Page 54 - 1898-10
P. 54
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 225 -1898.
Un Ungisr despre Cehi. Intru aceea însă să nu încetăm a în Stările în Bucovina. Revistă externă.
văţa pe ai noştri şi cultivarea dragostei
Deputatul ungur Ioan Asboth va pu Din incidentul celor doue inter- împăratul Wilhelm la Constau-
evangelice, fundamentul religiunei creştine,
blica în curând o broşură, asupra situaţiu- în măsură tot mai mare. Pentru-că numai pelaţiuni, pe cari le-a înaintat în şe tinopol. Visita împăratului german la Oon-
nei, mai ales asupra pactului. „Pol. Ert.“ prin tăria credinţei nostre în Dumnedeu şi dinţa dela 18 Octomvre deputatul stantinopol dă materie de combinaţii po
publică deja înainte, drept specimen, capi- şi prin culţivarea dragostei evangelice în bucovinean Dr. G. Pop o vi o! şi aoţî litice. Aşa prin cercurile diplomatice din
tulul, în care Asboth vorbesce despre măsură tot mai mare, putem spera, că ni se in ceatiunea confiscării „Patriei" şi Yiena se vorbesce, că visita împăratului
„Crisa austriacă“ şi după ce face o schiţă va uşura durerea şi vom pute ajunge tot a abusurilor şi ilegalităţilor comise 'Wilhelm la Sultanul a avut ca resultat
scurtă a politicei austriaco cjice, că ar fi în stabilirea unor legături de intimă prietiniă
mai aprope şi de realisarea dorinţelor nos la alegerile din urmă în Bucovina,
interesul Austriei şi nici Ungaria nu s’ar tre de bine aici pe pământ, şi la fericire „ P a t r i a " din Cernăuţi scrie între entente cordiale) cu Turcia. Se prevede, că
opune, decă monarchul Francisc losif s’ar în în curând Turcia va întră în tripla alianţă
dincolo de mormânt. altele:
corona de rege al Boemiei. Prin încoronare şi că Sultanul va acorda în curând re
Urmând astfel, bunul Dumuedeu nu Ou tăcerea am ajuns să fim o ţâră
s’ar crea între Austria propriu disă şi Boe- forme însemnate, cari vor face o mare
ne va părăsi, nu ne va lăsa orfani, ci robită birocraţiei; cu cuvântul bărbătesc
mia un raport, cum esistă de fapt între schimbare în actuala stare politică şi eco
după cuvântul Domnului nostru Isus Ohris- voim să devenim liberi şi stăpâni asupra
Ungaria şi Croaţia. Interesant este sfirşi- nomică a imperiului. Alaltăerl părechea
tos cătră învăţăceii săi: „nu vă voifi lăsa destinelor nostre, precum dispun legile
tul acestui capitul, care sună astfel: imperială germană a plecat din Constau-
pe voi săraci, ci vă voiu trimite vouă alt fundamentale ale statului. O simplă privire
„Problema nostră (a Ungurilor) este tinopol cu acelaşi ceremoniei, ca la sosire.
mângăitor , ne va trimite şi nouă alt mân- asupra evenimentelor dela alegerile trecute
w
de veghia la linia de demarcaţiune a pa După un dejun le Dolgma-bagdse suitele
găitor, ca să ne mângăe şi pe noi şi po ne spune, că aşa numai merge cu trebile
rităţii. Că peste acostă linie se centrali- şi-au luat rămas bun reciproc şi Sultanul
porul. ţării, precum a mers pănă acuma.
sâză — ceea-ce după mine este imposibil, a însoţit părechea impeiuală pănă la Ga-
Astfel şi multe alte asemenea învăţă Gasurile dela Suceava, Cernăuţi, Coţ-
în urma luptelor politice, a deşteptării, şi lakik. La despărţire, împăratul Wilhelm
turi mari, frumose şi folositore, avem să man, Sadagura etc. constitue prea grave
ponderosităţii avuţiei şi proporţiei nume a dăruit Sultanului un baston de aur imi-
luăm, mult onorată jalnică adunare, din desconsiderări şi depăşiri de drept, prea
rice a Cehilor şi Polonilor de 30 de ani mitat, ca cel al lui Friderio cel mare.
