Page 62 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 227-1898.

a puterii lui şi validitarea politicei perso­ lonyî, care a adresat guvernului o interpe­ SOIRILE BILEI. Pestei. In comitatul acesta din urmă emi­
nale. începând dela cel mai înalt funcţio­ laţie în afacerea adunării croato-slave ţi­ î grările abia s’au început de 5—8 ani, dâr
nar al statului, pănă la cel din urmă notar nută în Tersato. Aici s’au adunat — spune — 16 (28) Octomvre. au luat dimensiuni atât de mari, încât în
comunal, aceia cari au curagiul să se o- interpelantul — deputaţii croaţi ai parti­ unele comune au rămas casele pustii. La
Canonici noi la Blaşiu. Foia oficială
pună acestui sistem, sunt corupţi cu pro­ dei din drâpta şi au avut o întrunire cu
„Budapesti „Kozlony" dela 27 Oct. n. pu­ începutul acestui an au emigrat din comuna
misiuni, concesiuni şi cu ameninţări, ori deputaţi austriac!, „adecă cu străini“, ca Szâd, lângă Vaţ, 200 familii de odată.
blică rescriptul prea înalt prin care, la re­
sunt siliţi să se retragă. Sub guvernul lui să lege alianţă pentru crearea unui mare Aoeştia însă au păţit’o rău, căci în Ame­
comandarea ministrului de culte şi instruc­
Banffy, care arată simptomele celei mai imperiu croat sud-slavic. Faţă cu acâsta rica nu şi-au aflat de lucru, banii şi i-au
ţiune publică, Majestatea Sa aprobă nu­
mari decadenţe, încâtă orî-ce cugetare ide­ adunare guvernul n’a făcut nici un pas,
mirea D-lui Dr. Augustin Bunea, ca canonic isprăvit şi acasă nu mai aveau cu ce să se
ală. Dela cine să aşteptăm o purificare? deşi ea s’ar putâ numi „o conjuraţiune în
scolastic, şi a D-lui Dr. Vasiliu Hosszu, ca întorcă. Comitatul Pestei, aflând despre
Dela partida guvernului nu se pote aştep­ contra integrităţii teritoriale a coronei St.
canonic cancelar. Rescriptul portă data asta, a luat numai decât măsuri de-a le
ta nimic, viâţfi publică nu mai esistă, co­ Ştefan". Dâcă noi, continua Polonyi, am
Viena 9 Oct. 1898 şi e contra-semnat de uşura reîntorcerea în patriă, unde au şi
mitatele se svârcolesc în câtuşi, funcţio­ recunoscut Croaţia ca naţiune politică, a-
ministrul Wlassics. sosit la începutul acestei săptămâni.
narii sunt simpli heloţî, industriaşii, comer­ câsta nu ne împiedecă de-a nu câştiga şi
cianţii cerşitorl — căci acest guvern n’are acolo valore ideii de stat maghiar. Inter- Catolicii şi finea vecului al XlX-fea. Statul catolic din Ardeal s’a întrunit
altă tendinţă, decât susţinerea puterii. Do­ pelâză deci pe guvern, că dâcă n’a făcut Catolicii din totă lumea vor să serbeze în- alaltăerl în Cluşih. A luat parte şi episco­
pul catolic din Alba-lulia, Majlâth.
vadă sunt cele trei milione la alegeri şi nimic pănă acum, ce are de gând să facă, ca eheiarea vâcului al XlX-lea într’un mod
scoterea de fiinţe necunoscute în cercurile ast-fel de întruniri să fiă împedecate şi au­ deosebit. Pentru organisarea serbărilor s’a Un nou sistem de a învăţa a ceti.
