Page 59 - 1898-10
P. 59

Nr. 226—1898                                                     GAZETA TRANSILVANIEI                                                                              Pagina 3.


                                                                                                                                                                  u
           SOIRILE DILEI.                           mai  prea  vădite.  Din  cei  180  tineri  români,  ruia  a  presărat  prav  de  firez,  l’a  stropit  cu  tarea  sunetului  „o   prin  un  învăţător  din
                                                     câţi  studiâză  în  Pesta,  cu  drept  s’ar  pută  apă  de  carbol,  apoi  l’a  acoperit  şi  bătut  filiala  Năsăudului,  ori  Sângeorgiului,  cari
                                — 15 (27) Octomvre.  aştepta,  ca  cel  puţin  jumătate  să  se  în­  cu  cuie.  A  stropit  apoi  cosciugul  şi  pe  se  vor  designa  în  decursul  şedinţei,  spre

             Parastas pentru metropolitul Miron.    scrie  ca  membri  ai  societăţii,  de  ceea  ce  dinafară  cu  apă  de  carbol  şi  cu  ajutorul  care  soop  fiă-eare  învăţător  al  filialei  nu­
       Dumineca  viitore  se  va  ţine  în  biserica   însă  de  ocamdată  suntem  cam  departe,  îngrijitârelor  l’a  împins  în  altă  odaie,  de  mite,  va  ave  a-se  pregăti  la  lecţiunea  de­
       St-lui  Nieolae  din  loc  un  parastas  împreu­  căci  pănă  acum  societatea  numără  numai  unde  servitorii  l’au  ridicat  şi  l’au  dus  în  a  semnată.  7)  Cetirea  disertaţiunilor  :  a)  „De-
                                                                                                                                                                          14
       nat  cu  s.  liturgiă  pentru  răposatul  metro-   40 de membri.                           treia  odaie  vecină.  Aici  sta  gata  un  cos­  semnul  în  şcola  poporală ,  prin  Silvestru
       polit  Miron  Romanul.  Ou  acea  ocasiune  se     Binefăcătorul  curent,  de  a  stabili  şi  ciug  de  metal,  în  care  s’a  aşeejat  cosciu­  Mureşian,  învăţ.  în  Rodna-Veche,  b)  „Şc61a
                                                                                                                                                      14
       va  ţine  şi  o  cuvântare  funebrală  prin  d-1   întreţină  relaţiunl  cât  mai  strînse  şi  mai  gul  de  lemn  cu  cadavrul.  Au  coperit  şi  adultă ,  prin  Ioan  St.  Pavelea,  învăţ.  în
                                                                                                                                                                                 14
       protopop al Braşovului, Ioan Petric.          intime  între  societate  şi  colonia  românâscă  acest  cosciug  de  metal  şi  l’au  pus  pe  ca­  Runo,  c)  „Cultura  şi  moralitatea   de  Iuliu
                                                     de  aci,  inaugurat  cu  atâta  succes  în  anul  rul  mortuar,  unde  a  rămas  pănă  a  doua  di  Chita  învăţ.  în  Bistriţă  şi  d)  „Predarea
                  44
             „Zde .  Am  arătat,  că  la  controla  mi­
                                                     trecut,  anul  acesta  va  fi  cu  nouă  puteri  diminâţa  la  5  ore,  când  l’au  dus  în  cimi-  limbei  mag.  în  clasa  I  şi  Il-a  şoâlelor  pop.
