Page 51 - 1898-10
P. 51
Nr. 224—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina S.
să ducă prin Budapesta, unde monarcim constructorul Szabo, ca representant al an în starea lor. Ingrijitârea Pecha avea on. public amic al artei îi va da tot con
putea să-l primâseă aflându-se în castelu' treprenorilor, a adaus la procesul verbal o temperatură de 41.5°, âr Dr. Miiller o tem cursul său.
său din Godollo, fără a mai fi nevoie să declaraţiune separată, prin care dă espre- peratură de 38.4°. Sâmbătă noptea însă Leo Bauer,
se reîntorcă în capitala Austriei — cum siune presupunerei, că surparea ar fi fost crisa a devenit mai mare. Asistentul Dr directorul teatrului.
de fapt s’a reîntors. Huraview vine din pricinuită cu intenţiune, drept ritsbunare. Nici Miiller se afla în deliriu; faţa sa pa
Paris, unde s’a dus la ordinul Ţarului Ni- în procesul verbal însă şi nici din partea lidă aci se înroşia, aci se vineţia; şi-a per- C o n v o c a r e .
colae. De-odată cu Muraview a sosit în ca Jidanului Szabo nu se aduce nici un dat, dut consciinţa şi se aştepta intrarea ca
întâia adunare generală a „Reuniunii
pitala austriacă şi ambasadorul rusesc corn care ar pută să motiveze bănuâla lui. Se tastrofei.
învăţător, gr. cat. din despărţământul Me
tele Kapnist, care era dus în concediu. mai cjice, că nici contractul înoheiat cu Şi a doua dintre îngrijitorele servi 1
u
„Neue Freie Presse* 4i° i Şederea mi antreprenorii nu este tocmai „coşer . An torului răposat, Johanna Hoohogger, care diaş * pentru anul 1898/9, conform §-lui 21
e
nistrului de esterne rusesc în Yiena pre- treprenorii, în loc de 2—3 ani, sunt răs- pănă Sâmbătă se aflase bine, a căpătat în Stat. Reun. Archid. şi conform conclusului
sintă simptomele evidente ale unui fapt ponsabill pentru clădire numai în decurs decursul acestei dile friguri, aşa că se adunării precedente, se convocă pe Ziua
politic forte remarcabil, cu atât mai vîrtos, de un an. Apoi pentru caşul, când şcola crede, că şi ea e atinsă de infeoţiune. Ce de 13 Noemvre n. c. în şcola gr. cat. din
că şi contele Goluchowski s’a reîntors din n’ar fi gata la termin, s’a prevădut în con lalalt servitor dela institutul patologic, lbişdorful- săsesc.
excursiunea sa din Galiţia. F6ia vienesă tract o pedâpsă numai de 10 fi. pe cji, pe Noe, s’a înbolnăvit şi el Sâmbătă sera, fi La acâstă adunare cu tot respectul se
crede, că visita lui Muraview se pote con când după o clădire de 60,000 fi. ar fi tre ind scuturat tare de friguri. învită membrii despărţământului, On. Domni
sidera ca o dovadă de înţelegerea obţinută buit să fiă cel puţin 50 fi. Peste tot, între preoţi, ca directori şcolari, şi toţi aceia,
Toţi aceştia au fost isolaţl în spitalul cari se interesâză de înaintarea şcolii po
cu ocasia visitei dela Petersburg a monar Oiangăii din Săcele e mare supărare, de
bolelor contagiose „Franz Josefi*. Aseme porale.
chului, în ceeace privesce atitudinea de ore-ce văd, că în ministeriul instrucţiunei
nea au fost isolaţl şi supuşi observaţiunei Program: 1) Participarea în corpore
observat faţă cu statele balcanice. publice sunt peste măsură favorisaţl între
medicale toţi servitorii numitului institut, a membrilor la s. liturgie la 9 ore a. m.
prinzătorii jidani, mai favorisaţl chiar de
Conflictul anglo-frances, în urma preoum şi toţi membrii familiei servitoru 2) Deschiderea şedinţei la 10 ore a. m.
cât ei, Oiangăii.