electorale ale naţionalităţilor. torii lor pedepsiţi ? ales un comitet central internaţional, în Intr’una din şcolele poporale din Buda­
Guvernul Banffy şi antecesorii lui Interpelaţia s’a înaintat la guvern. care sunt representate tote ţările catolice, pesta se fac încercări cu un non sistem
ş’au întins mâna într’un cuib, de care pănă între cari şi Ungaria. Pentru Ungaria ser­ de-a învăţa pe micii copii să cetâscă. In-
bine de curând nu se atinseră alte guverne; bările vor fi de-o importanţă deosebită, oercările)se fac sub conducerea profesorului
el s’a atins de preoţime, nimicind presti­ Revistă externă. deorece în acelaşi an, 1900, biserica ca­ Carol Budinsky, după al cărui sistem se
giul acesteia faţă cu credincioşii, prin aceea, Muraview în Viena. Călătoria mi­ tolică din Ungaria îşi va serba şi jubileul elice, că micii copii pot fi învăţaţi să ce­
că conducerea mairiculelor a dat’o altor nistrului de esterne rusesc, conte Muraview de 900 de ani ai esistenţei sale. Pentru sta­ tâscă mult mai iute şi mai uşor. Primele
factori, adecă a pus pe notari înaintea pre­ la Viena, a format obiect de viuă discu- bilirea programei serbărilor în Ungaria s’a încercări s’au făcut încă anul trecut într’un
oţilor. Apoi pentru a înmormânta cu de­ siune în pressa rusâscă şi germană. Tote constituit un comitet de 50 membrii din ar- asii de copii, şi încă cu bun succes. Juriul
săvârşire vacja preoţimei, guvernul a in­ foile recunosc marea importanţă politică a chidiecesa Strigoniului. Acest comitet, a esaminator, care consta din mai mulţi ins­
trodus neconfesionalismul, declarând în tă­ acestei visite. Seim, că monarehul a pri­ hotărît între altele, ca serbările jubilare să pectori, directori şcolari şi pedagogi spe­
cere, că tote religiile sunt pe o formă, âr mit într’o lungă audienţă pe Muraview, le împreune cu serbările universale; cjiua cialişti, a aflat practic sistemul lui Bu­
prin acâsta a înlesnit trecerea dela o con­ care atât înainte, cât şi după aceea a avut S-lui Ştefan să fiă serbată în totă ţâra cu dinsky şi la recomandarea acelui juriu s’a
fesiune la alta. Astăzi cetâţânul vor- lungi convorbiri cu contele Goluchowski. o pompă deosebită, de-asemenea şi diua permis autorului de-a face probe in decurs
besce cu preotul său, ca caporalul cu gre­ După părerea diarelor rusescl, consultările S-tei Mării; în deoursul anului jubilar se de un an şi la o şcolă poporală comunală
garul. nu s’au putut estinde decât asupra a două vor face colecte pentru Papa („filerii S-lui din Budapesta.
w
Guvernul lui Banffy a adus legea des­ cestiunî: propunerea de desarmare a Ţa­ Petru), cari la începutul anului 1901 se
pre congrua preoţilor. necatolicl. Acesta ar rului şi cestiunea Cretei, în legătură cu afa­ vor preda sărbătoresce, făcându-se un pe- Impărătesa Germaniei în haremul Sul­
fi frumos, dâcă el ar eseeuta legea con- cerile din Orient. Privitor la acâsta din regrinagiu la Roma. Tot atunci se va ridica tanului. Din Constantinopol se scrie, că în
scienţios şi neegoistic ;• însă guvernul pro­ urmă, punctul de schimb de vederi mai din partea Ungariei un monument jubilar timpul petrecerei sale acolo, împărătâsa
mite bani, pe cari îi şi dă, decă preotul îşi interesant n’a putut să fie decât acela, asu­ în Roma. In programul serbărilor mai e Germaniei a visitat haremul Sultanului,
vinde lui pielea — la din contră îi subtrage pra căruia Rusia şi Austro-Ungaria s’au pusă şi înfiinţarea unei reuniuni regnicolare, unde a petrecut 8 ore. Ea a fost viu in­
teresată mai ales de biblioteca haremului,
ajutorul. Guvernul vrd sd facă din preoţi tot înţeles anul trecut. Cele două state nu vor
care să prepare calea pentru întemeiarea
aţâţi corteşliai să prin legea acâsta. permite, ca vre-unul din statele din Bal­ unei universităţi catolice în Ungaria etu. în care se află opere grecesc!, germane şi
Dâr cum stăm cu congrua preoţimei cani să provoce turburărl în peninsulă. francese. Pe timpul visitei enuncii au fost
catolice? Şi aici tâte disposiţiunile esis- Că ce au discutat cu privire la propunerea Congresul studenţesc internaţional se eschişî din harem, ei însă au format garda
tente şi tote măsurile le întrebuinţâză spre de desarmare, nu se pote sci. Austro-Un­ va ţinâ la 9 — 25 Novembre n. în Turin. de onore dinaintea şalelor şi pe coridore,