       litară,  ce  s’a  ţinut  la  21  1.  c.  în  Praga,
                                                                                                                                                       14
                                                     continuat şi cultivat.                       terul  central.  Hainele  mortului  şi  albiturile  române   (Studiu  teoretic-practic)  de  Iuliu
       patru  reservişti  cehi,  între  cari  şi  un  re­  Ou un cuvânt, pentru anul acesta sunt   au  fost  arse  îndată  după-ce  a  închis  Miil-  Bugnariu,  învăţ.  în  Hordou.  8)  Raportul
       dactor  dela  „Narodni  Listy   au  răspuns  la
                                  u
                                                     prospecte de o rodnică muncă şi activitate.   ler ochii.                                   comisiunilor  de  sub  pot.  3  lit.  b  şi  a.  9)
       apelul  nominal  în  limba  cehă  cu  zde ,  er
                                              u
                                          v                               *                             Carul  mortuar  n’a  fost  însoţit  pănă  Pertractarea  mai  multor  propuneri,  insi­
                                        u
       nu  în  limba  germană  cu  „hier .  Coman­                                                la  cimiter  decât  de  un  servitor.  Aici  aştep­
                                                          Din  incidentul  morţii  metropolitului                                               nuate  prin  membrul  Ioan  St.  Pavelea,  re-
       dantul  de  corp  din  Praga  a  hotărît  să  por-                                         tau  fraţii  Otto  şi  Paul  Miiller,  cumnata  lui  feritore  la:  estradarea  de  diplome  mem­
                                                     Miron  Romanul,  societatea,  înţelegând  im­
       neseă  cercetare  contra  reserviştilor  „reni-                                            şi  amicii  Dr.  Nothnagel,  prof.  Frănkel  din  brilor,  la  edarea  unei  reviste  pedag.,  la
                                                     portanţa  posiţiunii  de  cap  suprem  al  bise-
                                          44
       tenţl ,  pe  motiv,  că  ar  fi  „aţîţat   la  in-
            u
                                                     ricei  greco-orientale  române,  ce-a  ocupat’o   Hohemvart,  docentul  Dr.  Mannaberg,  Dr.  schimbarea  tipăriturilor  şcolare  din  us,  in­
       subordinaţiune.                                                                            Christ  şi  câţi  va  medici  dela  clinica  Noth­
                                                     decedatul,  a  ţinut  să-şi  exprime  condolen                                             trarea  reuniunei  ca  membru  fund.  al  Aso-
             AnarchiştT contra împăratului Wilheim. ţele  sale  prin  trimiterea  unei  aelegaţiunî   nagel.  Când  cosciugul  a  treout  prin  porta  ciaţiuuei  etc.  10)  Pertractarea  altor  pro­
       Din  Ierusalim  se  anunţă,  că  poliţia  de  şi  depunerea  unei  cununi.  Metropolitul   cimiterului,  toţi  aceştia  s’au  tras  la  o  parte,  puneri  insinuate  la  preşedinte,  cel  puţin  cu
                                                                                                  urmând  50  de  paşi  carul.  Cosciugul  a  fost  24  ore  înainte  de  adunare.  11)  Statorirea
       acolo,  apoi  din  Halta  şi  Jaffa  a  arestat  pe  de-altmintrelea  fusese  şi  membru  onorar  al
                                                                                                  slobodit  într’o  gropă  adâncă  de  9  urme.  locului  şi  timpului  pentru  adunarea  gen.
       mai  mulţi  anarchişti,  între  cari  şi  un  anar-  societăţii.
       chist  german,  cari  s’au  dus  din  Hamburg      In  legătură  mai  amintesc,  că  faimele,   Preotul  a  binecuvântat  pe  răposat  numai  viitore. 12) închiderea şedinţei.
                                                                                                  din depărtare de 15 paşi.
       ia  Palestina,  ca  să  atenteze  în  contra  vieţii  ce  circulâză  pe  aici  în  cestiunea  ocupărei                                        Presidiul  reuniunei  învăţătorilor  gr.
                                                                                                                                                             14
       împăratului  german.  De  asemenea  se  anunţă  scaunului  metropolitan  şi  al  căror  isvor    Scrum    de   pestis   din   Paris.   In  cat. „Mariana .
       din  Berlin,  că  poliţia  din  Aliona  a  arestat  este  cancelaria  lui  Jeszenszky,  'părtinesc   Viena  nu  se  află  încă  serum  de  pestis.  Din   N  ă  s ă  u  d  ,  la 20 Octomvre 1898.
