Page 6 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 214 1898.

44
unilaterală cu care mereu este bombardat încât privesce alusiunile, ce le face A fost ales episcop înainte cu cinci ani în Germania, îl va numi la statul major
de conaţionalii săi. „Peşti Naplo prin accentuarea indirectă Bacîca; a absolvat drepturile, a luat parte german. — Statul major franees, când a
44
încât privesce cuota, lucrurile stau dor a lipsei de „patriotism la clerul român şi la luptele din Bosnia, de unde reîntor- predat la 1894 curţii de Cassaţie actele
14
44
şi mai rău. După „Pol. Ert. pretensiunea greco-catolic, credem a fi de prisos să mai cându-se, s’a înscris la cursul teologic în procesului Dreyfus, a reţinut fotografia
comisiunei austriaco trece peste 38°/ . Un­ arătăm la ce ţîntese -ele. „Nu le daţi bani, Carlovăţ, pe care absolvându-1 a trecut din sorisorii. Acum curtea de Cassaţie pretinde
0
gurii, după cum am arătat de atâtea ori, căci nu sunt patrioţi“, sâu: „dâcă le daţi, trâptă în trâptă pănă la gradul de ar- dela ministeriu scrisorea, âr acesta o cere
44
nici nu vor să audă despre aşa ceva, în­ pretindeţl să fia patrioţi , — cam asta ar ohiereu. dela autoritatea militară. Cea din urmă
tocmai cum nici Austriacii nu vor să lase vrâ s’o cjică el vlădicilor catolici, âr că în însă nu vrâ să o dea, motivând refusul cu
Socialiştii se organisezL Una din foile
44
mai jos târgul. Comisiunea austriacă pen­ ce sens înţelege „patriotismul , e de prisos aceea, că scrisorea din cestiune n’a apar­
budapestane publică un articul în causa
tru cuotă s’a dus, ce-i drept, la Peşta, ca a mai pierde cuvinte. ţinut la dosarul actelor procesului din 1894
socialiştilor, şi (jice, că ar fi mare rătăcire
să pertracteze cu comisiunea ungară, însă şi publicarea ei ar provoca un răsboih cu
de-a crede, că prin măsurile energice luate
acesta visită a fost numai o formalitate. de autorităţi şi poliţie socialismul în Un­ Germania.
Cele două comisiunl n’au intrat în meritul SOIRILE VILEI. garia ar fi încetat. Din contră, socialiştii
cestiunei, fiind-că contra-proieotele comi­ Conferenţa de desarmare. Lui
— 1 (13) Octomvre. lucrâză acjl cu zel îndoit şi se organisâză „Pol. Corr.“ i-se anunţă din Petersburg,
siunei austriaco pretind un studiu amă­
Erăşî o bancă ungurescăjn crisă. E în secret. Voesc să adune un capital mare, că conferenţa de desarmare propusă de
nunţit.
vorba ârăşl de-o bancă ungurâscă din Arad. după aceea să insceneze o grevă la care Ţarul Nicolae, se va convoca de sigur la
Aşa se presentă situaţia pactului, după
(„Aradi polgâri takarâkpânztâr .) Aradul, să participe 40—50 mii de muncitori. F6ia începutul lui Ianuarie 1899 în Petersburg.
44
informaţiunile ce le culegem din însăşi foile
elice „Altkotmâny , este un isvor nesecat budapestană presentă cestiunea socialiştilor
44
ungurescl. Americanii în Cuba şi Portorico.
de sensaţii compromiţătdre. Bâcs a defrau- ca fdrte îngrijitore şi atrage atenţiunea
dat 80,000 fl., Krivâny un pătrar de mi­ guvernului asupra „marei lor organisaţiunl Din New-York se anunţă, că Americanii
Congrua şi reducerea parochiiior secrete. 44 au început deja ocuparea insulei Cuba. Ei
lion. Cât este de mare paguba constatată
s’au stabilit în Manzanillo, unde au arborat
române. acum la „ Cassa de păstrare civilă din Arad“,
Medicamente gratuite. La 1 Ianuarie stindardul american. Administraţia civilă a
încă nu se scie, şi pâte nici nu se va sci.
u
„Peşti Naplâ , diar guvernamental, se 1899 întră în vigore articulul de lege XXI oraşului au luat’o Americanii. Comisiunea
Membrii din direcţiunea acestei bănci s’au
ocupă în numărul său dela 12 Octomvre din 1898, după care autorităţile medicale, de evacuare a încunosciinţat autorităţile
înţeles între sine şi s’au apucat să cumpere
cu cestiunea Oongruei catolice, pledând cu pe cum şi acei medici privaţi, pe cari îi spaniole, că vor lua guvernarea deplină a
moşii mai mari, de esemplu de câte 1000
pathos pentru ideia reducerii parochiiior împuternicesce ministrul, pot să împartă Cubei în 1 Decemvre, âr a Portoricului în
jugăre cu câte 200,000 fl., va să dică ju-
române greco-catolice. medicamente gratuite bolnavilor a căror 18 Octomvre.