scopul puterii şi domnirei lui personale. garia a declarat deja prin cele două gu­ „Egyetârtâs", care în timpul din urmă s’a purtând săbii şi îmbrăcăminte pompose de
Gonscrierile s’au făcut şi s’au trimis la mi- verne, că va lua parte la conferenţa inter­ ocupat mult şi forte tendenţios cu mişcarea catifea roşie. Femeile din harem au sur­
nisteriu, unde însă regularea Oongruei este naţională, şi e forte probabil, că Mura­ tinerime?, române universitare, este infor­ prins pe împărătâsa c’un bogat covor lu­
amânată intenţionat. In merit însă n’a fă­ view va fi împărtăşit la Viena programul mat, că la Congres universitarii români vor crat de mânile lor. împărătâsa le-a oferit,
cut nimic pănă acum, deore-ce scopul gu­ conferenţei. lua parte în număr mare, „ca acolo să-şî ca dar, orologe, ace de păr şi alte mărun­
u
vernului este de-â pune în conflict pe epis­ uşternă gravaminele de naţionalitate . Drept ţişuri. Odaliscele s’au produs c’un joc orien­
Evenimentele din Erancia. Căde­
cop! cu preoţii lor. De aici tot guvernul mângâiere foia kossuthistă vestesce ceti­ tal, dirigiat de ballerina Zoanpieri Vitto-
rea cabinetului Brisson s’a întâmplat atât
va trage folos. torilor săi, că şi universitarii unguri au rina Orie de Milano. După joc odaliscele
de pe neaşteptate, încât însuşi ministrul-
Tot aşa stăm şi cu autonomia cato­ luat măsuri, să combată în congres „acu- au esecutât piese germane şi italiene. Im-
preşedinte n avusese cunoscinţă prealabilă
lică. Şi cestiunea acâsta e temporisată, sările nedrepte ale Românilor". De sine se părătâsa a conversat cu câte-va fiice ale
despre sortea, ce are să i-se pregătâscă. Bris-
căci şi aici guvernul are de gând să pună înţelege, că „Egyetârtâs" jubilâză de pe Sultanului în limba francesă.
son s’a presentat la cameră în convingerea,
în conflict preoţimea cu episcopatul. El acum asupra „victoriei", ce vor raporta-o Din portul Constanţa. De câto-va dile
că va avâ o mare majoritate la tote ceştiu-
vrâ să ţină în scart 1000 de preoţi, pe Ungurii asupra Românilor (!) se observă în portul Constanţa o animaţie,
nile, ce le va pune în discuţie. Speranţele
care să-i facă corteşl la alegeri. Şi episco­ care devine din ce în ce mai mare. Ac­
lui însă au fost crud înşelate. Declaraţia Strămutare de domiciliu. Aflăm, că d-1
pii sunt ţinuţi, mereu în scart, şi ameninţaţi, tualmente în port se află vaporele „Galas-
ministrului de răsboih Chanoine l’a sventu- Ioan Sântu, în urma înaintărei sale ca ins­
că li-se va lua bunurile şi va introduce se- cidion" sub pavilion elen, care descarcă
rat şi pe el de pe fotoliul presidenţiei gu­ pector sâu administrator vamal al circum-
cularisarea. Etă, mâna murdară a guvernu­ pământ de Santorin pentru antreprisa Hal-
vernului. Chanoine a procedat, ca om de scripţiunei Iaşi, a plecat erl dela Predeal,
lui se atinge şi de scaunul înalt al arclnpâs- lier; „Shakespear", sub Ipavilon engles, în­
cuvânt, şi mai pe sus de tote ca militar. strămutându-şl domiciliul la Iaşi.
torilor, ca sd şi realiseze şi aici interesele lui carcă cereale şi este gata de plecare;
El a declarat, că în afacerea Dreyfus este
murdare.filsgel smkieuiahaq atao'6
în deplifl acord cu antecesorii săi Cavaig- Cercetare sistată. Tribunalul r. din „Aschby" sub pavilon engles, descarcă căr­
Guvernul pune mâna pe tot ce pote Târgu-Mureşului a sistat cercetarea pornită buni; „Avoca" şi „Feumore" tot sub pa­
nao şi Zurlinden, cu alte cuvinte a voit să
pune. După preoţi vin învăţătorii, fiind-că contra celor 6 tineri universitari români vilon engles, au descărcat mărfuri pentru
dicâ, că e în contra revisuirii procesului.
şi activitatea şi posiţia acestora influinţâză din Cluşifi, acusaţl pentru „insultarea" por­ ţâră şi au plecat spre GalaţI-Brăila; „Jassy"
Din acâsta declaraţie a trebuit să tragă
asupra poporului. Din- pricina acâsta ac­ tretului monarchului nostru, ce se dicea, al Serviciului Maritim Român descarcă
consecuenţele, şi-a depus dâr portofoliul
tualul sistem de guvernare a luat în pro­ că s’ar fi săvîrşit la un restaurant din cărbuni pentru acel serviciîi, şi care va
ministerial la disposiţia camerei, dând prin
gramul său statificarea şcâlelor elementare. Cluşib. pleca de asemenea spre GalaţI-Brăila pentru
acâsta însuşi lovitura de graţie şefului său
Statul are drept să-şi înfiinţeze şcole, însă a încărca cereale. In port se mai află şi o
de cabinet, care stăruise, ca afacerea Drey­ 0 nouă bancă românescă în Bucovina.
