Page 58 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 226 -1898.

la desbatere proiectul de indemnitate. Opo­ din drâpta: Retrage-te !) După-ce afacerea o şcolă comercială superiâră cu trei clase. In şedinţa municipală, ţinută în 12
siţia însă a zădărnicit acest plan al guver­ Dreyfus, continuă el, nu aparţine terenului încă din anii trecuţi au făcut condu­ Octomvre a. c., s’a cetit în limba maghiară
nului, care vădându-se strîmtorat, în loc politic, ci este o cestiune curat de drept, cătorii oficioşi ai acestui comitat încerca­ şi română manifestul Majestăţii Sale adre­
de-a sta înainte c’o nouă ordine de cji, a propune, ca guvernul să câră dela cameră, rea la guvern, ca în locul şcolei civile şi sat cătră tâte popârele Sale din monarchie
propus prin deputatul Gajâri, ca proiectul ca interpelaţia privitore la afacerea Drey­ al celei comerciale, ce ar fi să se sisteze din incidentul trecerei din viâţă a împâră-
de indemnitate să nu se desbată pănă alal- fus să fiă separată de celelalte interpelaţii. pe rând, să se înfiinţeze aici în acest cen­ tesei-regine.
tă-erl, Marţi. Simburele acestei propuneri Deroulede: Momentul este forte se­ tru românesc un gimnasiu superior de stat, La raportul vice-şpanului despre sta­
era, ca oposiţia nepregătită, să nu potă rios. Cabinetul a fost spriginit înainte cu deşi aprope 96°/ din locuitorii acestui co­
0 rea comitatului, d-1 Dr. Turcu arată pe
lua dela început lupta contra guvernului. trei luni numai de cătră o majoritate, care mitat sunt Români. rând scăderile administraţiei, arată că unii
Apucătura a fost observată, şi oratorii opo- se grupa în jurul lui Cavaignao. Camera După multe urgitărl şi cu deosebire dintre funcţionari negligă în măsură neier­
siţionall şi-au luat refugiul la regulamen­ nu se pote învoi cu propunerea ministrului la insistenţa şi deosebita întrevenire a de­ tată orele oficiâse, că hotărîrile comisiunei
tele camerei, cerând un şir întreg de vo­ preşedinte şi cere, ca interpelaţia privitore putatului dietal al cercului Făgăraşului, municipale nu se esecută şi că drepturile
tări nominale, întocmai cum făcuseră ârna la afacerea Dreyfus să se desbată imediat. Mikszat Kalman, ministrul a promis, că va confesiunilor şi în special a celor române
trecută obstrucţioniştii germani din „Reichs- Eu sunt boulangist şi voiţi rămânâ bou- înfiinţa în Făgăraş pe spesele statului gim­ gr. or. şi greco-catolice, de-a li-se da aju­
44
rath . langist, fiind-că boulangismul representă o nasiul cerut, dâr numai cu condiţiunea, ca tor la încassarea salarielor învăţătorilor şi
In şedinţa de Luni tactica oposiţiei a ideie, âr nu o personă. (In momentul oraşul Făgăraş, unde se deschide acest gim­ a restanţelor din repartiţiile bisericescl prin
succes pe deplin; ea a provocat în trei acesta se produce un sgomot uriaş în nasiu, să contribue pe tot anul la spesele esecuţie administrativă, nu se observă, şi
rânduri votări nominale asupra unor mici stânga estremă; antisemiţii şi socialiştii de susţinere cu una miie florini. că pe acest teren ni-se fac greutăţi şi şi­
întrebări bagatele, cum era aceea, că ore discută viu, ba doi dintre ei s’au şi încăe- Făgăraşul, care n’are nici un venit cane, cari sunt nu numai în detrimentul
să se voteze asupra propunerei de a-se rat. Deroulede îşi întrerupe vorbirea.) Con­ comunal, aşa că trebue să se susţină din confesiunilor, ci şi al serviciului public, al
face votare nominală etc. tinuând oratorul dise, că camera nu un arunc de 6O°/ , a declarat categoric, că comitatului şi al statului.
