Page 55 - 1898-10

Nr. 225—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

se vede, o adevărată epidemia pentru băn­ tologic, şi acele foi au dreptate, cari din Dare de semă şi mnlţâmitâ publică. Notre devise est: Libertâ!
cile unguresc!. De timp mai îndelungat punctul acesta de vedere combat aspru ne- Et notre devise est: Lumiere !.,
— F i n e . -- (Der suntem din norocire, — suntem
acâstă bancă abia o mâna da pe-o (fi P precauţiunea, ce a domnit în clinica pro­
e
alta, der lucrul s’a ţinut ascuns pănă în fesorului Nothnagel, pe care-1 iau în apă­ Oradea-mare, 10 Oct. n. 1898. pentru lung timp încă — Latini... Devisa
ne e: Libertate! şi a nbstră devisă e: Lu­
(filele acestea, când directorul băncei, Mora- rare faţă cu orl-ce imputări numai foile Colecta Nr. 70. Colectant d-l-Dr. Au­
vicz Jdnos, s’a sinucis. Prin asta lucrul nu jidovesc!. rel Novac advocat în Biserica-albă A con­ mină !..)
s’a mai putut ţină secret, câcî s’au pornit Nothnagel a mai clis cu acea ocasiune, tribuit Dr. A. Novac 1 fl.
cercetările, despre cari se conchide cu si­ că totă speranţa lui se baseză numai pe Colecta Nr. 93. Colectant d-nul Ioan ULTIMI) SOIRI.
guranţă, că vor descoperi abusurl şi nere- etatea (32 de ani) şi pe constituţia robustă Beleş, pai'och în Odvoş. Au contribuit: Bis.
ort. din Odvoş 1 fl. 50 cr., Ioan Beleş, Od­
gularităţî, ce vrând nevrend vor trebui a doctorului Muller. Deci în contra ciumei voş 3 fl. 50 cr. Total 5 fl. Tergul Mureşului, 25 Octomvre.
date la lumină. medicii nu au nici un leac, ci numai mij- Colecta Nr. 95. Colectant d-l Protasiu Acjî s’a pertractat aici procesul de
loce spre a învioşa activitatea iniinei, pre­ Givulescu, învăţător în Soborşin. Au con­ pressă al lui „Kronstâdter Ztg.“ in­
Un congres internaţional al pressei pe­ tentat pentru articulul: „Serbarea
cum digitalis, cognac şi vin. tribuit : Ios. Ognean 80 cr., Prot. Givu­
dagogice. In 1900 se va ţine la Paris un lescu 20 cr., mai mulţi creştini din Sobor­ de 15 Martie în Braşov**. Redacto­
congres internaţional al pressei pedagogice. Speranţa profesorului Nothnagel, că şin 1 fl. 42 cr. Total 2 fl. 42 cr. rul fbiei Dorschlag a fost condamnat
Toţi publiciştii şi membrii învăţământului, constituţia robustă a asistentului său va Colecta Nr. 98. Colectant d-nul Iuliu pentru calumniă contra fişpanului la
cari scriu în reviste, ori au publicat câte învinge pote boia, nu s’a împlinit, căci el Grofşorean învăţător în Galşa. Au contri­ trei luni încMsore şi 100 fl. amendă.
ceva asupra cestiunilor de pedagogiă, sunt a răposat Duminecă. Bacillul cel înfrico­ buit: I. Grofşorean 1 fl., Ig. Şerb 1 fl., Din cauţiunea fbiei se detrag 1000 fl.
invitaţi să ia parte. La ordinea dilei vor fi şat nu i-a dat pardon. Flore Dirlea 10 cr., G. Dirlea 10 cr., Cră­
ciun Dirlea 20 cr., T. Işfan 10 cr., G. Cri- Proprietarul fbiei, F. Gott, a fost
următdrele cestiunl de discutat, ce s’au fixat Ceea-ce este mai trist, caşurile de în- şan 10 cr. Total 2 fl. 60 cr. achitat.
deja: a) Rolul pressei pedagogice în tot« bolnâvire din Viena dovedesc forma cea Colecta Nr. 110. Colectant d-l Ioan
•ţările. Mijlocele ei de acţiune asupra pu­ mai aspră a ciumei. Acesta este ciuma Petruţ, notar în Şepreuş. A contribuit I. Viena, 24 Octomvre. Ingrijitbrea
terilor publice, asupra opiniunei şi asupra Pătruţ 5 fl. Stil!fried, care a stat lângă patul
pneumonică. Soiul®acest-a .de ciumă se arată
pressei în ganeral ; b) Organisarea unui Colecta Nr. 122. Colectant d-l Iosif decedatului Dr. Muller, încă s’a bol­
mult mai rar şi în India ostică, care este
birou internaţional al pressei pedagogice, I. Ardelean paroch în Chitighaz. Au con­ năvit. Ea a fost altoită cu serutn
patria ciumei. Numai 8°/ din tote înbolnă-
0
birou, prin mijlocirea căruia să fiă pusă în virile arată pneumonia de ciumă, pe când tribuit: Ios. I. Ardelean 2 fl. 50 cr., Pe­ de pestis.