a-le forţa acestea „în rate", când banii ar mulţime de corăbii, cari aştâptă un timp
fus să se separeze de celelalte cestiunî,
trebui folosiţi spre alt scop, şi numai pen­ Pe erl, Joi, a fost convocată în Suceava favorabil pentru a ridica ancora şi a părăsi
cari se presentaseră în formă de interpe­ adunarea generală de constituire a unei
tru a face din învăţători tot atâtea creaturi portul.
laţii. De-odată cu Brisson, afacerea-Dreyfus nouă bănci naţionale, înfiinţată din partea
ale sale — acâsta n’are înţeles...
iese din parlament, având să judece asupra Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
Fiâ-care respir, fiă-care cuget, senti­ Românilor din acel oraş. Interesul faţă de
ei acum singur curtea de Cassaţie. Acâsta bănci a luat în timpul din urmă un avânt fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite ;
ment şi mişcare a guvernului actual, nu aparate pentru fotografii la moment, precum şi
curte se ocupă tocmai acum cu cestiunea îmbucurător şi intre fraţii noştri din Buco­
ţîntesce aşa-dâr alt-ceva, decât susţinerea ;6te articolele necesare, se pot procura dela A.
revisuirei, şi se dice, că noul guvern nici vina. Afară de noua bancă din Suceava, ei MOLL iiferantul curţii c. şi r. din Viena, Tueh-
şi mărirea puterii sale individuale, a sis­
nu se va forma, pănă când [afacerea revi­ au deja două bănci mai mari şi alte mai lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
temului şi domnirei sale de partid.
suirei nu va fi decisă într’un fel de curtea multe bănci mai mici, după sistemul Reif- anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
Guvernul şi-a întins mâna sa murdară
de Cassaţie. feisen. „Patria" pledâză acum îndeosebi preţurile gratis. Deposite în Braşov la F. Jeke-
şi asupra libertăţii pressei. . Aşi putâ înşira lius, F Kelemen, Victor Roth Farmacişti. Teutseh
Firesce, că elementele dreyfusiste din pentru înfiinţarea unei mari bănci agricole,
o mulţime de alte legi, cari ,tote s’au şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
Paris sunt nespus de iritate contra proce-
adus pentru scopurile de corteşire ale gu- a căreia necesitate e mult simţită pentru
derei lui Chanoine, care a frânt capul ca­ agricultorii români din Bucovina.
vernpjui.j IA • {?: j Inauguarea noului local al gimna-
Jo3 0i ga binetului Brisson, în care ele puneau mari
Efectele acestui sistem de guvernare
speranţe; antirevisioniştii şi partida mili­ Logodnă. Duminecă în 11 Octomvre v. siului din T.-Jiu.
se arată în sinul poporului, unde corup-
tară jubilâzâ. La agitaţiunea generală se s’a serbat în Rrăila, în casa N. V. Perlea,
ţiunea s’a ridicat la proporţii ne mai po­ Iergu-Jiu, Octomvre 1898.
mai adauge şi faptul, că prinţul Victor logodna d-şorei Aneta V. Irimie, cumnata
menite; se arată în dărăpănarea vieţii pu­ Serbarea înaugurărei noului local al
Napoleon, pretendent la tronul frances, a d-lor Nicolae V. Perlea şi N. Jaja, farma­
blice şi a spiritului public. El prin urmare făcut pregătiri să mârgă la Paris. El se cist din localitate, cu d-nul George Petheu, gimnasiului „Tudor Vladimirescu" din T.-
nu merită decât urgisirea nostră. Alegăto­ află de present în Bruxella, unde clilele engrosist în drogherie, din Bucurescl. Căl- Jiu, s’a făcut Duminecă în 4 Octomvre v.
rii mei mi-au clis: nu avea încredere faţă în presenţa d-lui ministru al cultelor şi in-
trecute a primit mai mult de o sută nota­ durosele nostre felicitări tinerei părechî!
cu acest guvern, care a săvârşit atâtea
u
bilităţi bonapartiste. „Roforme dice, că strucţiunei publice, d-1 Spiru Haret. Acest
josnicii. Cele mai multe emigrări la America local de gimnasiu e un adevărat palat,
prinţul s’ar fi hotarît la un pas fârte cu­
tezat. din statul ungar le-a dat în locul prim co­ asemenea căruia numai în oraşele cele
După Yarossy luâ cuvântul Geza Po- mitatul Zemplinului, âr după el comitatul mari ale Europei poţi vedâ.