gărul a 200 fl. Pe cuvânt, că fac un lucru
Pentru spriginirea acestei idei, gazeta paupertate se constată prin autorităţi. Me
patriotic, moşiile le au împărţit în mici par­
guvernamentală se provocă la date nume­ dicamentele se împart în sarcina fondului
cele vânclându-le la ţărani pe credit, dâr nu Din faptele şovinismului unguresc.
rice. După recensământul din 1890 — c}ice regnicolar de îngrijire a bolnavilor. Când
cu preţul eumpărărei de 200 fl , ci cm câte
ea — numărul sufletelor romano-catolice s’a adus legea acâsta, fiă-cine credea, că SSIagiu, Octomvre 1898.
400 fl. jugărul. Membrii direcţiunei au pus
în Ungaria este de 7,240,000, cu 3158 de prin ea se ţîntesce la procurarea medica­ Onorată Redacţiune ! Pentru de-a arăta
la buzunar câte 200 fl. de fiă-care jugăr, âr
parochii. Aşa-dâră tot la 2335 suflete ca­ mentelor pentru clasa miseră a poporaţiu-
aceşti bani i-au şi ridicat dela bancă înainte efectele nesfîrşitei agitaţiuni ale pressei ma-
tolice se vine o biserică. Tot atunci numă­ nei, pe care s’o familiariseze astfel cu medi­ ghiaro-jidovescl în contra a tot ce nu e
de ce banca i-ar fi putut ridica dela ţărani.
rul locuitorilor de confesiune greco-catolicâ cul şi apoteca. Ministrul Perczel însă prin unguresc, cred potrivit a descoperi următâ-
Astfel banca a fost storsă de bani şi a
a fost 1,658,000, cu 2111 biserici, aşa dâră ordonanţa sa apărută acum, trage cu bu­ rele caşuri, ce s’au petrecut în fiinţa mea
ajuns în pragul falimentului. Creditele ipo­
abia cu a treia parte mai puţine biserici, retele peste scopul urmărit de lege, căci de faţă:
tecare, în loc de trei miliăne, abia dâcă
decât bisericele sufletelor catolice de cinci dintre medicamentele, cari se plătesc din
sunt acoperite prin un milion şi jumătate. Intr’una din săptămânile trecute că-
ori mai numerose. Tot la 790 suflete gre­ fondul comun, el scdte 147, cari sunt a-se
Aflându-se despre starea lucrului, depo­ lătoriam cu trenul la Şimleu ; la gara dela
co-catolice se vine o biserică, adecă, în ra­ plăti de bolnavii miserl privaţi. Aceste me­
nenţii au dat năvală asupra băncei, ca să-şi Şărmaşag m’am dat jos, căci trebuia să
port, greco catolicii au aprope de trei ori dicamente sunt mare parte dintre acelea,
ridice depunerile. Banca şi-a perdut credi­ schimb biletul. Mergând la cassă aud,
mai multe parochii, decât romano catolicii. de cari este mai mult lipsă, ca: bizmut,
tul în tote părţile şi a ajuns la faliment. cum o biată femeiă română, babă bătrână,
După-ce arată acesta, foia ungurâscă chinină, ricină, morfină, belladona, măn- 44
Alte bănci ungurescl din Arad s’au anga­ se ruga de „cinstitul domn şef al gării, să
cjice, că ar corăspunde numai principiilor dule, vin de Malaga, de China, de To-
jat să ducă în deplinire lichidatura. Banca facă bine să-i dea bilet pănă la Borla (un-
de drept şi de economie publică, dâcă fiă- kaj etc.
falimentată s'a înfiinţat în 1888 cu un ca­ guresce Balla); şeful gării însă nu voia să
care confesiune şi-ar susţină aţâţi preoţi,
pital fundamental de o jumătate milion. Infirmeria de ochî din Boman. Infirme­ înţelâgă. Biata babă avea să călătorâscâ, şi
pe câţi pote să-i şi plătâscă. E evident, — 44
44
„Bravul director al ei, după cum spune ria de ochi din Roman (România) este si­ nu înceta a se ruga de „cinstitul domn ,
continuă — că la fundarea bisericelor gre­ 44
44
„Bud. Naplo , a fost jidanul Dr. Pless. tuată la marginea oraşului. Are t6te insta­ ba l’a făcut şi „Măria Sa , numai să-i dea
co-catolice s’a trecut peste acest principiu.
