Page 59 - 1898-10
P. 59
Nr. 226—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
u
SOIRILE DILEI. mai prea vădite. Din cei 180 tineri români, ruia a presărat prav de firez, l’a stropit cu tarea sunetului „o prin un învăţător din
câţi studiâză în Pesta, cu drept s’ar pută apă de carbol, apoi l’a acoperit şi bătut filiala Năsăudului, ori Sângeorgiului, cari
— 15 (27) Octomvre. aştepta, ca cel puţin jumătate să se în cu cuie. A stropit apoi cosciugul şi pe se vor designa în decursul şedinţei, spre
Parastas pentru metropolitul Miron. scrie ca membri ai societăţii, de ceea ce dinafară cu apă de carbol şi cu ajutorul care soop fiă-eare învăţător al filialei nu
Dumineca viitore se va ţine în biserica însă de ocamdată suntem cam departe, îngrijitârelor l’a împins în altă odaie, de mite, va ave a-se pregăti la lecţiunea de
St-lui Nieolae din loc un parastas împreu căci pănă acum societatea numără numai unde servitorii l’au ridicat şi l’au dus în a semnată. 7) Cetirea disertaţiunilor : a) „De-
14
nat cu s. liturgiă pentru răposatul metro- 40 de membri. treia odaie vecină. Aici sta gata un cos semnul în şcola poporală , prin Silvestru
polit Miron Romanul. Ou acea ocasiune se Binefăcătorul curent, de a stabili şi ciug de metal, în care s’a aşeejat cosciu Mureşian, învăţ. în Rodna-Veche, b) „Şc61a
14
va ţine şi o cuvântare funebrală prin d-1 întreţină relaţiunl cât mai strînse şi mai gul de lemn cu cadavrul. Au coperit şi adultă , prin Ioan St. Pavelea, învăţ. în
14
protopop al Braşovului, Ioan Petric. intime între societate şi colonia românâscă acest cosciug de metal şi l’au pus pe ca Runo, c) „Cultura şi moralitatea de Iuliu
de aci, inaugurat cu atâta succes în anul rul mortuar, unde a rămas pănă a doua di Chita învăţ. în Bistriţă şi d) „Predarea
44
„Zde . Am arătat, că la controla mi
trecut, anul acesta va fi cu nouă puteri diminâţa la 5 ore, când l’au dus în cimi- limbei mag. în clasa I şi Il-a şoâlelor pop.
litară, ce s’a ţinut la 21 1. c. în Praga,
14
continuat şi cultivat. terul central. Hainele mortului şi albiturile române (Studiu teoretic-practic) de Iuliu
patru reservişti cehi, între cari şi un re Ou un cuvânt, pentru anul acesta sunt au fost arse îndată după-ce a închis Miil- Bugnariu, învăţ. în Hordou. 8) Raportul
dactor dela „Narodni Listy au răspuns la
u
prospecte de o rodnică muncă şi activitate. ler ochii. comisiunilor de sub pot. 3 lit. b şi a. 9)
apelul nominal în limba cehă cu zde , er
u
v * Carul mortuar n’a fost însoţit pănă Pertractarea mai multor propuneri, insi
u
nu în limba germană cu „hier . Coman la cimiter decât de un servitor. Aici aştep
Din incidentul morţii metropolitului nuate prin membrul Ioan St. Pavelea, re-
dantul de corp din Praga a hotărît să por- tau fraţii Otto şi Paul Miiller, cumnata lui feritore la: estradarea de diplome mem
Miron Romanul, societatea, înţelegând im
neseă cercetare contra reserviştilor „reni- şi amicii Dr. Nothnagel, prof. Frănkel din brilor, la edarea unei reviste pedag., la
portanţa posiţiunii de cap suprem al bise-
44
tenţl , pe motiv, că ar fi „aţîţat la in-
u
ricei greco-orientale române, ce-a ocupat’o Hohemvart, docentul Dr. Mannaberg, Dr. schimbarea tipăriturilor şcolare din us, in
subordinaţiune. Christ şi câţi va medici dela clinica Noth
decedatul, a ţinut să-şi exprime condolen trarea reuniunei ca membru fund. al Aso-
AnarchiştT contra împăratului Wilheim. ţele sale prin trimiterea unei aelegaţiunî nagel. Când cosciugul a treout prin porta ciaţiuuei etc. 10) Pertractarea altor pro
Din Ierusalim se anunţă, că poliţia de şi depunerea unei cununi. Metropolitul cimiterului, toţi aceştia s’au tras la o parte, puneri insinuate la preşedinte, cel puţin cu
urmând 50 de paşi carul. Cosciugul a fost 24 ore înainte de adunare. 11) Statorirea
acolo, apoi din Halta şi Jaffa a arestat pe de-altmintrelea fusese şi membru onorar al
slobodit într’o gropă adâncă de 9 urme. locului şi timpului pentru adunarea gen.
