Page 61 - 1898-10
P. 61
REDACŢIUNEA, „gazeta“ ţese în flecare di.
Adiainistriţiunea şi Tipografia. Abonamente lentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc lft AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
M1MISTRAŢ1UNE în Braşov şi la
nrmătdrole Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viona: M. Dukes Nachf. Se prehumeră la t<5te ofi-
Box Augonfeld &. Emorloh Lasnor. ciele poştale din întru şi din
Halnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBndapoşta: A.V.Qoldber- Admtnisiraliunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bornat. In Ham- Tergul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Karolyl t Llebtnann. I.; Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o coliraă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu A H X T L LZZZ. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Hr. 227. Braşov, Sâmbătă 17 (29) Octomvre. 1898.
Urmările aţîţărilor. convenirilor sociale inofensive ale rescăîă. Tinerii magbiaro-evrei, cari Unguri şi Ie dă ocasie, ca în mod ostenta
tinerimei ndstre, numite „seri de sunt covârşitori la număr, strigă ca tiv, să demonstreze în contra Românilor... .
Când am vorbit de scandalurile cunoscinţă “. dintr’un glas: „Jos cu trădătorii!" El, rectorul, preface palatul drepturilor în
revoltătore, ce s’au petrecut cjilele Nimic mai firesc, decât ca la „Afară cu Valahii!" focular al murdăriilor şoviniste.
din urmă la academia de drepturi asemeni conveniri să se manifesteze Tinerii români, se nu fi fost din Explicând din dreptul roman, el a
din Oradea-mare, în urma aţîtărei şi simţul naţional al tinerilor. Şi carne şi sânge, dâr butuci chiar, şi făout alusiunl vătămătore în formă de lecţii
tinerimei maghiare în contra stu cum-că nu s'a manifestat în vre un trebuiau ‘ se sară în 3us faţă cu ast pentru noi. El dicea cu accentuare ten-
denţilor români dela acea academia, mod vătămător faţă cu statul, o re- fel de insulte. Ei s’au şi ridicat cu denţiosă: nu pote fi cine-ra deodată supusul
am cjis, că vina este a guvernului. cunâsce însu-şî oficiosul ungur. Dâr toţii şi declarând, că nu mai pot se Ungariei şi al României. Aut-Aut! ş. a. Tăte
Decă ministrul de instrucţiune nu-i place, că în genere studenţii sufere insultele acestea sălbatice, au aceste explioaţii din dreptul roman (? !) au
publică Wiassic-t nu ar fi încuragiat români desvoltă şi un Bimţ naţional părăsit sala de prelegere, er mai în fost însoţite din partea coconaşilor jidovaşî
agitaţia şovinistă, provocând direcţiu românesc şi deci vrâ să recuire „e- urmă au dat do soire directorului cu înjurături: „Le as ârulokkal*, Abzug as
v
nea acelei academii se supravegheze ducaţiunea patriotică" pentru a „în printr’o deputaţiă, că nu se vor mai oldholcJcal! (Jos cu trădătorii, Jos cu Va
u
pe ascultătorii români, pe cuvânt, drepta greşela", presenta la prelegeri pănă când nu lahii !)
că în sinul lor s’a manifestat o miş Ya să c}ică tinerii jurişti români se vor curma atacurile nedrepte în A răbdat naţia, pănă-ce a putut. Der
care naţională „nepatriotică", nu din Oradea n’au păcătuit nimic în dreptate contra lor. când a văclut, că directorul inu mai încâtă
s’ar fi putut întâmpla monstruosită- contra statului, n’au înfiinţat nici Etă unde a adus lucrurile ne cu lecţiile lui, s’a ridicat unul şi cu băr
ţile acelea, cari au tăcut insuporta „cluburi secrete", cum li-s’a imputat, norocitul sistem de guvernare! Etă băţie i-a declarat, că:
bilă situaţiunea tinerilor români la ci simplu numai s’au mărturisit ca UDde am ajuns în statul poliţienesc, „Am mai răbăăm insultările , — şi cu
11
academia de drepturi din Oradea- Români în sera de cunoscinţă, ce condus de clica Banffy-JeszeDszky! toţii au părăsit sala ..