laţiile unui spital model, compus din 14 bilet spre a putâ călători. Credeţi însă, că
Tot acesta s’a întâmplat şi la fundarea pa- La Universitatea din laşî au fost aleşi pavilibne după sistemul cel mai modern. şeful gărei i-a dat? — Nu!
roehiilor acatolice, mai ales române gr. or. ca decani: d-1 Gr. Ureehiă ia facultatea de Intre aceste pavilione sunt plantaţiunî. In
Din suma de iy milion cât dă statul în Cu îngâmfarea proprie naţiei „singure
2 drept, d-1 Caragiani la facultatea de litere, acâstă infirmerie, cjice „Drapelul , sunt 450 alcătuitâre de stat , el îi dise: flbeszăljen
44
44
urma legei nouă de întregire a venitelor d-1 C. Climescu la facultatea de sciinţe şi u
preoţesc!, 911,000 fl. li-se vin preoţilor ro­ d-1 dr. Russ la facultatea de medicină. Au bolnavi de ochi, cari sunt căutaţi de me- magyarul\ (vorbesce unguresce!) Biata
mâni greco-orientalî, 438,000 reformaţilor, mai fost aleşi: d-nii P. Missir, C. Leonar- dicul-şef al acestei infirmerii, d-1 dr. Câm- babă, care nu înţelegea o vorbă ungurâscă,
pavilionelor,
îngrijirea da cu socotâla, că o întrâbă unde merge,
Curăţenia
peanu.
71.000 luteranilor, 38,0000 unitarilor, 27,000 descu, P. Poni şi dr. Bogdan, delegaţi pen­ bolnavilor şi hrana lor, sunt făcute cât se adecă pănă la ce gară să-i dea bilet. De
preoţimei serbescl şi 91,000 Jidanilor. tru senatul universitar; Gh. Ureehiă, Ale- pote de bine, ceea-ce face onore neobosi­ aceea nu înceta de-a spune: „La Borla,
Dâcă — (jice mai departe „P. N.“ xandrescu, Ar. Densuşianu, dr. Cosmovicî,
— afacerea Oongruei catolice se va regula A. Mănescu, Obreja, dr. Peride, dr. Botez tului medic şi personalului subaltern, cari ţucu-te, cinstit Domn! La Borla!“ Şeful şi
cu toţii concură la îngrijirea bolnavilor mai încruntat: „Beszeljen magyaruP. —
în modul contemplat, se recere suma de şi Găvănescu delegaţi pentru proiectele de de ochi. Baba: „La Borla, mă rog, la Borla.!“
1.120.000 fi., din care partea leului se vine regulament ale facultăţilor; dr. Botez şi
preoţimei române greco-catolice. Densuşianu, delegaţi pentru regulamentul Tabloul era comic. Eu însă, iritat de
Firesce, că împrejurarea acâsta face de administraţie interioră a universităţilor; Revistă externă. acâstă tractare, mă apropiu de şef şi-i cjic
44
pe jidano-maghiarii dela „Peşti Naplo să Stravolca şi Găvănescu delegaţi în comi­ Cestiunea Cretei. Cu tote-că Sulta­ pe unguresce, să-i dea bilet până la Borla.
agite pe vlădicii romano-catolicî unguri în siunea pentru proiectul de regulament al nul a făcut cele mai mari jertfe posibile pen­ Nu m’am putut stăpâni, de-a nu-i face tot­
contra planului de-a da Oongruă preoţimei burselor studenţilor universitari. tru a înălţa cu ocasia visitei împăratului odată observarea, că truda îi este zadar­
române greco-catolice şi-’i îndâmnă a-şl german prestigiul Portei otomane, şi cu t6te nică, căci din o babă de 65—70 ani nu va
44
plassa milionele spre scopuri mai „patrio­ Prinţul Leopold de Coburg a sosit Du­ mai face „magyarmenyecske păDă-i lumea!
tice , decât pentru „crescerea proletariatu­ minecă sâra cu trenul expres-orient în Bu că el spera să influinţeze prin acâsta asu­ Şeful sufla pe nări şi-mi reflectă, că măcar
14
pra atitudinei celor patru puteri în afa­ numele comunei să i-1 spună pe unguresce,
lui popesc valah pe bani maghiari“. Din pri­ curescî. Prinţul Leopold este fratele Prin­ cerea insulei Creta domolindu-le, totuşi 44
cina acâsta gazetarii dela foia guverna­ ţului Bulgariei. La gară a fost întâm Rusia, Franeia, Anglia şi Italia au înaintat căci el nu scie „olâhul .