cuuoscinţă de tote cestiunile de instruc­ tru Chirilescu prot. em. în Chitighaz 50 cr. Paris, 24 Octomvre. Din Brest
în 92°/ ale caşurilor de înbolnăvire se ma­ Total 3 fl.
n
ţiune şi educaţiune; c) Influenţa pressei se anunţă, că aşa numita escadră
nifestă aşa numita ciumă cu buboie, care Colecta Nr. 129. Colectant d-l Romul
pedagogice asupra educaţiunei populare; albă englesă din canalul Lamanche
se caracteriseză prin înbolnăvirea primară Mangra, paroch în Giriş. Au contribuit: R.
■d) Cum pote pressa pedagogică înlesni “ra­ a ghindurilor limfatice. Ciuma pneumo­ Mangra 1 fl., Lup Şuteu 20 cr., P. Papp, circulă de erî sera în jurul insulei
porturile dintre diferitele feluri de învă­ Giriş 10 cr. Total 1 fl. 30 cr. francese Quesaant. Escadra constă
nică este forma cea mai gravă a acestei
ţământ. Colecta Nr. 135. Colectant dlAugus- din 8 corăbii. Apariţia ei a produs
bole eontagiose şi aduce cu sine o grab­
tin Beleş, paroch în Şimand. Au contribuit: o sensaţie estraordinară în Brest. —
Esposiţia dela laşi. La 20 Octomvre v. nică descompunere a sângelui. Aug. Beleş 3 fl., Maximilian Leucuţa 50 Lui „Temps** i-se telegrafâză din
se deschide la Iaşi esposiţia de vite. Se Cum-că acest soifi de ciumă s’a ară­ cr., I. Volentir 50 cr., Pavel Stana 1 fl.,
fac de pe acum mari pregătiri pentru-ca tat în Viena, se pote esplica prin viru­ Biserica ort. rom. din Şimand 1 fl. To­ Nantes, că batalionul 4 din corpul
tal 6 fl. de armată 21 a fost pus pe picior
ea să reuşâscă. Se organiseză şi alergări de lenţa cea mare a veninului, de care s’a
cai, cari vor ţină două dile. D-l Jocu, medicul infectat servitorul laboratorului, Barisch, Colecta Nr. 160. Colectant d-l Victor de resboiu, Fiă-care soldat a primit
Rusii, paroch în Utvin. A contribuit Victor 120 patrbne, ofiţerii, subofiţerii şi
veterinar al laşului a sosit în Bucurescî pen­ din cultura bacillilor.
Rusu 1 fl. toboşarii patrone de revolver. Regi­
tru a ruga pe sportsmanii din Bucurescî să * Col. Nr. 174. Colectant D-l Georgifi mentele din Nantes, Ancenis, Roche
ia parte la cursele de cai. D-l Jocu a reu­ Drimba paroch în Tobolifi. A contribuit
După înbolnăvirea medicului Muller, şi Fontenav aştbptă ordinul de ple­
şit pe deplin în încercarea d-sale. Pe lângă comuna bis. din Toboliă 2 fl.
care era medicul curant al personelor îm­ care pentru apărarea litoralului.
pregătirile, ce se fac, e de notat şi faptul, Din colecte au incurs fl. 183-49 cr.
bolnăvite de ciumă (servitorul şi cele două
că forte mulţi dintre proprietarii din Mol­ Fiind şi suma acesta mare ajutor la reno­
îngrijitbre), a luat asupră-şl tratarea bolna­
dova s’au înscris printre exposanţl. Se varea edificiului bisericei nostre, primâscă
vilor medicul Dr. Poech, care şi el fusese D I V E R S E .
crede, că esposiţia de vite din Iaşi va fi toţi domnii colectanţl şi contribuitori cea
în India.