mai mulţi anarchişti, între cari şi un anar- societăţii.
chist german, cari s’au dus din Hamburg In legătură mai amintesc, că faimele, Preotul a binecuvântat pe răposat numai viitore. 12) închiderea şedinţei.
din depărtare de 15 paşi.
ia Palestina, ca să atenteze în contra vieţii ce circulâză pe aici în cestiunea ocupărei Presidiul reuniunei învăţătorilor gr.
14
împăratului german. De asemenea se anunţă scaunului metropolitan şi al căror isvor Scrum de pestis din Paris. In cat. „Mariana .
din Berlin, că poliţia din Aliona a arestat este cancelaria lui Jeszenszky, 'părtinesc Viena nu se află încă serum de pestis. Din N ă s ă u d , la 20 Octomvre 1898.
pe-un individ, care se mărturisesce anar- mult alegerea apostatului vicar Goldiş ca causa acesta directorul Weichselbaum a te- Preşedintele: Secretarul:
chist. El se numesce Oldenburg, şi a de episcop la Arad, decă, precum se crede, legrafat deja Sâmbătă la Paris la institu lacob Pop Clement Grivase.
clarat, că alianţa anarchistă l’a însărcinat acestă episcopiă ar deveni vacantă prin tul-Pasteur, să trimită imediat serum. Pro
:sâ stîngă viâţa lui Wilheim, când se va alegerea episcopului Meţianu de Metropolit. fesorul Roux, preşedintele institutului-Pas- AB. D-nii membrii sunt rugaţi a-şl
reîntorce din Palestina. Aceste şi asemeni faime însă n’au să tur teur a dat telegrama asistentului său Mar solvi taxele, în decursul adunărei, cassaru
lui reuniunei Ignaţiu Seni.
bure şi împedece pe cei chiămaţl de a-şi morele, care a depeşat la Garier, unde se
Cununiă. D-1 Pompeiu Matheiu din Pe-
face datorinţa şi cari sper, că ver procede află laboratoriul pentru pregătirea serum-
trilaca şi d-ra Florentina Puntea, fiica d-lui E j i t e r a t u r ă .
aşa, precum pretind interesele bisericei ului, ca tot serum ul gata să se trimită la
paroch din Rîciul de Câmpiă, se vor cu
nostre, er nu că li-ar plăce unora şi Paris. După două ore serum-ul a şi sosit Literaţii oposanli sub Cesarî. Sub acest
nuna Duminecă, în 30 Octomvre n. c., în
altora. şi Marmorek a grăbit cu el la Viena. Aici titlu a apărut în Institutul de arte grafice
biserica gr. cat. din Rîciu.
Censor. a fost predat lui Dr. Poech, care numai Carol Gobl din BucurescI (Strada Domnei
Familie de liliputani. Mare sensaţie a decât a oltuit cu el tote personale inter 16) o valorâsă lucrare a d-lui Ioan Kaeln-
produs în Berlin o familie de liliputani. Inbolnăvirile de ciumă în Viena. nate in spitalul „Franz Joseph . Tot se derr, doctor în drept dela facultatea din
44
Acâsta e de loc din Wettin, lângă Halle. rum-ul din Europa adus din Paris, este Paris şi membru al Academiei Române.
Şeful ei este brutarul Fiseter, care e un Ciuma, care s’a ivit în Viena, n’a acum la Viena. Dr. Marmorek cjice, că Lucrarea este un estras din Analele Aca
om mic şi bine făcut, ca şi soţia sa. Din inficiat pănă acum alte persone. Dintre cei serum-ul pregătit în Francia este de un demiei Române şi conţine în text mai multe
12 copii câţi au avut, cinci sunt pitici. atinşi de bacillul ei, mai gravă este starea efect escelent, decă se aplică bolnavului în ilustraţiunl de-ale împăraţilor şi filosofiilor
Cel mai bătrân dintre pitici este acjl în îngrijitorei Albina Peclia, care deja a fost primul stadiu al bolei. Injectarea cu el nu romani.