0
Deşi oposiţia a fost totdeuna majo- pote să mai lase puterea în mâna unor nu pâte contribui absolut cu nimic. In urma
Spre ilustrare cetesce şi un ucaz al
risatâ, ea n’a slăbit un moment măcar în omeni, cari falsifică dreptatea şi insultă ar­ acâsta s’a transpus afacerea la comitat, ca
fisolgâbirăului din Şercaia, prin care îşi
esecutarea programului ei de luptă. Din mata. Acest minister trebue nimicit. A so­ să ia comitatul acea sarcină asupra sa.
arâgă dreptul de a revisui aprobarea repartiţi­
contră, în şedinţa de Marţi a provocat sit timpul să seim, dâcă guvernul vrâ să-şi Causa s’a pertractact mai întâiîi în
ilor bisericilor. D-1 Dr. Turcu propune, ca
scene f6rte turbulente. Banffy a fost ata­ mai continue politica lui de usurpaţiune şi comitetul permanent, unde membrul d-1
comisiunea municipală să decidă, că pe
cat în cel mai necruţător mod de cătrâ forţă brută. advocat Dr. Ioan Turcu, a propus, ca co­
basa legei şi a ordinaţiunei ministeriale
doi deputaţi din stânga estreină, dintre Chanoine (ministru de răsboiîi) spune, mitatul să nu contribue cu nimic, din causă,
din 1890, referitâre la acâsta, organele ad­
cari Ştefan Sslulia a dis, că guvernul ac­ că trebue să vorbâscă. El a păşit în mi- că este sărac şi poporaţiunea nu mai este
ministrative să se îndrume, ca la cererea
tual este guvern fără Dumnezeu, fără lege şi nisteriu în urma asigurărilor amicilor şi în stare să suporte multele dări; apoi sta­ comunelor bisericescl să incasseze prin ese-
guvernâză în contra dictatelor onorei şi mo­ cameradilor săi din armată. Totul ce a fă­ tul, când a voit serios să înfiinţeze şcoli, cuţie şi fără amânare pretensiunile restante
ralei. Kossuthistul Iuliu Lukăcs a clis, că cut-, a făcut în interesul armatei. El res­ n’a cerut atarl contribuirl nici chiar dela
ale acestora din rapartiţii.
se miră cum de guvernul mai are nas a-se pectă puterea civilă, însă în cestiunea Drey­ oraşe şi comitate în adevăr bogate.
D-nii: Vicar Baţiu, protopopul Iuliu
presenta înaintea camerei, âr alegerile din fus a fost în deplin acord cu predecesorii Acâstă propunere a fost părtinită cu
Dan şi advocatul Dr. Şerban susţin şi spri­
urmă făcute de Banffy le-a numit o mişelie. săi. „A<jl păşesc înaintea representanţei po­ argumente nerăsturnabile şi din partea
ginesc acâstă propunere cu date din espe-
Lukâcs a istorisit un cas de presiune la porului, ca portofoliul, ce mi-s’a încredin­ membrului, d-1 vicar B. Bafţiu, dâr n’a fost
rienţa de tote dilele, dâr punându se la
alegeri: Banffy a chiămat la el pe-un fi- ţat, să-l redau acestei representanţe. Ca mi­ primită, căci Românii în comitetul perma­
vot, nu s’a primit, căci Bomâni erau numai
solgăbirău oposiţional şi l’a provocat, ca nistru de răsboiîi îmî dau dimisiunea . nent sunt în minoritate disparentă.
a
în minoritate presenţi.
în contra cuvântului dat să ia posiţie pe Se produce o mare furtună în urma După acâsta a propus d-1 vicar Raţiu,
Dr. Şerban arată miseriile pe terenul
lângă candidatul guvernamental. acestei neaşteptate declaraţiunî. Apoi din ca catecheţii români dela gimnasiu să fie sanitar între vite, şi cere, că sâu să se
De aci s’au născut scene agitate. Pece nou ia cuvântul. corăspundător salarisaţî şi că la acest gim­ ştârgă postul de veterinar, sâu să se aplice
deputaţi din stânga au cerut şedinţă în­ Brisson : El declară, că guvernul n’a nasiu să se propună şi limba romană prin un un individ apt în acest post, căci veteri­
chisă, şi în contra lui Banffy s’au audit conchis din nimic, că Chanoine îşi va da profesor de nascere român. La acâsta s’a narul de acum nu corăspunde întru nimic
14
voci forte aspre. In şedinţa închisă Ba dimisia în forma acâsta, care se opune for­ dat din partea oficioşilor „desluşiri şi „asi­ oficiului său. Vice-şpanul neavând încătrău,
kovszlcy a acusat pe Banffy, că a păcătuit mei parlamentare. In astfel de împrejurări gurări", că catecheţii vor fi salarisaţî în recunâsce şi el unele negligenţe şi pro­
în contra cinstei publice, că a violat secretul guvernul are datoria de a-se consulta. Şi basa legei şi fără a mai aduce comitatul mite, că va îngriji, ca acelea să nu se mai
epistolar, şi a provocat pe ministrul preşe­ pănă atunci guvernul speră, că camera îl conclus deosebit în astă privinţă. întâmple, după care majoritatea a luat ra­
dinte, că dâoă ţine la onorea lui, atunci să va sprigini în nisuinţa lui de a valora su­ In privinţa propunerei limbei române portul la cunoscinţâ.