       pe-un  individ,  care  se  mărturisesce  anar-  mult  alegerea  apostatului  vicar  Goldiş  ca   causa  acesta  directorul  Weichselbaum  a  te-   Preşedintele:       Secretarul:
       chist.  El  se  numesce  Oldenburg,  şi  a  de­  episcop  la  Arad,  decă,  precum  se  crede,   legrafat  deja  Sâmbătă  la  Paris  la  institu­  lacob Pop        Clement Grivase.
       clarat,  că  alianţa  anarchistă  l’a  însărcinat  acestă  episcopiă  ar  deveni  vacantă  prin   tul-Pasteur,  să  trimită  imediat  serum.  Pro­
       :sâ  stîngă  viâţa  lui  Wilheim,  când  se  va  alegerea  episcopului  Meţianu  de  Metropolit.   fesorul  Roux,  preşedintele  institutului-Pas-   AB.  D-nii  membrii  sunt  rugaţi  a-şl
       reîntorce din Palestina.                      Aceste  şi  asemeni  faime  însă  n’au  să  tur­  teur  a  dat  telegrama  asistentului  său  Mar­  solvi  taxele,  în  decursul  adunărei,  cassaru­
                                                                                                                                                lui reuniunei Ignaţiu Seni.
                                                     bure  şi  împedece  pe  cei  chiămaţl  de  a-şi   morele,  care  a  depeşat  la  Garier,  unde  se
             Cununiă.  D-1 Pompeiu Matheiu din Pe-
                                                     face  datorinţa  şi  cari  sper,  că  ver  procede   află  laboratoriul  pentru  pregătirea  serum-
       trilaca  şi  d-ra  Florentina  Puntea,  fiica  d-lui                                                                                                E  j i t e r a t u r ă .
                                                     aşa,  precum  pretind  interesele  bisericei   ului,  ca  tot  serum  ul  gata  să  se  trimită  la
       paroch  din  Rîciul  de  Câmpiă,  se  vor  cu­
                                                     nostre,  er  nu  că  li-ar  plăce  unora  şi   Paris.  După  două  ore  serum-ul  a  şi  sosit   Literaţii oposanli sub Cesarî. Sub acest
       nuna  Duminecă,  în  30  Octomvre  n.  c.,  în
                                                     altora.                                      şi  Marmorek  a  grăbit  cu  el  la  Viena.  Aici   titlu  a  apărut  în  Institutul  de  arte  grafice
        biserica gr. cat. din Rîciu.
                                                                                       Censor.     a  fost  predat  lui  Dr.  Poech,  care  numai   Carol  Gobl  din  BucurescI  (Strada  Domnei
             Familie  de  liliputani.  Mare  sensaţie  a                                           decât  a  oltuit  cu  el  tote  personale  inter­  16)  o  valorâsă  lucrare  a  d-lui  Ioan  Kaeln-
       produs  în  Berlin  o  familie  de  liliputani.   Inbolnăvirile de ciumă în Viena.          nate  in  spitalul  „Franz  Joseph .  Tot  se   derr,  doctor  în  drept  dela  facultatea  din
                                                                                                                                   44
       Acâsta  e  de  loc  din  Wettin,  lângă  Halle.                                             rum-ul  din  Europa  adus  din  Paris,  este   Paris  şi  membru  al  Academiei  Române.
        Şeful  ei  este  brutarul  Fiseter,  care  e  un   Ciuma,  care  s’a  ivit  în  Viena,  n’a   acum  la  Viena.  Dr.  Marmorek  cjice,  că   Lucrarea  este  un  estras  din  Analele  Aca­
       om  mic  şi  bine  făcut,  ca  şi  soţia  sa.  Din  inficiat  pănă  acum  alte  persone.  Dintre  cei   serum-ul  pregătit  în  Francia  este  de  un   demiei  Române  şi  conţine  în  text  mai  multe
        12  copii  câţi  au  avut,  cinci  sunt  pitici.  atinşi  de  bacillul  ei,  mai  gravă  este  starea   efect  escelent,  decă  se  aplică  bolnavului  în   ilustraţiunl  de-ale  împăraţilor  şi  filosofiilor
        Cel  mai  bătrân  dintre  pitici  este  acjl  în  îngrijitorei  Albina  Peclia,  care  deja  a  fost   primul  stadiu  al  bolei.  Injectarea  cu  el  nu   romani.
