Page 53 - 1898-10
P. 53
REDACŢIUiNEA, „gazeta“ ţ în gacare i}i.
ESE
AdmnistraţiiiM şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate na N-rii do Duminecă-2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae primesc 1» AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă B franci.
nrmătdrele Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. cielo poştale din întru şi din
Bax. Augsnfeld 4 Emerlch Losner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Hosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppalik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta : A. V. Qoldber- Admmistrafiunea. Piaţa mare,
ner, Eksteln Bernat. In Ham- T6rgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl 4 Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnit 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu ■A. 3>T TT 3L L Z I L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 225. Braşov, Miercuri 14 (26) Octomvre.
Din cansa s-toi sărbători (liarul nu va Ei bine, în caşul despre care urmeză, că limba română a ajuns Un răspuns lămurit la aceste
apără păuă Joi săra.
vorbim s’a lovit în faţă disposiţiu- a nu mai fi tolerată în adunarea co întrebări este de urgentă necesitate,
nea cea mai clară şi neîndoiâsă, din mitatensă, âr limba germană a- ajuns ca să putem înţelege mai cu temeiu
La cestiunea dreptului de limbă. câte le cuprinde articolul de lege a fi tolerată numai pănă atunci, causa, pentru care cestiunea drep
44 din 1868, refusând a-se da răs pănă când fişpanului îi va place s’o tului de limbă a ajuns la noi în.
Halul, în care a ajuns cestiu- puns la o interpelaţiă făcută în lim pricepu şi s’o admită. în desbaterî. halul, în care se află.
nea dreptului de limbă la noi, este ba română de cătră un membru ro Ca să fim drepţi însă, trebue
de nedescris. Atâta de mare e tni- mân al congregaţiei, sub pretext, că să spunem, că după adunarea dela
seria, ce domnesce pretutindeni în „fişpanul-preşedinte n’a înţeles in 15 1. c., una din foile săsesc! de aici,
44
Transilvania, Bănat şi Ţera ungu- terpelaţia şi că refusând membrul organul Saşilor „vere}! , a combătut C<6na în contra tinerime!
râscă cu privire la acesta cestiune, de-a vorbi în limba statului, trece într’un scurt raport procederoa ile române. Furia cu care nobila odraslă a
gintei magliiaro-ovreescî din Oradea-mare
încât trebue se ne îngrozim în su peste ea ca neputând forma obiec gală a fişpanului şi a vice-şpanului,
44
fletul nostru, când vedem, că ea, tul unui răspuns . v fără însă de-a întră în fondul ces- s’a aruncat asupra academicilor români
dintr’o cestiune capitală de esis- Am ales anume aceşti termini, tiunei de drept şi principiare, care, Sâmbăta trecută, a fost resultatul unei con
tonţă, ce este, a aj :ns în mod ne cari indică prccederea fişpanului din repeţim, atinge în aceeaşi măsură şi sfătuiri prealabile. Despre acesta consfă
gativ un obiect de sport pentru fiş- oraşul nostru, fiind-că organul lui de pe conlocuitorii noştri saşi; er fâia tuire cetim următârele în f6ia „Nagyvdradi
panii şoviniştî din ţâră, cari se în aici, precum şi raportul oficial cătră cealaltă, organul Saşilor moderaţi, Naplo*: Academicii unguri au fost convo
trec unii pe alţii în a desconsidera foile unguresc! se folosesc de ei. In s’a mărginit a lua o simplă notiţă caţi la o adunare de cătră juristul Pap
şi a viola după plac dreptul nostru adevăr însă fişpanul Maurer a cjis în termini! oficioşi folosiţi de rapor Jânos, care a şi presidat’o. S’a luat şi pro
de limbă chiar şi între marginile mai mult; a declarat, că nu este da torii unguri, ca şi când n’ar afla ni tocol. Şedinţa a deschis’o Pap J., comuni
înguste trase de nenorocita lege de tor se răspundă, decât numai dâeă in- mic anormal şi nelegal în procede- când pe scurt starea lucrului. El a spus,
naţionalitate dela 1868. terpelantul va vorbi în „limba sta- rea fişpănâscă. că tinerimea maghiară a fost tot-dâuna to
tului“. lerantă faţă de Români (? ?), der acum s’au
Cine ar fi crecţut, că pănă şi în Era destul însă şi ceea ce s’a Decă Maghiarii nu se formali- întâmplat lucruri, cari nu pot fi trecute cu