mare. După ce Inse chiar cei dela i-a întrunit. Pasul tinerimei rounâne e cât Bozoky a voit sâ se rectifice, să se
guvern dau semnalul pentru isbuc- T6tă greşâla lor se reduce der, se pâte de grav. Der cine va cuteza explice, şi a chemat îndărăt pe Români,
nirea intoleranţei şi a urei de rassă după oficiosul ungur, numai la fap să susţină, că nu a fost provocat de der nu l’a mai ascultat nimeni.
celei mai ticălâse, — de ce se tul, că nu s’au mărturisit ca Un urgia şovinismului turbat? Oe-a mai spus Ungurilor după aceea,
ne mai mirăm de scenele sălbatice, guri. Răspunderea pentru acestă stare e treba lui!
ce le-a produs orbul fanatism al ti Ei bine, când însu-şî guvernul de lucruri cade numai asupra gu După aceste insultări ne-am adunat
nerilor maghiari şi de complicitatea ia o astfel de posiţiă ostilă faţă cu vernului, care în incapacitatea sa şi prin o comisie am dat de soire lui Bo-
directorului academiei şi a corpului sentimentul naţional român în ge de-a conduce trebile ţerei, este scla zoky, că noi nu mai păşim peste pragul aca
profesoral ? nere, intervenind la autorităţile su- vul pasiunilor destrăbălate şi sălba demiei, pănă-ce siguranţa nâstră morală e
Un comunicat oficios spune, că periâre şcolare din Oradea şi din tice, pe cari însu-şî le-a deşteptat! astfel periclitată. Pănă când va ţine ? Nu
guvernul a fost alarmat de foi, că Cluşiu şi provocându-le a face tot seim..
nu face nimic în contra unor pre posibilul spre a-1 suprima, nu intro
tinse agitaţiuni contrare statului ale duce el prin acâsta spiritul anarhic Tinerii academici români din Regimul lui Bauffy.
ascultătorilor români dela universi resvrătitor chiar şi în sanctuarul sci- Oradea-mare.
tatea din Oluşiu şi dela academia inţelor ? [Şedinţa dela 26 l. c. a dietei).
de drept din Oradea-mare. Atâta a Urmările le vedem. Tinerii ma Despre retragerea tinerimei ro Oposiţia maghiară, după cum am a-
fost de ajuns, pentru ca guvernul se ghiari dela academia din Oradea mâne dela Academia de drepturi rătat, continuă fără preget lupta în contra
intervină în modul arătat pentru, ţin şedinţe, în cari jau resoluţiunî, din Oradea-mare, un corespondent al guvernului. Şedinţa de alaltă-erl, MercurI,
„salvarea statului". ca în vremuri turburate, prin cari „Tribunei" din Sibiiu scrie acestei a fost ocupată aprope întrâgă de?vorbirea
Şi care era primejdia? Comu escomunică pe colegii lor români foi următârele: deputatului ugronist
nicatul oficios însu-şî recunâsce, că din causa simţului lor naţional. Aca După scandalurile din 22 1. c. am Iuliu. Varossy: Oratorul a făcut o as
nu s’a petrecut nimic nici la Cluşiu, demia din Oradea devine teatrul ce credut, că impertinenţa lor a ajuns la cul pră critică a regimului de acjl. După-ce a-
nici la Oradea din partea studenţilor lei mai passionate persecuţiunî poli me — dâr nu ! rătâ, că guvernul nu vre să facă lumină
români, ce ar putea fi privit ca o tice. Este curatul resboiu civil, ce Mergând Luni, în 24 1. c. la prele în situaţiunea gravă de faţă, şi după-ce re
ce
faptă duşmană statului şi 4’ > se aprinde în mijlocul cetăţenilor geri, erăşl am fost huiduiţi şi ocăriţi în peţi şi el declararea, că oposiţia va îm
se tracteză numai de nisce discur academici din Oradea. modul superlativ. Abia am intrat pe cori piedeca desbaterea asupra indemnităţii cu
suri şi manifestaţiunî ale tinerilor Directorul academiei merge în dorul academiei şi am fost întâmpinaţi cu t6te mijlbcele parlamentare legale, pănă
români, „pe cari educaţiunea pa cursul I şi, în loc se propună drep strigătele furiose: „Le a hasadrulokkaU, „/« când guvernul nu se va pronunţa asupra
triotică trebue se le îndrepteze". tul roman, strigă cătră studenţii ro veltik“. Am răbdat, ne-am reţinut dela pro vederilor de care e condus în cestiunea
E vorba dâr de manifestarea mâni: „Nu pâte fi cine-va de-odată vocări, ca ţinuta nostră seriâsă, bărbătâscă, pactului — el se ocupa cu sistemul de gu
simţului naţional românesc pe cale cetăţen al Ungariei" şi al României; să nu fiă zădărnicită. vernare al Jui Banffy.