       verstă  de  28  de  ani  şi  e  birtaş.  Are  o  în-  injectată  cu  serum;  totuşi  boia  ei  e  în  cres-   este de loc vătămătore sănătăţii.
       nălţime  de  1  m.  şi  30  cm.  şi  abia  ’i-se  cere.  Soirile  din  urmă  afirmă,  că  periculul
                                                                                                                                                      NECROLOG.  Iustina  Găvruş,  tinera
       vede  capul  după  teşghea.  Fraţii  săi  sunt  de a muri este aprdpe neînlăturabil.                                                     fiică  a  d-nei  Yaleria  Găvruş  n.  Popea  din
        mai mici; o soră a sa e cam de 1 m.               Dr.  Nothnagel,  din  precauţiune,  a      Despărţ6ment al Asociaţiimei la            Satulung  (Săcele),  a  răposat  alaltăerl  în
                                                     fost  internat  alaltăerl  diminâţa  în  locuinţa            Timiştfra.
                                                                                                                                                etate  de  14  ani.  înmormântarea  s’a  făcut
                                                     lui.  El  a  fost  rugat  de  consiliul  locotenen-
                  Din Budapesta.                                                                               C  O  N  V  O  C  A  R  E  .     adl.  —  Condolenţele  nostre  întristatei  fa­
                                                     ţei,  să  nu-şl  părăsâscă  odaia,  nici  se  pri-                                         milii !
                         — 12 (24) Octomvre 1898.    mâscă,  ori  visiteze  bolnavi.  Nothnagel  încă   Pe  basa  încredinţării  comitetului  cen-,
                                                                                                  trai  al  „  Asociaţiunei  pentru  literatura  ro­
             Acum  e  o  săptămână  s’a  ţinut  ultima  visitase  pe  Barisch  şi  a  atins  cu  degetul
                                                                                                                                        u
                                                                                                  mână  şi  cultura  poporului  român ,  am            U L T I M    E   S O I R I .
       şedinţă  a  societăţii  „Petru  Maior   pe  anul  pe  Barisch.  De  altfel  Nothnagel  se  află  pe
                                         u
                                                                                                  onore  a  convoca  pe  toţi  membrii  Asocia­
        administrativ  1897/8.  N’a  fost  un  an  afară  deplin sănătos.                         ţiunei  şi  pe  toţi  sprijinitorii  eulturei  popo­  Budapesta,  26  Octomvre.  Fbia
        din  cale  mănos  anul  acesta,  căci  împreju­   M6rtea  şi  înmormântarei  lui  Dr.     rului  român  din  comitatul  Timişului,  la  adu­  oficială  publică  ordinaţiunea  minis­
       rările  au  fost  de  astfel  de  natură  ;  mai  ales  Miiller.  Despre  ultimele  momente  ale  ne­                                    trului  de  culte  şi  a  ministrului  de
        după  cassul,  în  care  ajunsese  societatea  în  norocitului  erou  al  caşurilor  de  ciumă  din   narea  constituantă  a  despărţământului  Ti-   finanţe  privitbre  la  esecutarea  art.
        urma  suspendării  activităţii  sale,  s’a  lucrat  Viena,  Dr.  Miiller,  se  împărtăşesc  urrnă-   mişorii  pe  6  Noemvrie  1898  st.  n.  după   de  lege  XIV  din  1898  despre  intre-
                                                                                                   amiacjl  la  3  ore  în  Timişâra-Fabric,  în  Sala
        puţin,  dâr  cu  temeiîl.  Intre  altele  s’a  pus  torele:  Vineri  sâra  Miiller  s’a  împărtăşit                                     girea  venitelor  preoţimei  necatolice.
