazar. la 21 1. c. în Viena, âr Majestatea sa mo-
In şedinţa dela 20 Oetomvre tului de drept ofensat şi să împedece pentmi Der apoi orl-cât de mare şi justă este narchul Francisc Iosif a părăsit îndată
n. a camerei imperiale din Viena, viitor repeţirea astorfel de violări de drept durerea şi întristarea nâstră în aceste mo­ Godollo şi s’a dus la Viena, ca să primâscă
înainte de ordinea cjilei, d-1 Dr. şi depăşiri de lege ? mente grele, ea ni-se va mai uşura, dâcă pe Muraview în audienţă. Acâstă visită
George Popovicî a adresat dcue in- V i e n a , 20 Oetomvre 1898. ca bunii creştini ne vom reaminti glasul bate la ochi cu atât mai vîrtos, că calea
terpelaţiunî, una cătiă ministrul de Dr. George Popovicî şi soţii. Domnului descopeiit nouă prin- dumnerle- lui Muraview din Paris spre Livadia avea