cea mai reuşită din câte s’au făcut până mai adâncă mulţămită din partea mea şi a Au plantele suflet ? Revista „Deutsche
u
acum în România. Despre măsurile, ce s’au luat în spi­ poporului meu credincios. Revue în numărul său din Octomvre pu­
talul „Franeisc Iosif * pentru scutirea me­ blică un articul scientific, al cărui autor
1
Logodnă. Ni-se scrie, că d-l Iuliu Papp, dicului Poech, se comunică următbrele amă- In legătură cu acesta atrag atenţiu­ susţine, că plantele sunt un organism cu
absolvent de teologiă din diecesa gr. cat. nunte: «. « — nea fraţilor mei în Christos din Bihor, în suflet. Aserţiunea şl-o baseză de-o parte pe
a Oradei-marI, s’a logodit cu d-ra Salustia special, şi în general a tuturor omenilor
Atât medicul, cât şi îngrijitorele nu noştri de bine, cari tind la principiul, ca împrejurarea, că plantele sunt în stare ele
-Selagian din Vezend.
apar în camerele bolnavilor altfel, decât orl-ce lipsă să fiă acoperită dela dmenii de sine să-şi creze succesori asemenea lor,
în niasce de siguranţă. Aceste masce sunt noştri, că la Oradea-mare este un intre- er de altă parte pe faptul, că plantele tră-
inbolnăvirile de ciumă în Yiena. confecţionate din vată şi gaze, cari fiind prinejător român Mihai Flonta, care ni-a deză un grad anumit de sensabilitate ori
inpregnate cu substanţe desinfectătore, renovat biserica ieftin, şi mai pe sus de de câte-orl se află sub influenţa unei iri-
Aşa-dâră tînărul medic, asisten­ taţiunl. Aşa, de esemplu, lumina face, ca
scutesc în contra bacteriilor. Ele au două tote forte bine, putând afirma cu con-
tul renumitului profesor Nothnagel, Dr. planta să se întorcă spre lumină ; de-ase-
mici aperturl pentru ochi şi acoper şi cea soiinţă curată, că un străin nu săvîrşia ast­
Herman Miiller a cădut şi el jertfă groz- mai mare parte a capului. Tot-dâuna după fel lucrul acesta, prin urmare este vrednic menea umedâla face, ca plantele să-şi în­
nicei infectări cu bacillul ciumei, pe părăsirea camerei bolnavului, aceste masce de a-1 îmbrăţişa şi a-i concrede eventualele drepte rădăcinile spre ea. Aci mai sunt a
care însu-şl l’a adus din India, unde a fă- se număra manifestaţiunile, ce se observă
se ard imediat. lucrări.
out o călătorie de studiu, observând acâsta Andrei Horvatli, la plante în decursul crescerei, hrănirei
Dr. Poech se află într’o odaie pro-
bolă contagiosă timp îndelungat în spiţa presbiter ort. român. dormirei, sporirei, precum şi a modului lor
pie din dărătul baracei pe deplin isolate
lurile de ciumă din Bombay. De acolo a de-a se apăra. In aceste acţiuni ale lor,
de lumea dinafară. Când se pregâtesce a
adus el veninul virulent al ciumei, cu scop prin evitarea intenţionată a nenumăra­
face visita la bolnavi, se desbracă de hai­
de a studia bacilii ei prin încercări în la- i t e p a t ii r ă. telor pedecl şi prin O cunoscere forte in­
nele sale şi-şi ia albituri cu totul nouă şi
boratoriu şi de a afla un contra-venin, un 1 teligentă a situaţiunei, unele din plante
peste ele haine de asemenea nouă, cari „Vechii latini *. Sub titlul „Le vieux
aşa numit serumj pentru combaterea ciumei, trădâză un instinct atât ne mare, încât ne
sunt inpregnate cu carbol şi soluţiunl de Latins** (vechii Latini) revista săptămânală
urmând esemplul acelora, carlîn anii din silesc să considerăm acţiunile lor ca nisce
sublimat. Aşa se duce el la bolnav; după politică şi literară a (fiarului parisian
urmă au aflat serum-ul, ce combate boia u acţiuni psihice, conscii de sine. Autorul
aceea se îmbracă erăşî din crescet pănă ’n „tJournal des Dăbats dela 15 Octomvre a.
difteriei, a turburării causate de muşcătura articulului menţionat, cu numele Alberts,
tălpi din nou, şi visiteză pe al doilea bol­ c. publică o poesiă de Luoilla Chiţu, căreia
de câne, şi a altor băle eontagiose. face chiar o asămănare între plantă şi om,
nav. După ce părăsesce acest despărţământ îi face următorea introducere:
Intr’o convorbire ce a avut’o un co­ (bolnavii se află în despărţăminte cu totul „D-şora Lucilla Chiţu este o tînără atribuind şi plantei la o anumită etate minte,
laborator al (fiarului „Neues Wiener Tag- isolate unul de altul), medicul curant tre­ Româncă, care a făcut la Paris studii bri­ precum şi facultatea simţului. Multe otrăvi
blatt** cu profesorul Nothnagel, acesta a sunt în stare să jignescă, ba chiar să ră-
bue să schimbe erăşî hainele tot aşa de liante: ea este licenţiată în litere. Ca li­
dis: „Eu îmi pot esplica f6rte bine, că Dr. nescă de morte sistemul nervos al plantei.