Braşov îi va cresce şovinismului in raportat toilor unguresc!, pentru ca seză faţă cu ignorarea şi violarea vederea. Drept aceea Pap a propus, ca ti
tolerant crâsta aşa de mult, încât să scie, că aici s’a întâmplat cea dreptului de limbă al naţionalităţi nerimea maghiară „să-şi esprime scandali-
ee cuteze a lovi, în plina congrega- mai flagrantă violare a dreptului lor nemagbiare, este de înţeles; ba sarea faţă de cei-ce urzesc uneltiri nepa
ţiă a comitetului, făţiş în dreptul de de limbă. Dâr ele s’au mulţumit a mai mult, este o urmare logică a triotice®. Propunerea s’a modificat în sen
limbă, garantat cetăţenilor de na publica telegrama fără de cea mai atitudinei lor duşmănâse, ca să-o sul, ca adunarea să dea espresiune dispre
ţionalitate nemaghiară îu §. B ai nu găsâscă chiar la loc. 14
mică observare, înregistrându-o sim ţului, âr unul a propus, ca „uneltirile să
mitei legi? Ceea ce însă nu putem pricepe
plu ca o nouă faptă gloriâsă a erei fiă pedepsite pe cale disciplinară*. In sen
Şi totuşi, precum seim, faptul banffyste. A rămas aşa-dâr, ca nu nicidecum este atitudinea conducă sul acestor propuneri s’a luat o resoluţie
s’a întâmplat, şi s’a întâmplat în mai foile române să desaprâbe torilor saşi din comitatul nostru în în care tinerii români sunt taxaţi ca „ce
nisce oondiţiunî ne mai pomenite acâstă volniciă şi nedreptă proce- cestiunea dreptului de limbă. tăţeni academici cu sentimente nepatriotice*
în viâţa comitatensă din ţinuturile deie. S’a trimis şi din Sibiiu o adresă şi decide a înainta o petiţie la directorul
locuite de naţionalităţi. Conlocuitorii noştri saşi, cari de condolenţă Majestăţii Sale, der academiei de drepturi, în care să câră, ca
14
Am aşteptat anume se vedem, au majoritatea precumpănitore în acolo a fost vorba de „popârele ţă- în contra „tinerimei române nepatriotice ,
dscă straniul incident întâmplat în congregaţia de aici, au tăcut atunci, rei“ şi nu numai de „naţiunea ma în deosebi în contra lui Bolcaşiu, se in
44
congregaţia din Braşov dela 15 a când s’a ivit incidentul, cu tâte că ghiară , cum s’a vorbit în adresa troducă cele mai aspre măsuri disciplinare,
lunei curente, în urma interpelaţiei se trata şi de al lor drept de de condolenţă a comitatului Braşov. ba să se îngrijâscă, ca astfel de „tineri
făcute din partea Românilor, relativă limbă; cu tote că se întâmplase ne S’a publicat şi în Sibiiu manifestul nevrednici® să nu se bucure de nici un
la publicarea manifestului împăra mai aucjitul cas, ca un manifest al preaînalt de mulţămire, der s’a pu stipendiu sâu ajutor. — Cu alte cuvinte câta
tului şi regelui „cătră poporele sale , monarchului, adresat cătră popârele blicat în tâte trei limbile ţărei. maghiaro-evreilor dela academia de drep
44
va fi băgat în sâmă de vre-o f6iă sale cu hotărita îndrumare dată mi- De ce acâsta n’a fost cu pu turi din Oradea-mare, s’a erigeat în tribu
ungurescă. Am aşteptat acesta mai nistrului-preşedinte, de a-1 face cu tinţă şi în comitatul nostru ? De ce nal înohisitorial, care sub patronagiul di
ales fiind-că se trata de-o cestiune, noscut „nemijlocit popârelor din aici s’a vorbit numai în numele na- rectorului şi profesorilor, aduce judecăţi
14
faţă cu care erau datâre se ia po- ţările cordnei ungare, să fiă publi ţiunei maghiare şi cătră Maghiari? asupra colegilor lor români. Aţi mai po
siţiă t6te acele foi maghiare, cari cat în comitat şi cetit în congrega Ore comitatul Braşovului a încetat menit în vre-un stat civilisat din lume
necurmat ne impută, că deşi ni-s’ar ţia numai şi numai în limba ma de-a mai fi un comitat compus din astfel de procederî barbare?
fi dat atâtea favoruri şi drepturi le ghiară; au tăcut, când fişpanul s’a diferite naţionalităţi? Ori dâră ma
gale, cum nu se mai pomenesce în încercat să zădărnicescă dreptul de joritatea sasescă de aici nu mai stă
altă ţâră, noi totuşi suntem nemul limbă al membrilor nemaghiari prin nici pe basa programului poporal
ţumiţi şi ne plângem de asuprire. declaraţiunile sale ilegale, din cari săsesc, cum stau Saşii din Sibiiu ?