                                                                                                   Berăriei (Fabrikshof).
        fundament  solid  unui  cor  al  societăţii,  er  cu  sfintele  taine  ale  muribundilor.  Preotul                                      In  sensul  ordinaţiunei  preoţii  îşî  pot
       pentru  anul  1898/9  se  proiectâză  înteme­  n’a  păşit  în  odaia  lui,  ci  s’a  oprit  la  te­  Ordinea  de  cji:  1)  Deschiderea  adu­  înainta  cererile  pentru  întregirea  sa­
       ierea unei orchestre.                         restră  şi  acolo  s’a  rugat.  Ostia  a  pus’o  pe   nării  prin  delegatul  comitetului  central.  2)   larului  pănă  în  3  Iulie  1899  la  mi­
             Sâmbăta  trecută  s’a  ţinut  şedinţa  de  parcanul  ferestrii,  de  unde  o  călugăriţă-în-   Constituirea  biroului.  3)  înscrierea  mem­  nistrul de culte.
        constituire  pentru  noul  an  administrativ  grijitore a luat’o şi dat’o muribundului. In tot   brilor  şi  încassarea  taxelor.  4)  Alegerea   Londra,  26  Octomvre.  Pressa  de
                                                                                                   comitetului  cercual.  5)  Alegerea  unei  comi-
       1898/9.  E  mai  ales  de  remarcat  aici  armo­  timpul  cât  Miiller  a  fost  la  consciinţa  de                                      aici  califică  situaţiunea  de  forte  se-
                                                                                                   siunl pentru autenticarea protocolului.
        nia,  în  care  a  decurs  alegerea,  în  oposi-  sine,  s’a  arătat  forte  precaut  cu  cei  din                                      riosă,  fiind-că  Francia  s’a  pus  faţă
        ţiune  cu  scenele  furtunose  ale  anilor  tre­  prejurul  său.  De  câte-orl  tuşia,  el  se  în­  Timişora, 24 Octomvre 1898.        de  pretensiunile  Angliei  în  oposi-
        cuţi.  Noul  comitet  în  frunte  cu  preşedin­  torcea  cătră  părete,  ca  nu  cum-va  să  pe-             Emanuil Ungurianu,         ţiune.
       tele  Marcu  Jantea,  teolog  absolut  şi  stu­  rioliteze  prin  tuse  pe  îngrijitorea.  El  a-         delegatul comitetului central.       Paris,  26  Octomvre.  La  ordinul
        dent  în  filosofiă,  a  fost  cu  unanimitate  ales.  runca  tuşea  în  vată  carbolisată;  vata                                       ministrului  marinei,  trupele  francese
       E  un  semn  îmbucurător  acesta,  căci  do-  acâsta  o  învălia  în  altă  vată  uscată,              C  o n v o c a r e .              echipate  sunt  gata  de  plecare  la
        vedesce,  că  spiritul  de  desbinare  şi  clică,  pe  care  o  da  apoi  călugăriţei.  înainte  de                                     Cherbourg.  Primăria  din  Toulon  a
                                                                                                                                             u
       •nare  grasase  mai  anii  trecuţi  între  tinerii  ivirea  catastrofei,  a  rugat  pe  îngrijitârea  să   Reuniunea  învăţ.  gr.  cat.  „Mariana ,   fost  avisată,  că  de  a<ţl  înainte  ora­
        de  aci,  a  dispărut.  Partide  şi  elice  între  scrie  după  dictat  o  epistolă  familiei.  El  îşi  îşi  va  ţine  adunarea  sa  generală  din  anul   şul  Toulon  va  fi  unul  din  centrele
       noi  anul  acesta  nu  sunt,  şi  'e  speranţă,  că  spuse  ultima  voinţă  cu  glas  tare.  Ingriji-  curent  la  5  şi  6  Novembre  st.  n.  în  Năsăud,   mobilisării  armatei.  Primăria  a  fost
       nici  nu  vor  fi.  Bătrâni  şi  tineri  ne-am  gru­  tărea  a  dictat  scrisârea  altei  călugăriţe,  la  care  On.  d-nl  membri,  precum  şi  On.   provocată  se  facă  cuartire  pentru
       pat  într’un  singur  corp,  pătrunşi  cu  toţii  care  se  afla  în  odaia  vecină,  âr  acâsta  a  public  interesat  de  causa  învăţământului   patru  batalibne,  15,000  de  infante­
       de  aceleaşi  idei  şi  sentimente  în  jurul  aoe-  trimis’o la destinaţia.»               se învită cu totă stima.                     rie  marină  şi  6000  de  artileriştî.