ocupărei Faşodei de expediţiunea căpita lui Barisch. Spitalul „Franz Josef“, în care 3) Constatarea membrilor presenţî. 4) In-
nului Marchand, începe să devină fârte înaintare. Aflăm cu plăcere, că şeful se află vre-o 500 pacienţi, a fost cu totul cassarea tacselor şi înscrierea de membri
grav. Am vădut cum Anglia, prin rostul vămei române dela Predeal, d-1 Ioan Sântu, isolat de ori-ce comunicaţie înafară. Pu noi pentru anul curent. 5) Cetirea şi veri
ministrului seu de finanţe, ameninţă cu răs- a înaintat în funcţiune, fiind numit prin blicul nu mai pote vorbi cu bolnavii, nu ficarea procesului verbal din adunarea an
boiul, dâcă Francia nu se va retrage din decret regal administrator vamal (inspec se mai primesc noi bolnavi. Medicilor, în- tecedenţă. 6) Cestiunea înfiinţării unui foud
Faşoda. Anglia, geldsă de posiţia ei de tor) cu însărcinarea, de-a conduce circum- grijitorelor şi servitorilor nu le mai este al despărţământului. 7) Cetirea diserta-
putere colonială, de (ţecl de ani urmăresce scripţiunea Iaşi. Peste puţine dile, d-1 permis să părăsesoă spitalul. ţiunii: „Ce trebue să cetâscă învăţătorul
cu tenacitate un plan mare în Africa. Ea Sântu va şi pleca la Iaşi, unde este reşe Spitalul civil („Allgemeine Kranken- mai cu sâmă, şi cum?“, de E. Câmpean
vrâ să creeze acolo un imens imperiu co dinţa acelei circumscripţiunl. haus ), unde a zăcut servitorul mort de învăţ. în Agârbioiti. 8) Propunerea temei
u
lonial englezesc, care cu timpul şi după ciumă, este închis până la 30 Octomvre. practice : „Masa , compositiune stilistică, la
u
Cel mai bătrân preot în diecesa Ca
împrejurări să percurgă Africa dela nord desp. al IlI-lea de George Samoilă învăţ,
ransebeşului va fi fost, p6te, preotul Nic. Bolnavii de-acolo pot fi visitaţî numai în
la sud pe la gurile Nilului şi pănă la tre orele 1—2 d. a. şi şi atunci numai pe în Brateiîi. 9) Discutarea şi censurarea te
Vlad din Zerveştî, protopopiatul Caranse
Cap. Tote expediţiile de pănă acum ale timp de 5 minute. Celor uşor bolnavi li-se melor de sub Nr. 7 şi 8. 10) Alegerea te
beşului, care a răposat în 9 Octomvre n. c
Angliei în Africa ţinteau realisarea aces dă drumul din spital şi numai cei greu melor şi designarea personelor pentru adu
El s’a născut în 1809 şi s’a căsătorit şi
tui vis. narea urmâtore. 11) Stabilirea locului şi
hierotonit în 1834. A răposat va să dică bolnavi rămân în tratare. Cursurile studen
Iu acelaşi timp Francia, stăpână pe timpului adunării viitore: 12) Alegerea co-
în anul al 90-lea al vieţei şi al 65-lea a) ţilor, ce se ţin în acest spital, au fost sus
provincia Congo, pe costa Africei occiden misiunii pentru verificarea procesului ver
preoţiei. Pănă la morte s’a buourat de să pendate.
tale, care provincie merge pănă în inima bal. 13) Eventuale propuneri. 14) închide
nătate deplină; era om vesel, statura mar La primăria s’a instituit o comisiune
continentului, şi pe colonia Obok-Djibouti rea şedinţei.
ţială. Cu trei dile înainte de-a muri el a permanentă, compusă din membri ai mi
pe costa orientală, plănuia să unâscă aceste
fost la Caransebeş, fiind încă deplin sănă nisteriului de interne, ai departamentului Agârbiciu, în 20 Octomvre 1898.
două colonii, ocupând partea de teritoriu
tos. înmormântarea venerabilului preot s’a sanitar, ai guvernului provincial, ai capi Eliă Câmpean, George Porîme,
ce le despărţea, creând astfel un mare im
făcut cu pompa cuvenită prin protopopul talei şi poliţiei, cu scop de-a face, ca mă preşedinte. / notar.
periu colonial, care să traverseze Africa în
Ghidiu, cu numărosă asentenţă de preoţi. surile, ce se iau de autorităţi, să fiă unitare.
curmeziş. Natural, imperiul visat de EnglesI
avea să fie astfel tăiat în două părţi ine Luându-se în tâte privinţele măsurile U L T I M E S O I R I .