FOILETONUL „GAZ. TRANS. U că nu-i lipsesce foia titulară, am fi îu clar vechi, ce le avem în bibliotecă şi despre mai la vale. O împrejurare însă e de re
şi cu numele şi titulatura cărţii, că e ore cari sâu nu s’a scris, sâu s’a scris forte gretat, că pe lângă tâtă intregitatea lui
praxiul, precum se susţine, ori dorâ mai puţin pănă acuma. — Ne simţim în drept lipsesce şi de aci fâia titulară şi prin ur
Bibliografia vechia. probabil praxa, — mai aprope de pluralul de-a scrie şi din motivul, oă cunâscem şi mare nici din acest esemplar nu putem
grecesc ngci^sig dela singularul XQuţig-scog (fi). tetra-evangeliul tipărit tot pe acelaşi timp veni în curat cu titulatura cărţii. Acâsta o
(2) (Urinar e).
— De eum-va stă dâră titulatura pe esem la Braşov. Intre mai multe cărţi vechi, ce susţinem din motivele, că după-cum pome
Că de unde a venit Cipariii în posi- plarul din BucurescI, cestiunea cu refe le avem în biblioteoa privată, aveam în nisem mai sus, cuvântului grec. XQaţig-Ecog
ţiune de a face acâstă îndreptare, după-ce rinţă la nume e resolvatâ, din contră se anii trecuţi şi un esemplar din tetra-evan- ar mai corăspunde românesce praxa, ori
nu a fost norocos a vedâ cartea, nu seim ; pâte pune întrebarea, că ore care-i e nu geliu, şi fiind-că şi acela era binişor con praxea, cu tote că se vede a fi tradus din
destul, că cu îndreptarea s’a apropiat de mele? praxiul sâu praxa, ori dâră „praxea servat, l’am fost împrumutat încă înainte limba slavonă; apoi în esemplarul nostru
44
adevăr. Ar. Densuşianu în istoria limbei şi mai corăspundătâre la forma grecâscă. E de acâsta cu 30 de ani fericitului T. Ci- pe fâia primă, unde se începe textul (din
literaturei rom. (Iaşi 1885) la pag. 130, însă sperare, că timpul cu cercetările ulte- pariu, ca să-şi completeze pe al său; după- faptele apost. c. I) rubrica cu slove roşie
vorbind, firesce după T. Cipariii, despre riâre să răspundă şi la acâsta aşteptare, ce ’lam reprimit şi l’am fost studiat în de-asupra dice: „Lucrul sfinţilor apostoli
praxiu la pag. 135 sub 3. elice, că data şi pentru-că vor fi esistând încă esemplare mare parte, cunoscându-ne cu limba, stilul scrisu- e de sfântul apostol evangelistid Luca.
locul tipărirei ar fi necunoscute, apoi la bine conservate, precum din alte cărţi, — şi formele din densul, l’am trimis lui Georgiu Intru marea Duminecă a paştilor şi la suitul
pag. 136 spune, că „din praxiu s’a aflat de pâte pănă acum necunoscute, — aşa şi din Bariţiu cu scop, ca să-l predâe Academiei, Domnului glava 1*, şi apoi urmâză textul.
curenă un esemplar forte stricat şi să păslrăză acâsta carte. unde credem, că a ajuns. (Clişea de pe aoâsta pagină, ca şi cea dela
în museul naţional din Bucureşti*. In dilele mai de-aprâpe avurăm no Primind acum Praxiul s. Praxa apos sfârşitul cărţii sârnănă cu cele ce se află
Aceste sunt datele, ce după spusele rocirea de-a ne înmulţi pe neaşteptate—din tolilor, am cetit’o şi acâsta, şi peste tot am în tetra-evangeliu). Altă împrejurare, că pe
celor citaţi s’ar putâ referi mai de aprâpe bunătatea unui afin — biblioteca privată aflat, că atât după forma esteriâră: for păreţii cărţii şi pe marginile unor pagine
la cartea din cestiune, şi dâcă esemplarul, c’un esemplar, căutând la îndelungatul timp mat, tipariu, slove, hârtiâ şi alte semne, — după datină — se află însemnări cu
care după spusa lui Densuşianu se află în (edax rerum), destul de bine conservat, şi cât şi după limbă, stil şi forme gramati scrisâre de mână, parte cu litere latine, la-
museul naţional din BucurescI, nu ar fi de aci ni-s’a dat îndemnul, ca întrerumpând cale corăspunde împrejurărilor de pe tim tinesce ori unguresce, arătând numele po
•fârte stricat, s’ar fi putut cunâsee mai de ocupaţiunile dîlnice să scriem despre acâs pul, când s’a tipărit tetra-evangeliul, pre sesorului etc., parte cu cirilice. Din aceste
aprâpe şi după cuprins, apoi presupunând, tă carte, atingând ceva şi despre alte cărţi cum se va putâ vedâ şi din cele produse din urmă pe câla 5-a la faţa 59 (după pa-