declare, că n’a siluit pe nimeni să-şi calce premaţia puterii civile. însă s’a încins o desbatere seriosă şi înfo­
cuvântul dat. Ou acestea şi ast-fel de ces- Şedinţa s’a ridicat pe două 6re, în cată, deorece se pretindea, ca comitatul S’a votat după aceea budgetul comi­
tiunl a fost ocupată întrâga şedinţă de care timp cabinetul s’a retras la o consfă­ să nu se esprime nici în acâstă direcţiune, tatului pe 1899 cu lipsă ]de 53,500 d.
Marţi. tuire. La redeschidere luâ ârăşl cuvântul âr unii voind să facă o propunere mijlo- S’a referat, că ministrul a aprobat
Se c}ice, că oposiţia $s’a îngrijit, ca Brisson: Guvernul a discutat asupra citore, recomandară ca să se ia un decis, conclusul comitatului, prin care pensia vă­
pănă la 1 Ianuarie 1899 să aibă pentru fiă- situaţiunei create prin dimisia lui Chanoine ca limba română să se propună prin un duvei fostului fisic comitatens, Dr Ştefan
care şedinţă material bogat de discu- şi a decis, să înainteze un decret preşedin­ profesor cualificat, fără de a condiţiona, Pop, s’a ridicat la 400 fi.
siune şi să nu slăbâscă obstrucţiunea, pănă telui republicei, prin care să numâscâ un ca să fie Român de nascere. La cererea însoţirei centrale dinBuda-
când guvernul nu-şl va fi dat cărţile pe nou ministru de răsboiîi. Râgă deci ca­ Membrul, d-1 Dr. Turcu, susţine cu peşta pentru credite (kozponti hitelszovet-
faţă în marea afacere a pactului. Intere­ mera, să amâne şedinţele pănă Joi (adl). tăriă propunerea d-lui vicar Raţiu şi arată, kezet) de-a subscrie şi comitatul nostru
sant este, că oposiţia îşi motivâză atitudi­ Baudry d’Asson propune, ca afară de că după esperienţele de pănă acuma şi cotisaţiunl şi astfel a întră ca membru la
nea sa cu aceea, că tocmai Banffy este, Chanoine, toţi ceilalţi miniştri să fiă puşi după referinţele nostre, limba română cu acea însoţire, d-1 Dr. I. Turcu, arătând,
care a început să facă obstrucţiune, de în stare de acusă. Nu mai putem aştepta succes o pote propune numai un profesor ca acea însoţire pentru noi nu are nici
ore-ce el prin viclenele lui apucături şi nici o cli, ca să nu ne esprimăm reverinfele român de nascere; cere deci, ca să se de­ un înţeles practic şi nu pâte fi nicldecât
tertipuri a făcut imposibilă orl-ce discusiune nâstre cătră armată. cidă astfel, ca aşa cel puţin un post de de folos acestui comitat, şi după-ce comita­
seriosă în merit; a cerut vacanţe peste va­ Ribot şi amicii săi spriginesc propu­ profesor să fie asigurat şi pentru un Român. tul nu este în stare a participa şi la atarl
canţe pănă să vadă, ce vor să isprăvâscă în nerea de amânare a şedinţelor. El pre- Făcându-se observări, că „Românii întreprinderi, propune, ca să nu se voteze
Viena cu pactul, âr acum când vede, că sentă o ordine de di, în care accentuâză voesc şi aci să provâce fără causă lupte nimic pentru acest scop.
44
Austriacii n’au de gând a vota anul acesta supremaţia puterii civile şi în care se es- de naţionalitate , d-1 vicar Batiu respinge Membrii români spriginesc cu insis­
pactul, să ascunde după spatele majorităţii primă încrederea faţă de armată. energic aceste apostrofări şi declară, că tenţă şi cu aprobări generale acâstă pro­
şi făcând pe eroul din tufă, tace ca un mut In fine Berteaux face o propunere su- nici decât nu se abate dela propunerea sa. punere, care însă la votare a câcţut şi s’a
şi nu ţine să dea nici o lămurire asupra plementară, în care se dice, că camera are Astfel, pentru-ca Românii să nu facă primit propunerea vice-şpanului, votându-se
gravei situaţiunl de a c| I. încredere în guvern. Acâstă propunere, pusă o oposiţie mai energică, comitetul perma­ 1000 fl. spre scopul arătat.