Pentru gimnasiul romano catolic din
gale, ceea-ce s’a şi întâmplat prin ocupa cele mai severe pentru a combate lăţirea
Braşov, după cum aflăm din raportul con- • Viena, 24 Octomvre. Asie’entul
rea Faşodei de Francesl. Anglia cere eva ciumei înafară de cercul spitalelor, unde a
siliului de direcţiune al Statului catolic din deia institutul patologic Dr. Miiller
cuarea acestei localităţi pe motivul, că ea isbucnit, se speră, că va succede a isola
Ardeal, se va clădi în curând un nou şi a murit erî. Ingrijit6rea Pecha e ceva
a aparţinut întotdâuna Egiptului, reîntre cu totul amintitele caşuri de înbolnăvire de
pompos edificiu. Spre scopul acesta minis mai bir.e, înse periculul morţii nu e
git astădl prin victoria dela Omdurman. ciumă.
trul instrucţiunei publice a promis un aju delăturat. Ceilalţi internaţi şi medi
Francia ripostâză, că în urma revoltei der Majestatea Sa, care se află în Viena,
tor dela stat de 92.000 fi. Clădirea e proiec cul căre i caută, se află relativ bine.
vişilor şi crearea statului lor, o bună parte tată a-se începe la primă-vară. primesce în fiă-care oră raport despre sta Paris, 24 Octomvre. Soirile alar-
din vechile posesiuni ale Egiptului au fost rea bolnavilor.
parte abandonate dervişilor, parte părăsite La tribunalul din Budapesta se va per- matbre asupra raporturilor dintre
la voia întâmplărei. In acâstă din urmă tracta chl©! acestea un proces sensaţional. Francia şi Anglia sunt lipsite de
0
categorie se găsea şi Faşoda. Acusatul este prinţul Frideric de Schom- Temerea, ca nu cumva să se lăţescă temeiu.
Anglia, Belgia, Abisinia şi Italia au burg Valdemburg, ginerele lui Don Carlos, caşurile de ciumă ivite în urma nebăgărei
credut, că pot să ocupe părţi din vechiul pretendent la tronul Spaniei. Densul e dat de sâmă din institutul pedagogic, este, D I V E R S E .
Egipt abandonat, deore-ce ele nu mai apar în judecată pentru o datorie de 2CO.OOO firesce, forte mare. In camera din Pesta Pentru Ge antisemiţii sunt antisemiţi?
ţineau nimănui. Asupra lor nu mai putea lei, pe care un anume Frend o pretinde s’au adresat Sâmbătă două interpelaţii în La întrebarea acâsta răspunde o broşură,
exista decât dreptul primului ocupant. Fran dela prinţul, deore-ce acesta nu s’a ţinut acâstă cestiune. Ministrul de interne a ară ce a apărut de curând la Graz şi al cărei
cia a pus deci stăpânire pe Faşoda în vir de stipulaţiile unui contract. Intre martori tat, că guvernul din Austria a luat tote autor e d-1 I. Seidl. Pe când statul aus
tutea acestui drept, după cum Anglia a vor figura şi Don Carlos. măsurile posibile şi că se vor lua şi de triac are o datoriă de 4*/ miliarde, pe
2
pus stăpânire pe Berber şi Zela, Italia pe cătră guvernul unguresc, spre a preveni pe- când aristocraţia şi poporul sărăcesce, pe
Masuah, Abisinia pe aşa numitele sale pro Conferinţa anti-anarchistă. Se anunţă riculul eventual. Interpelanţii n’au fost atunci, Zice el, Jidovii singuri sunt, cari
1
vincii equitoriale. Anglia nu vrâ să audă din Roma „Corespondenţei Politice *, că mulţămiţl cu răspunsul, dicând, că guver prin egoismul lor şi prin esploatarea celor
de acestă explieaţiune. Interesul ei, scopul conferinţa anti-anarchistă se va ocupa mai nul şi pănă acum trebuia să ia măsuri, lalţi cetăţeni se îmbogăţesc. Familia Roth-
pe care şi l’a propus de a face din <#parte cu sâmă de următârele cestiunl: Defiuiţiu- fiind-că îndeosebi stările sanitare din Buda schild din Viena dispune aZl cam de două
a Africei dela Alexandria la Cap, pământ nea anarchismului din purctul de vedere pesta nu sunt nici pe departe aşa de favo mii de milione. Acâsta este o avere atât de
englezesc, ar fi adânc lovit de Francia. al dreptului criminal ; măsuri de luat în rabile, ca cele din Viena. mare, încât ar putâ cumpăra cu ea întrâgă