viâţa fericitului nostru Archiepiscop şi Me flagrante violentări a consciinţii cetăţenesc!,
încoce — ori că vor învinge autonomiştii,
tropolit Miron şi mai ales din aceea a fe decât să putem admite, ca prin tăcerea Conflictul anglo-frances. Afară de
e trâba lor şi nu a nâstră. Dâcă consiliul
ricitului Marelui Andreiu. nostră tradiţia să devină sistem. „Agenţia Havas", care pe cum am văZut
imperial îl vor alege ârăşî din dietele pro
De-ar fi timpul şi locul, încă forte Oâte sacrificii generose a reclamat erl desminte soirile alarmante asupra ra
vinciale, ne-am reintorce simplamente la
multe asemenea învăţături mari şi frumose lupta pentru redobândirea autonomiei şi porturilor anglo-francese, după-carl s’ar fi
aceea, ce a fost şi atunci, când Francisc
s’ar mai putâ aminti, dâr lăsând acestea independenţei ţării faţă de Galiţia, câte luat măsuri estra-ordinare în porturile de
Deâk a făcut pactul. Delegaţiunea aus
pentru descrierea vieţii lor; de altă parte sacrificii a reclamat şi reclamă susţinerea răsboiă francese, vine acum şi „Agenţia
triacă şi adî se alege în „Reichsrath" după
creclând, cumcă, precum când se plecă constituţionalismului, şi când în fine avem Reuter" şi declară, că de-ocamdată nu
provincii. Decă regele nostru va fi încor *
0
Ziua, fiă-care muncitor îşi caută odihna, o dietă a ţării, chemată a esprima voinţa esistă nici un motiv de nelinişte în pri
nat şi ca rege al Boemiei, noi ne vom bu-
tot asemenea şi fericitul nostru răposat poporului, nu este mai mult decât o ironiă vinţa acâsta. Ou tote aceste desminţirl însă,
oura, căci acesta este o vechiă tradiţie a
după o lucrare obositore de 50 de ani în sguduitore a sci, că dieta acâsta nu este o telegramă cu data de 23 1. o. din Cher-
nostră ; apoi dâcă s’au încoronat ca regi ai
via Domnului, la etatea sa înaintată de voinţa poporului, ci voinţa căpitanilor dis bourg afirmă, că din ordinul ministrului
Boemiei Sigismund, MatiaJEEuniade, Ulaslo,
peste 70 de ani, nisue la odihna bine me trictuali, comandaţi în secret de camarilla frances de marină vor sosi în acest port
Habsburgii, Ferdinand V, de ce nu s’ar
ritată: să lăsăm sufletul lui cel obosit să trupe numărose şi că s’au luat măsuri
încorona şi Francisc losif I? ocultă cu un Pompe şi Wurfel în frunte!?
trâcă la lumina şi răpausul nemuririi, pen pentru încasarmarea lor.
„Al doilea punct unde ar trebui să Oaşul dela Zastavna şi Cernăuţi e
tru a-şl primi cununa gătită de Dumnecjeu,
veghiăm din t6te puterile afară de pari pentru ţările civilisate chiar unic în felul Manifestaţii în Pains. AZV, Marţi,
carea nici când nu va mai cădâ de pe
tate, este, ca procesul acesta să nu ducă său. Electorii mânaţi la urnă „aleg" omeni, se deschide camera francesă. Din incidentul
capul dânsului.
la descompunere, ci la consolidarea movar- pe cari nici chiar după nume nu-i cunosc. acesta partidele au preparat mari mani-
Mai ’nainte însă de a-ne despărţi de
chiei. De aceea este absurd, ca noi să ab- Cum putem avea în o astfel de represen- festaţiunl; de oparte vor fi „Liga patrio
iubitul nostru răposat, constatând partici
dicem legătura dela 67 numai din pricină, tanţă chiar şi măcar o picătură de încre tică" şi antisemiţii, âr de altă parte socia
parea cea mare la durerea nostră, espri-
că în „Reichsrath" se face obstrucţiune". dere, cum putem şi numai un moment crede, liştii şi dreyfusiştii. Preşedintele „Ligei
mată bisericei nostre prin numărose adrese
Asboth dice, drept conclusiune, că că o dietă astfel ticluită pote fi voinţa ge patrioţilor", Derouledâ, a adresat Zarului
de condolenţă, în semn de adâncă recu-
înţelege pe deplin pe aceia, cari vor să nuină a populaţiunei, copleşită de miserii „Le Temps o scrisore, în care totă răs
u
noscinţâ pentru acea participare mângăe-
răstorne pactul, fiind-că îl cred nefast pen şi năcazuri! punderea pentru manifestaţiunl o aruncă
târe, în numele bisericei mă văd îndemnat
tru interesele Ungariei, nu înţelege însă de Nu! O astfel de dietă nu pote fi asupra dreyfusiştilor. In faţa acestor ma
şi deobligat a mulţumi tuturor şi în pri
loc pe aceia, cari apărând în pact interesele voinţa populaţiunei, şi cu astfel de mijloce nifestaţii, guvernul este forte îngrijat. Pentru
mul loc cu profundă supunere omagială
Ungariei, vor totuşi să-l abandoneze de nu se desvoltă în cetăţeni consciinţa drep a evita turburări şi încurcături mare el a
Majestăţii Sale gloriosului nostru împărat
dragul câtor-va partide austriaoe în mino turilor şi datorinţelor cetăţenesc!. Astfel de luat aspre măsuri militare şi poliţienesc!.