verstă de 28 de ani şi e birtaş. Are o în- injectată cu serum; totuşi boia ei e în cres- este de loc vătămătore sănătăţii.
nălţime de 1 m. şi 30 cm. şi abia ’i-se cere. Soirile din urmă afirmă, că periculul
NECROLOG. Iustina Găvruş, tinera
vede capul după teşghea. Fraţii săi sunt de a muri este aprdpe neînlăturabil. fiică a d-nei Yaleria Găvruş n. Popea din
mai mici; o soră a sa e cam de 1 m. Dr. Nothnagel, din precauţiune, a Despărţ6ment al Asociaţiimei la Satulung (Săcele), a răposat alaltăerl în
fost internat alaltăerl diminâţa în locuinţa Timiştfra.
etate de 14 ani. înmormântarea s’a făcut
lui. El a fost rugat de consiliul locotenen-
Din Budapesta. C O N V O C A R E . adl. — Condolenţele nostre întristatei fa
ţei, să nu-şl părăsâscă odaia, nici se pri- milii !
— 12 (24) Octomvre 1898. mâscă, ori visiteze bolnavi. Nothnagel încă Pe basa încredinţării comitetului cen-,
trai al „ Asociaţiunei pentru literatura ro
Acum e o săptămână s’a ţinut ultima visitase pe Barisch şi a atins cu degetul
u
mână şi cultura poporului român , am U L T I M E S O I R I .
şedinţă a societăţii „Petru Maior pe anul pe Barisch. De altfel Nothnagel se află pe
u
onore a convoca pe toţi membrii Asocia
administrativ 1897/8. N’a fost un an afară deplin sănătos. ţiunei şi pe toţi sprijinitorii eulturei popo Budapesta, 26 Octomvre. Fbia
din cale mănos anul acesta, căci împreju M6rtea şi înmormântarei lui Dr. rului român din comitatul Timişului, la adu oficială publică ordinaţiunea minis
rările au fost de astfel de natură ; mai ales Miiller. Despre ultimele momente ale ne trului de culte şi a ministrului de
după cassul, în care ajunsese societatea în norocitului erou al caşurilor de ciumă din narea constituantă a despărţământului Ti- finanţe privitbre la esecutarea art.
urma suspendării activităţii sale, s’a lucrat Viena, Dr. Miiller, se împărtăşesc urrnă- mişorii pe 6 Noemvrie 1898 st. n. după de lege XIV din 1898 despre intre-
amiacjl la 3 ore în Timişâra-Fabric, în Sala
puţin, dâr cu temeiîl. Intre altele s’a pus torele: Vineri sâra Miiller s’a împărtăşit girea venitelor preoţimei necatolice.
Berăriei (Fabrikshof).
fundament solid unui cor al societăţii, er cu sfintele taine ale muribundilor. Preotul In sensul ordinaţiunei preoţii îşî pot
pentru anul 1898/9 se proiectâză înteme n’a păşit în odaia lui, ci s’a oprit la te Ordinea de cji: 1) Deschiderea adu înainta cererile pentru întregirea sa
ierea unei orchestre. restră şi acolo s’a rugat. Ostia a pus’o pe nării prin delegatul comitetului central. 2) larului pănă în 3 Iulie 1899 la mi
Sâmbăta trecută s’a ţinut şedinţa de parcanul ferestrii, de unde o călugăriţă-în- Constituirea biroului. 3) înscrierea mem nistrul de culte.
constituire pentru noul an administrativ grijitore a luat’o şi dat’o muribundului. In tot brilor şi încassarea taxelor. 4) Alegerea Londra, 26 Octomvre. Pressa de
comitetului cercual. 5) Alegerea unei comi-
1898/9. E mai ales de remarcat aici armo timpul cât Miiller a fost la consciinţa de aici califică situaţiunea de forte se-
siunl pentru autenticarea protocolului.
nia, în care a decurs alegerea, în oposi- sine, s’a arătat forte precaut cu cei din riosă, fiind-că Francia s’a pus faţă
ţiune cu scenele furtunose ale anilor tre prejurul său. De câte-orl tuşia, el se în Timişora, 24 Octomvre 1898. de pretensiunile Angliei în oposi-
cuţi. Noul comitet în frunte cu preşedin torcea cătră părete, ca nu cum-va să pe- Emanuil Ungurianu, ţiune.