Lucrurile stau aci. Din ambele părţi contra pressei anarchiste; extrădarea anar- Boemia. Ou tote astea, familia Rothschild
se fac preparative de răsboiti şi se schimbă chiştilor; calificarea crimelor anarchiste ca
!§cire teatrală. Direcţiunea sub din Viena e încă săracă faţă cu Rotschild
ameninţări grave. crime de drept comun; organisarea unui semnată aduce la cunoscinţă on. public, că din Paris, care dispune de-o avere de 8—IO
serviciu de poliţie pentru a înlesni schim va da în stagiunea acesta, cu escelentul miliarde franci. Tot atât de bogaţi sunt şi
bul mutual de comunicaţiunî în privinţa ansamblu din Sibiiu, un ciclu de represen- RothschilZii din Londra şi din Frankfurt,
SOIRILE DILE1. anarchiştilor. taţiunî, cari în tot caşul nu vor fi mai
i multe de 12—15, începând de Duminecă aşa că acâstă familiă singură domineză în
— 12 (24) Octomvre. 6 Noemvre n. 1898; şi adecă: în 6, 7, 8, trâgă Europa. Dâr câte alte familii jido-
Consistoriu! metropolitan din Sibiiu, nbolnăvirile de ciumă în Viena. 9, 10, 11 Noemvre comedii şi drame; în vescl nu sunt, cari dispun de milione î
ţinut sub preşedinţa episcopului Ioan Me- 12, 13, 14, 16 şi 17 Nov. operete. Numai la bursa din Viena sunt 60 de Ji
După ce servitorul dela institutul pa-
ţianu, a stabilit în şedinţa sa de Sâmbătă, Repertoriul pentru comedii şi drame : dovi, cari dispun de mai multe milione,
lologic-anatomic din Yiena, Barisch, a mu Jungendfreunde de Fulda; „Einsame
u
ca termin pentru convocarea congresului ri âr milionari şi capitalişti sunt 1500. Căile,
rit în urma unei infectări cu baccilul ciu Menschen“ de Gerh-Hauptmann; „ liniai
electoral, spre a alege pe noul metropolit, u prin cari Jidanii ajung la asemenea averi
mei, s’au mai înbolnăvit, precum seim, sub ssance de Schonthan şi Koppel-Elbfeld
■cjilele de 29, 30 şi 31 Decern vre v. 1898. (novităţl); „FlaticrsuchC de Scribe ; „Dc- colosale, provâcă antisemitismul, Zise auto
aceleaşi simptome ale infecţiunei de ciumă
u
nise de Sardou; „Cornelius Voss de Schon- rul broşurei.
u
Şcolă milenară surpată. In 18 Oct. şi una din îngrijitorele acelui servitor, cu than (reprise). Operete (novităţl): „Opern
s’a presentat inginerul Al. Baumgarten, numele Albina Pccha, precum şi medicul, balc , „Misolan , „Krolcodil“, „Sclnoieger- Proprietar: JBr. Aurel Mureşistw®.
u
u
u
ca trimis din partea ministeriului instruc- care a tratat în decursul bolei pe servitor, papa ş. a. Redactor responsabil: £rre$oriu Maior.
ţiunei publice, oare împreună cu fisolgăbi- ca şi pe acâstă îngrijitore, doctorul Her- Abonamentele se primesc începând de
răul Zonda şi cu inginerul Marta Miklos, man Miiller. ac}!, Luni, 24 Oetomvre, prin d-1 Gustav ^WVVWWWWWV
tru (redută) îndărăt în curte. Preţurile abo Dr. Sterie ÎT. Ciurcu.
ea representant din partea Oficiului de con- Atât Pecha, cât şi Dr. Miiller înce Hedwig, cjilnic dela 3 — 5 ore d. a. în tea
strucţiunl al statului din loc, a cercetat pură încă de Vineri sera a scuipa sânge,
namentelor pentru 12 representaţii: balcon
•scola surpată milenară din Satulung. E şi starea lor era atât de seriosă, încât în IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
fi. 12; fotoliu fi. 9-60; parchet I fi. 7-20;
forte caracteristic şi bătător la ochi, că în sera aceea au fost şi cuminecaţi. Ou tote parchetul II fi. 6; rang. 1 fi. 6. Pentru 6 Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
procesul verbal luat cu ocasiunea acesta, astea, pănă Sâmbătă starea lor a rămas representaţii preţul este jumătate. specialişti dela facultatea de medicină
după cum se spune, nu se face nici o amin aprâpe neschimbată, ba Sâmbătă pe la Direcţiunea se va sili a eorăspunde din Viena.
tire despre causa surpărei. Ce-i mai mult, amedl se anunţase chiar o mică ameliorare tuturor justelor aşteptări, în speranţă, că AAAAAAA#