şi Rege Francisc losif I., carele încă la în
ritate. procedări compromit morala publică cu de — Alaltăerl comitetul de pază socialist a
ceputul activităţii de archiepiscop metro
săvârşire, reţin populaţiunea în desvolta arangiat un mare meeting, la care au par
polit s’a îndurat prea graţios a distinge pe
rea sa firâscă şi dau pradă ţâra tuturor ticipat vre-o 1000 de persone. Adunarea a
C u v â n t a r e a iubitul nostru răposat cu înalta demnitate esploatărilor străine.
de consilier intim de stat; âr acuma, luând votat o ordine de Zb invitând pe toţi li
Preasânţitului Domn episcop al Aradului Ioan Intre tote regatele şi ţările monar- beralii cetăţeni a-se uni în contra reacţiunei
la preaînaltă cunoscinţă trecerea lui din
Meţianu, la mârt'ea ]Inaltpreasânţitu lui ar- chiei era Bucovina cea mai liniştită şi pacl- şi a lua angajamentul de a apăra libertatea.
vieţă, a dispus esprimarea preaînaltei con-
chiepiscop şi metropolit Miron Romanul. nică, în ciuda tuturor gravelor erori ale
dolenţe, spre marea mângâiere a nostră şi
(Fine.) administraţiunei din trecut. Era o problemă
a poporului nostru.
frumosă şi nu prea grea a face din ţări-
Să fiă adecă, onorabilă jalnică adu Esprim adânca mulţumită a bisericei SOIRILE DILEI.
şora acâsta un model, unde popor lângă
nare, cuvântul nostru cătră ai noştri: prin nostre înaltului guvern al patriei, carele
popor trâesce şi se desvoltă în bună în — 13 (25) Octomvre.
biserică la desvoltarea puterilor sufletesc!, ’şi-a esprimat condolenţă şi a mai partici
ţelegere. Consistoriul metropolitan, ce s’a ţinut
în măsură tot mai mare; prin biserică tot pat la acest act de doliu şi prin un ilus
la mai multă cultură şi lumină; prin bise tru representant al său; esprim mulţumită Nimic alta n’a reclamat ţera decât Sâmbătă în Sibiiu sub presidenţia P. S.
rică tot mai aprope de perfecţiune şi de representanţilor bravei nostre armate de dreptate, şi când a venit baronul Bour- Sale episcopului Ioan Meţianu, a ales de
idealul nostru Dumnetjeu, după disa sân ambe categoriile; esprim mulţămită repre guignon în ţâră şi şi-a desvoltat progra comisar pentru Congresul electoral pe P.
tei evangelii: „fiţi desăvîrşiţl, precum este sentanţilor tuturor confesiunilor-surorl; es mul, toţi saltau de bucuriă, căci baronul Ouvioşia sa archimandritul Filaret Musta
desăvîrşit şi Tatăl nostru cel din Cerurî ; prim mulţumită tuturor autorităţilor, cari Bourguignon a fost primul president al din Caransebeş, care va avâ să convoce şi
u
âr prin Dumnedeu tot mai aprope de bine au participat la doliul nostru. Esprim mul ţării în Bucovina, care a explicat clar şi să conducă Congresul electoral.