socială şi seim, că tot scandalul „aici n’au loc mişcările de naţio Dâr ce să veijf? Directorul Bosâhy în întrâgă activitatea guvernului — cH®
e
şovinist s’a făcut numai în urma nalitate". Acesta este semnalul de ora a doua, ţinută la I curs, îi aţîţă pe Varossy — nu este alt ceva, decât întărire
FOILETON DL „G-AZ. TRANS." înainte însă de a reproduce textul, adu fune de fier=lanţ; scumpârat=rescumpărat;
cem înainte şi câte-va cuvinte singuratice, împutredire (cud) a se nări=& dospi;
ce se găsesc în text, dându-le şi înţelesul, zeu=Dumnedeu; ascnns=taină;
ce se pote scote din alăturarea celorlalte adunătură=adunare;
Bibliografiă vechia. a conteni=a opri;
două cărţi. Aşa între altele găsim cu a comânda=a jertfi ; chiămătură=chiemare;
(4) (Urm ar e]. vintele : prepus, şi opt se, etc.
comendările bolovanilor=pângăririleidolilor;
După acestă descriere a cărţii din Veiiitul—venirea; necat=sugrumat; invincut=învins;
cestiune, ce o făcurăm de-altmintrea nu încetit=numărat (anumărat) a zeminţî=a. turbura ; veniţi de laturi 6speţl=nemernicî şi venetici;
mai per summos apices — forte pe scurt — despusul=domnia; greime=greutate ; măgură=munte ;
vom produce câte-va probe, ca să se vadă despuitoriu=domn, stăpân; mânăştergură—ştergar; stătutele=stiehiile;
limba şi stilul din ea. Firesce, ar trebui să fapt=făcut; delele=păcatele; feciorii zeului=fiiî lui Dumnedeu;
fiă reproduse cu slovele cirile şi cu orto ponţian=din Pont intunerece=mii; Tot cine crede, că Is. este fiiul lui
grafia dintr’ânsa, dâr fiind-că cirilicele sunt e=şi a săruta=a saluta; Dumnedeu născut este, şi tot cine iubesce
scose din us, le reproducem cu litere şi cu jorui=făgădui (promite) ; zile azimite=dilele azimelor; născătoriul, iubesce şi născutul, ce e dela
ortografia fonetică, ca după posibilitate să destinse=cobori; a pânăta=a păţi=a pătimi=a se pocăi; el; drept acea vrem înţelege, că iubim fiiul
rămânem cât mai aprope de ortoepia, ce curse=alergâ ; a răposa=a odihni ; zeului,... că tot născutul dela Dumnedeu
se pote deduce din acel timp, când s’a ti rost—gură; incăresce=încăldesce; învinge lumea, şi acâsta este vengerea, ce
părit praxiul, şi, ca varianţa să fiă cât mai judeţ=judecător; a despune=a intogmi; venge lumea, credinţa nostră, cine este ce
evidentă, vom alătura în columna Il-a tex a via=a trăi=petrece; a adăsta pănă la apoilea zilei=a sta pănă sâra învinge lumea, alegând, crecjând, că Is.
tul din noul testament, âr în columna III a se leni=a se lenevi; a ferecata ferici; este fiiul zeului... aibând fiiul zleului, are
cel din biblia cea mare dela Blaşih. Ono bătuşariu=curălariă ; resfirat=reslăţit; viaţă, neaibând fiiul zeului, viaţă n’are etc.
ratul cetitor va ave înaintea ochilor de-o învis=înviare; peliţă==trup; (Va urma).
dată probe de text din 2 secuii diferiţi, lăsăoiunea păcatelor=iertarea păcatelor; milostivniciă—milă=milostivire;
anume din anii 1570—80, 1648 şi 1795. spată=sabiă; intelequt=înţeles ;