        luiaş   centru   comun,   societatea   „Petru      Cadavrul  lui  Miiller  l’a  aşedat  în  cos­  Programa:  1)  La  8  ore  a.  m.  asistare   Studenţii  au  fost  liberaţi  dela  studii,
        Maior .                                      ciug  Dr-ul  Poech.  Totul  s’a  făcut  cu  cea  în  corpore  la  serviciul  divin  în  biserica   debrece  în  şcoli  trebue  se  se  facă
             44
             Sooietatea  nâstră,  al  cărei  scop  înalt  mai  mare  grabă.  La  '/   6ră  după  morte,  gr.  cat.  2)  Deschiderea  şedinţei  în  sala   cuartire pentru armată.
                                                                             2
       •e  desvoltarea  în  cultura  şi  limba  româ-  cosciugul  a  fost  gata;  doi  servitori  l’au  şcolei  conf.  gr.  cat.  3)  Esmiterea  comisiu-
       mâscâ,  precum  şi  lăţirea  spiritului  de  cole­  dus  la  uşa  odăii,  împingându-1  de  jumătate  nilor:  a)  pentru  verificarea  protocolului,   Proprietar:  Aurel Mureşiamu.
       gialitate,  Va  ave  să  realiseze  multe  pro­  înăuntru  ;  uşa  o  deshisese  o  îngrijitore,  âr  b)  critisarea  prelegerilor  practice  şi  c)  în­  Redactor responsabil: Gregorin Maior.
       grese,  ceea-ce  numai  printr’o  muncă  soli­  servitorii  imediat  se  reîntorseră  în  fugă.  scrierea  de  membri  noi.  4)  Raportul  anual
        dară  şi  energică  se  va  pută  ajunge.  In  In  cosoiug  se  aflau  tote  cele  de  lipsă.  Cu  despre  activitatea  reuniunei.  5)  Raportul  #vwvwwvwwvv»
        punctul  acesta  se  sperâză  mult  dela  noii  ajutorul  a  două  îngrijitore  Dr.  Poech  a  cassarului,  al  eomisiunei  pentru  censurarea   Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
       •factori  conducători  şi  administrativi  ai  so­  tras  cosciugul  în  mijlocul  odăii,  apoi  s’a  raţiunilor  anului  1898  şi  pertractarea  preli­
        cietăţii.  Nu  mai  puţin  interes  însă  se  aş-  început  greul  moment,  în  care  tînărul  asis­  minarului  de  buget  pro  1899.  6)  Ţinerea   IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
       •teptă  spre  scopul  acesta  şi  din  partea  ti   tent  Poech  trebuia  să  pregătescă  pe  ca-  a  două  prelegeri  practice  de  câte  V   oră,   Oonsultaţml cu celebrităţile medicale şi cu
                                                                                                                                        2
        nerimii  române,  care  e  chemată  să  alcă-  meradul  şi  amicul  său  la  calea  din  urmă.  a)  din  Oomput:  „Tractarea  subtragerei  în   specialişti dela facultatea de medicină
                                                                                                       14
        tuâscă  acâstă  societate,  căci,  dău,  pănă  Cu  ajutorul  îngrijitdrelor  a  luat  cadavrul  scris ,  prin  un  membru  din  filiala  Monoru-         din Yiena.
       ;acum  semnele  acestui  interes  nu  sunt  toc­  din  pat  şi  l’a  pus  în  cosciug,  pe  fundul  că­  lui,  ori  Bistriţei,  b)  din  Scriptologiă:  „Trac­  ^✓ NAAAAAAAAAAA/WNi
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64