şi fericire, scopul suprem al omului. ţămită rudeniilor, precum şi celor din ju lămurit birocraţiei, că nu populaţiunea este Limba românescă în Bucovina. Guver
rul fericitului răposat, cari mai ales în de pentru funcţionari, ci funcţionarii pentru nul Bucovinei a adresat funcţionarilor o
cursul morbului au contribuit mult la ali populaţiune. circulară, prin care îi invită să înveţe limba
ginatura făcută de noi, pentru-că paginele narea durerilor; în fine esprim mulţumită P6te nici când n’a resunat în Buco românâscă şi rutână. Spre acest sfîrşit, gu
nu sunt numerisate) stă scris ou cirilice în tuturor, pe cari din causa stării mele emo vina la loc potrivit şi timp potrivit un ade vernul a dispus să se ţină pentru funcţio
cât-va contrase : — „Acest prapsis l’au cum ţionate nu i-aşl fi amintit. văr mai mare din gură competentă. Ei... nari cursuri, cu începere dela 15 Octom
părat Simon Gheţi etc. E drept, că în cu Eră Tu, prea bunule Domne, Dumne dâr a răsunat, şi după aceea însu-şl baro vre pănă la 1 Maiti. Aceste cursuri consistă
u
ventul prapsis (ngaipum) nu am putut de zeul părinţilor noştri, carele ni-ai dat nul Bourguignon a devenit victima subal din câte trei lecţiunî pe săptămână. Gu
plin distinge, că litera a patra, care după sfânta religiune spre mântuire şi mângăere ternilor săi. vernul atrage atenţiunea funcţionarilor, că
natura ei este compusă, — e ore critica în tote cercările şi greutăţile vieţii pămân Acum se află la Yiena, să dee minis dela data circulării înainte se va ţinâ sâmă
corăspundătore lui ps (ip) din p şi s, ori tesc!, nu depărta mila ta dela noi, ci să trului sâmă despre cele petrecute şi espe- la numiri şi înaintări, de cunoscinţele lor
doră cea corăspuncjătore lui x (cs). însem fiă aceea pururea spre noi, precum şi noi riate în timpul ultim în Bucovina. A fost limbistice.
nările latine şi maghiare, încât se pot ceti, nădăjduim spre Tine. Alină marea nostră fârte potrivit din partea d-lui Dr. Popo-
sunt făcute prin anii 1721—1724, cele ci durere causată prin încetarea din viâţă a vicl, că a amânat interpelaţiunile sale pe Bogăţiile României. D-l dr. L. Duparc,
rilice se paf a fi şi mai vechi; se vede smeritului servului Tău Archiepiscopului timpul, când se afla presidentul ţârii la profesor în Elveţia, publică în „Journal de
dâr, că pe la începutul soclului XVIII ob- şi Metropolitului Miron, şi ne dă nouă bu Yiena; pote că atmosfera din Yiena şi Genâve", sub titlul „En Roumanie", o
venia în vorbi ea comună numele de curia mântuirii tale, întărindu-ne cu du- lipsa sfetnicilor săi din ţâră îi va oferi cel lungă corespondenţă datată din BucurescI
prapsis s. praxi . Fostu-i-a 6re acesta şi ohul cel stăpânitor, şi umbrindu-ne cu du- puţin acum ocasiunea se vadă lucrurile în în care autorul arată bogăţiile Româ
titulatura cărţii ? Probabil însă, că praxiul chul înţelepciunii, al înţelegerii şi al dra colorea lor adevărată. niei în petrol şi sare, şi-şi exprimă mirarea
ori praxa, va rămână neresolvat, pănă când gostei Tale, ca să sporim întru împlinirea Interpelaţiunea d-lui Dr. G. Popovici pentru lipsa de sistem, cu care se exploa-
tâză aceste avuţii naturale ale solului ro
eventual s’ar afla un esemplar cu foia voii Tale, şi să ne facem pururea vrednici basată pe date absolut adevărate, nu va în
mân.
titulară. de binecuvântarea Ta; âr pe fericitul şi târzia a face lumină în cestia abusurilor
Acestea ar. aii. * de lipsă a-le pro iubitul nostru răposat distinge-1 şi în ceriu, electorale. Dâcă detentorii puterii de stat Una din cele mai vechi bănci ungu
mite, — deşi păte s’ar vede superflue faţă precum l’ai distins şi pe pământ, împărtă- vor crede, că este mai bine a închide ochii resc! în crisă. Banca ungurâscă din Ersek-
de nume s. titulatură, — înainte de-a şindu 1 de fericirea cea veclnică cu toţi la vederea luminei, nu noi vom avâ să ujvar (Neuhăusel) este una din cele mai
trece la descrierea speciala a cărţii. sfinţii, cari din veac bine Ţi-au plăcut purtăm responsabilitatea pentru cele ce vechi bănci unguresc!, care a fost înte
1
(Va urma). Ţie. Amin. (După „Tel. Rom/ ) vor urma. meiată încă în anul 1848. Acâstă bancă
încă s’a molipsit de crisa, care a devenit,