Nu-i vorbă, strălucit merg lucrurile la vot, a întrunit 234 voturi pro, contra au nent în fine a primit propunerea d-lui vicar In şedinţa de primăvară s’a esmis o
în dieta ungurâscă! votat 286. Baţiu şi în sensul acesta s’a decis causa şi comisiune, ca să se convingă la faţa locu­
în comisiunea municipală. Că ministrul ce
După votare toţi miniştri s’au depăr­ lui, cum stau pepinierele de arbori, ce se
va face acuma cu propunerea limbei ro­
tat, âr camera a fost amânată pănă la 4 elicea, că le-au făcut în pădure forestierii
Căderea guvernului frances. Noemvre. mâne, este altă întrebare. comitatului cu spese considerabile. In şe­
Gimnasiul se înfiinţâză pe rând după
Sâra ministrul-preşedinte Brisson s’a dinţa de acum s’a spus, că în [acele pepi­
Marţi s’a deschis camera deputaţilor clase, şi tot astfel se va sista şi scâla civilă
dus la preşe^'^tele Faure şi a presentat di­ niere nu este nici un arbore pus, este nu­
din Paris. Partidele din drâpta, sub con­ şi cea comercială. Tot astfel se dă şi aju­
misia întregului ministeriu. Faure a primit’o mai îngrăditură făcută, astfel eşirea comi­
ducerea lui Drumond, Deroulede şi Boehe- torul treptat, în anul prim d. e 100, în al
şi a însărcinat pe Brisson cu conducerea siunei la faţa locului s’a aflat de prisos.
fort, proiectară o mare demonstraţie contra doilea 200, în al treilea 350 fior., şi aşa
afacerilor pănă la formarea noului cabinet. La insistenţa membrilor români, aju-
guvernului, pe care însă guvernul a pre- mai departe, aşa că atunci, când vor fi
Scirea despre înfrângerea guvernului târele luate la comune în preliminare pen­
venit’o prin măsuri rigurâse. Piaţa „Con­ deschise tâte 8 clasele, se dă pe an ajutor
în cameră a fost primită cu o deosebită tru confesiuni şi salarele învăţătorilor, s’au
corde" a închis’o cu desăvârşire, numai de­ de 1000 fi.
bucuriă de cătră cercurile antirevisioniste, primit ; nu s’a primit însă în conclusul co­
putaţii, coriştii Şi acele persâne au fost Pentru asigurarea acestui ajutor s’a
cari văd în ea o strălucită victorie a lor. munei ZârnescI, prin care s’a votat bise-
14
lăsate pe „Concorde , cari aveau bilet de votat un arunc comitatens de l°/ , din care
Când Deroulâde s’a depărtat dela cameră, 0 ricei greco-orientale de acolo pentru scâlă
legitimaţie. se înfiinţeză un fond neatacabil, care să
o mare mulţime de popor l’a primit cu stri­ un ajutor anual de 1000 fl.
Intr’aceea se întruni camera. Preşe­ aducă pe an venit de 1000 fior. pentru
gări de: Trăescă armata! Piară Jidauii! Tot în acâstă d.i s’a efeptuit prin o
dintele Desclianel ceti înainte de tâte in­ acoperirea acelui ajutor, âr pănă atunci aju­ comisiune ministerială revisiunea planuri­
terpelaţiile privitore la afacerea Dreyfus şi torul anual gradat se va acoperi din fon­ lor şi reambularea administrativă a căii
la dimisia fostului ministru de răsboiîi Ca- dul de disposiţie al comitatului.
Gimnasiul de stat din Făgăraş ferate dela Făgăraş la Mândra, Şercaia,
vaignac. Partidele din drâpta aplaudară Acuma, la începutul anului şcolar, s’a Şinca-veche, apoi spre Nord pe costa dea­
şi adunarea generală de tâmnâ a co-
sgomotos. deschis clasa primă, şi deorece s’au înscris lului pănă în faţă de Strîmba, şi de aci
hvisiunei municipale.
Brisson (ministru-preşedinte) urca tri­ la vre-o 125 elevi, s’a deschis şi o clasă peste deal prin Hâmărade la drumul Vlă-
buna şi (jise, că între interpelaţii este una, Făgăraş, Octomvre 1898. paralelă. Dintre elevii înscrişi, cam 100 sunt denilor, apoi la Ţînţarî, Codlea, Ghimbav
care se referesce la transpunerea dosaru- In Făgăraş a susţinut statul şi susţine Români. şi Braşov.
lui-Dreyfus curţii de Cassaţie. (Strigări încă şi acuma o şeâlă civilă cu 4 clase şi *