temeinic, fiind-că merge la al treilea bol­ terară, cântărâţa vechilor Latini avea oui
Muller s’a infectat. Trebue să avem în ve­ In caşul acesta, precum şi atunci, când
nav. înainte de a părăsi aceste despărţă­ să semene: mama sa a publicat o remar­
dere un lucru: Muller a trăit luni întregi planta este vătămată, se observă la ea apa-
minte infectate, Dr. Poech îşi schimbă a cabilă traducere română a Divinei Comedie
în Bombay între bolnavii de ciumă; aceş­ riţiunile unei respiraţiunl mai vehemente.
patra oră hainele, şi apoi merge în lo­ de Dante; tatăl său şi-a dobândit un loc sti­
tia erau acolo aşecjaţl în barace mari, spa- Dâcă plantei i-se subtrage hrana cu con­
cuinţa reservată lui. Aici ia o baie, se mat în baroul ţării sale; în fine unchiul
ţiose, escelent ventilate, şi Dr. Muller pă- ţinut de fier, ea capătă boia anemiei (lip­
desinfeetâză şi se îmbracă în haina sa de său, George Chiţu, s’a ilustat ca orator
şia cu totă precauţiunea şi cu t6te măsu­ sei de sânge), de care însă se p6te vin­
serviciu, deosebit preparată. Numai atunci parlamentar şi a făcut se progreseze mult
rile de apărare între bolnavii de ciumă. deca, întocmai ca şi omul, decă i-se dă
Dr. Poech este în posiţiune de a pune în învăţământul, ca ministru al instrucţiunei
Aici la noi însă — înţeleg camera de iso- nutremânt, care să conţină fier. In fiă-care
mişcare aparatul telefonic, ce se află în ca­ publice. Etă o poesiă inedită a d-şorei
lare din clinica mea, în care zăcea Barisoh mera direcţiunei, şi face acesteia raportul Lucilla Chiţu, a căreia primă carte de ver­ (ii au şi plantele un period de oboselă, ba
— este un adevărat loc de prăsită pentru ba­ w ce-i mai mult, ele arată şi o anumită iubire
imediat după visite. suri va fi editată în curând la Paris.
rilii. Dr. Muller nu putea să scie, că Ba- de patriă, întru cât unele din ele nu sunt
Surorile de caritate, cari au luat asu- Aici urmâza poesiă francesă „Vechii
risch s’a înbolnăvit de ciumă, căci apari- în stare să trăâscă şi să prospereze în loc
pră-le căutarea bolnavilor, îşi au nasul as­ Latini** pe cât de frumosă şi plină de spi­
ţiunile clinice ale ciumei s’au ivit numai a străin, deşi s’ar părâ, că locul ar fi destul
tupat cu vafcă; gura, în care au un burete, rit, pe atât de însufleţită. Ea se introduce
şesa cfi. Nici nu ni-a fost permis să diag- de bun şi princios. Din tote acestea auto­
nu le e permis să o deschidă câtă vreme cu versurile:
notisăm o bolă de ciumă, pănă ce nu aveam rul articulului conchide, că plantele merită
stau în camera bolnavului. După ce pără­ Oui nous sommes Ies vieux Latins,
semne sigure despre ea, căci acesta ar fi Mais nous ne mourrons pas encore, a fi considerate ca fiinţe ou suflet, cari tre-
sesc camera, ele totdâuna trebue să se
fost o alarmare oulpabilă, decă în urmă buesc menagiate şi luate în apărare toc­
spele pe trup cu sublimat, într’o cabină (Da, suntem vechii Latini, — dâr nu
s’ar fi constatat, că nu e ciumă...“ mai aşa, ca şi animalele.
destinată pentru acest scop, şi trebue să-şi vom muri încă)
Tocmai din aceste declaraţiunl ale
schimbe hainele. şi se încheiă aşa:
profesorului Nothnagel însă se pote con­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Mais nous sommes, heureusement,
chide la marea nebăgare de semă, cu care Nous sommes pour longtemps encore, — Redactor responsabil; €*reg®rSu Maior.
-.s’a procedat în laboratoriul institutului pa­ Nous Latins ...