mentală nu se miră de loc, că clerul înalt pinat de d-1 Mincevicî, agentul diplomatic precum seim, ultimatul lor, cerând în pri­ Chiar şi câţl-va Unguri, cari auri­
maghiar catolic „nu se grăbesce a şl jertfi al Bulgariei în BucurescI, Dim. Ghica, mi­ seră dialogul meu cu şeful, mie mi-au dat
mul loc evacuarea Cretei. Acum se anunţă dreptate.
sutele de mii pentru un scop, care este nistru plenipotenţiar la Atena şi secretar *
forte escepţlonabil din punct de vedere patriotic general ad interim în ministrul de externe, din Constantinopol, oă răspunsul Pdrtei a
şi politic^. (Sic!) şi Caton Leca, prefectul poliţiei capitalei. fost îmânat ambasadorilor. In răspuns se Alt cas:
dice, că Porta primesce pretensiunile pu­ In orăşelul Tăşnad, având să schimb
In fine gazeta guvernamentală lansâzâ Prinţul Leopold a plecat imediat cu un
44
ideia reducerii parochiiior române greco-cato­ tren special la Smîrda, de unde s’a imbar- terilor, doresce însă, ca drept sămn al su- o bancnotă, am mers la „Cassa de păstrare ,
venarităţii sale, să-i permită a ţinâ gar-
lice la proporţiunl echivalente cu numărul cat pe yactul princiar, care aştepta în port, nisone mai mici în trei locuri. Ambasadorii unde un biet Român din Cehalul românesc,
prochiilor romano-catolice după suflete — trecând la Rusciuk, şi de acolo a plecat cu între alţii, nu mai înceta din cuvintele
au respins hotărît acâsta cerere, şi acuma „Măriă Ta, Măria Ta, banii mei „sovoz-
căci nu se unesce cu principiul dreptăţii, trenul la Yarna.
rămâne să se facă evacuarea, cu sâu fără liţi -’s ? (votaţi ’s?) Er funcţionarul, care
w
w
„ca greco-catolicii să susţină atâtea paro­
Cununiă. D-1 V. R. Râncu, farmacist voia Sultanului.
11
chii, pe hanii altora . Din causa acâsta, era însu-şl cassarul: „Beszăljtn magyarul,
în BucurescI, un bun şi harnic tînăr arde­ 44
spune tot ea, mulţi vrâu să încâpă reforma Scrisârea lui Wilhelm II cătră nem tudoh ăn torokiil! („Yorbesce ungu­
lean, se va cununa Duminecă, în 4 Oc­ resce, eu nu sciu turcesceP)
Oongruei prin reducerea acestor parochii. Dreyfus. Din Paris se anunţă, că în afa­
tomvre v., cu d-ra Cornelia Badila, în bi­ Dâmne, Domne, şi mulţi Români con-
„Peşti Naplo este un cjiar, care „pă­ cerea Dreyfus începe a juca acum un rol
u
serica Sf. Vasile din BucurescI (Calea Vic­
11
trunde adesea în tainele cercurilor ocâr- deosebit pretinsele scrisori ce le-ar fi adre­ tribue la susţinerea acelei bănci ungurescl,
toriei). — Sincerile nostre felicitări ! cărora are de-a mulţumi respectivul func­
muirii, âr ocârmuirea îşi are omenii săi şi sat împăratul Germaniei Wilhelm II cătră
ţionar, că trage un salar atât de bun!
în mijlocul clerului înalt catolic. Nu-i dâr Episcopul sârbesc de Bacîca German Dreyfus. Una din scrisori, portă în frunte
eschisă probabilitatea, că prin aserţiunea Opasiei, a fost dus în sanatoriul profesorului titlul: „Cabinet S. M. des deutschen Kai- *
44
sa din urmă, se face interpretul voinţii şi Krafft-Ebing din Yiena, din causă, că su­ sers und Konigs von Preussen şi are sem­ In fine încă un cas:
44
datorinţii unor anumite cercuri din sînul fere de un morb acut de nervi. Se cjice, nătura „Wilhelm I. R. In scrisorea acâsta Pilele trecute călătorii prin comuna
înaltului cler latin catolic, cari, în preţul că şl-a pierdut aprope de tot mintea. Bu­ împăratul amintesce despre serviciile, ce frumâsă Mădăraş din comitatul Sătmar.
dubios al unei amărîte congrue, vor să nurile episcopescî au fost luate în admi­ Dreyfus le-a adus Germaniei, şi-i c^ioe, să Mare durere a cuprins inima mea când,
atenteze la organisaţia actuală a bisericei nistrare provisorie de cătră patriachul nu-şl părăsâscă postul din armata francesă, trecând pe lângă zidul şcolei române, abia
române greco-catolice. Brancovicl. Opasiei are vârsta de 40 ani. căci în caşul unui răsboih între Franeia şi putui ceti inscripţia de pe frontispiciul