tele Marcu Jantea, teolog absolut şi stu rioliteze prin tuse pe îngrijitorea. El a- delegatul comitetului central. Paris, 26 Octomvre. La ordinul
dent în filosofiă, a fost cu unanimitate ales. runca tuşea în vată carbolisată; vata ministrului marinei, trupele francese
E un semn îmbucurător acesta, căci do- acâsta o învălia în altă vată uscată, C o n v o c a r e . echipate sunt gata de plecare la
vedesce, că spiritul de desbinare şi clică, pe care o da apoi călugăriţei. înainte de Cherbourg. Primăria din Toulon a
u
•nare grasase mai anii trecuţi între tinerii ivirea catastrofei, a rugat pe îngrijitârea să Reuniunea învăţ. gr. cat. „Mariana , fost avisată, că de a<ţl înainte ora
de aci, a dispărut. Partide şi elice între scrie după dictat o epistolă familiei. El îşi îşi va ţine adunarea sa generală din anul şul Toulon va fi unul din centrele
noi anul acesta nu sunt, şi 'e speranţă, că spuse ultima voinţă cu glas tare. Ingriji- curent la 5 şi 6 Novembre st. n. în Năsăud, mobilisării armatei. Primăria a fost
nici nu vor fi. Bătrâni şi tineri ne-am gru tărea a dictat scrisârea altei călugăriţe, la care On. d-nl membri, precum şi On. provocată se facă cuartire pentru
pat într’un singur corp, pătrunşi cu toţii care se afla în odaia vecină, âr acâsta a public interesat de causa învăţământului patru batalibne, 15,000 de infante
de aceleaşi idei şi sentimente în jurul aoe- trimis’o la destinaţia.» se învită cu totă stima. rie marină şi 6000 de artileriştî.
luiaş centru comun, societatea „Petru Cadavrul lui Miiller l’a aşedat în cos Programa: 1) La 8 ore a. m. asistare Studenţii au fost liberaţi dela studii,
Maior . ciug Dr-ul Poech. Totul s’a făcut cu cea în corpore la serviciul divin în biserica debrece în şcoli trebue se se facă
44
Sooietatea nâstră, al cărei scop înalt mai mare grabă. La '/ 6ră după morte, gr. cat. 2) Deschiderea şedinţei în sala cuartire pentru armată.
2
•e desvoltarea în cultura şi limba româ- cosciugul a fost gata; doi servitori l’au şcolei conf. gr. cat. 3) Esmiterea comisiu-
mâscâ, precum şi lăţirea spiritului de cole dus la uşa odăii, împingându-1 de jumătate nilor: a) pentru verificarea protocolului, Proprietar: Aurel Mureşiamu.
gialitate, Va ave să realiseze multe pro înăuntru ; uşa o deshisese o îngrijitore, âr b) critisarea prelegerilor practice şi c) în Redactor responsabil: Gregorin Maior.
grese, ceea-ce numai printr’o muncă soli servitorii imediat se reîntorseră în fugă. scrierea de membri noi. 4) Raportul anual
dară şi energică se va pută ajunge. In In cosoiug se aflau tote cele de lipsă. Cu despre activitatea reuniunei. 5) Raportul #vwvwwvwwvv»
punctul acesta se sperâză mult dela noii ajutorul a două îngrijitore Dr. Poech a cassarului, al eomisiunei pentru censurarea Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
•factori conducători şi administrativi ai so tras cosciugul în mijlocul odăii, apoi s’a raţiunilor anului 1898 şi pertractarea preli
cietăţii. Nu mai puţin interes însă se aş- început greul moment, în care tînărul asis minarului de buget pro 1899. 6) Ţinerea IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
•teptă spre scopul acesta şi din partea ti tent Poech trebuia să pregătescă pe ca- a două prelegeri practice de câte V oră, Oonsultaţml cu celebrităţile medicale şi cu
2
nerimii române, care e chemată să alcă- meradul şi amicul său la calea din urmă. a) din Oomput: „Tractarea subtragerei în specialişti dela facultatea de medicină
14
tuâscă acâstă societate, căci, dău, pănă Cu ajutorul îngrijitdrelor a luat cadavrul scris , prin un membru din filiala Monoru- din Yiena.
;acum semnele acestui interes nu sunt toc din pat şi l’a pus în cosciug, pe fundul că lui, ori Bistriţei, b) din Scriptologiă: „Trac ^✓ NAAAAAAAAAAA/WNi