Page 65 - 1898-10

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcare i}i.
AiiiBistraţiiinea şi Tipografla. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă £ fl. pe an.
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 frânai, pe şAse
INSERATE ge primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la
ormătdrele Birouri de «nunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Oukes Nachf. Se prenumerâ la tote ofi-
■ax Augenfeld & Emerloh Lesner, cielo poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budape sta: A.V. Boldber- Admmistraţiunea. Piaţa mare,
oer, Ekateln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg.- Marolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria earmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ de IDvLrrLinnLecă, -4:2) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 228.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 18 (30) Octomvre. 1898.

Rodele urei de rassă. odraslă, ne pot lovi mai tare şi mai întârce pănâ ce nu se vor curma Revista politică.
cumplit. insultele în contra lor.
Din când în când îi apucă pe Cine nu-şi aduce aminte de fu­ Pasul acesta energic al tineri­ Sunt două săptămâni de când
duşmanii limbei şi ai naţionalităţii ria, ce a isbucnit în contra studen­ mei române, presentând în adevă­ în dieta ungară nu se petrece alt­
române frigurile de prigonire, şi ţilor universitari români dela Oluşi.u rata ei lumină duşmănâsa prigonire, ceva, decât o mare sfadă între de­
atunci tot-dâuna li se înfierbântă ere- încă în anul 1884, când „Kultur- a pus pe gânduri chiar şi pe direc­ putaţii, cari ţin cu ooârmuirea lui
erii aşa de mult, că nu mai văd şi egylet“-ul ardelenesc şi-a început ac­ torul şovinist al academiei, aşa, că Banffy, şi între cei cari o combat
nu mai aud nimic de patima ârbă, tivitatea lui tristă şi funestă? De s’a văcfut silit, printr’o publicaţiune din tâte puterile. Oposiţia maghiară
ce-i stăpânesce. atunci încâce scenele turbulente, afişată pe păreţii academiei, să ad- şî-a pus de gând să zădărnicescă
Părea de câtva timp, că s’a fă­ cari se manifestau prin ura tineri­ monieze pe studenţii maghiari, ca tâte proiectele, ce guvernul le pune
cut puţină linişte, şi maghiarisatorii lor maghiari faţă cu colegii lor ro­ să înceteze cu insultele în contra spre desbatere. Ea cere stăpânirei
noştri, în frunte cu guvernul, se lău­ mâni, s'au repeţit şi la Cluşiu şi la colegilor lor români. să se declare nfai întâiii asupra afa-
r Pesta şi la alte academii unguresc!.
dau chiar cu încetarea aşa 4i l° Admoniţiunea acăsta dovedesce cerei pactului, că de unde nu, Banffy
se
agitaţiuni printre Români etc. In Ceea ce însă s’a petrecut cjilele mai mult ca ori şi ce nedreptatea, n’o va scâte la căpătâiu. piua de
loc însă, ca contrarii noştri, cari ar acestea la academia de drepturi din în care se află profesorii şi studenţii Marţi a fost fatală pentru căpetenia
sârbe într’o lingură de apă pe orî Oradea-mare este şi rămâne fără pă- maghiari ai academiei faţă cu Ro­ guvernului, care şî-a aucjit vorbe
ce Român cu inima la loc, se se rechiă în istoria acestor persecu- mânii. fârt.e aspre atât el, cât şi garda ma-
pârte cu cruţare şi fără de-a mai ţiunî. Pentru-că tinerii români dela Ca scusă pentru directorul şi melucâscă, ce-1 sprijinesce. Unul din­
face vîlvă cu maghiarismul lor, cău­ acestă academia şi-au manifestat profesorii academiei, comunicatele tre deputaţi l’a acusat, că calcă cu
tând astfel a profita de starea mai simţul lor naţional într’o seră de oficiâse au şi început a-se provoca neruşinare legea, 6r alţii i-au stri­
liniştită de adî în favorul lor, ei sca­ cunoscinţă la începutul anului şco­ la acestă admoniţiune, der fără suc­ gat „obraznic" şi „nemernic". Mer­
pără din nou, îşi perd orl-ce răb­ lar, legând frăţiă între ei, răuvoitorii ces, căci sub presiunea celorlalţi cur! şi Joi şedinţele dietei au fost
dare şi pun la cale nouă prigoniri, neamului nostru au aţîţat tinerimea soţi şoviniştl ai săi, directorul şî-a tot aşa de furtunâse, ca cea de
— de astă-dată în .contra tinerimei maghiară de-acolo în potriva lor şi retras în curând admoniaţiunea, Marţi. Vorbitorii din oposiţie au
nâstre dela universităţi şi dela aca­ au făcut'o să strîge, că colegii săi dând prin acesta o nouă dovadă de combătut guvernul cu arme puter­
demii. „valahi" uneltesc în contra statului slăbiciunea sa. nice, arătând, că acjl nu se mai gu-
şi că sunt „trădători de patriă". Insi-şî Ungurii recunosc, că ti­ vernâză în ţâra acesta după lege şi
Numai Dumnecjeu scie, cu cât S’a amestecat însu-şî ministrul nerii români dela Orade n’au făcut dreptate, ci cu mijlâce ilegale şi de
greu şi cu cât amar, în împrejură­ Wlassics şi a cerut să se facă cer­ alta, decât că în mod privat şi-au forţă, cari tâte tind la întărirea
rile de faţă, atât de vitrege pentru cetare şi să se suprime naţionalis­ petrecut ei între ei, vorbind, cân­ atotputernicei proprie a celor din
noi, îşi cresc bieţii Români fiii lor mul românesc al tinerilor noştri. In tând şi discutând în limba lor ma­ fruntea afacerilor ei.
pe la institutele mai înalte ungurescl,
urma acesta s’a produs o agitaţiă ternă. Dăcă şi numai atât a fost *
căci din nenorocire academii şi uni­ grozavă între tinerii maghiari. Aceş­ de-ajuns spre a face pe şoviniştii un­ Cel mai însemnat eveniment po­
versităţi românesc! nu avem aici.
tia au insultat pe colegii lor români guri să-şî ese din nunţi şi să sară litic în străinătate este a<jl căderea
Multe trebue se sufere şi pă­ la fiă-care ocasiune cu strigări de cu atâta turbare asupra tinerilor ministeriului frances. Marţi s’a des­
rinţii, der şi fiii lor în urma faptu­ „Jos Valahii!" „Jos trădătorii de noştri, atunci cum bre mai au ad­ chis camera deputaţilor din Paris.
lui netăgăduit, că Românii său „Va­ patriă!" Au ţinut şedinţe, hotărînd versarii noştri obrazul de-a se lăuda Abia s’a deschis şedinţa şi deputaţii
lahii", cum ne numesc contrarii noş­ a-se separa de aceşti „trădători" şi cu purtarea lor „răbduriă" seu „to­ din oposiţie au îndreptat un mare
tri, sunt îu genere aşa de rău vă­ a cere pedepsirea lor disciplinară. lerantă" faţă de naţionalităţi? atac contra ministrului - preşedinte
zuţi în institutele ungurescl. Ei au Tâte acestea le-au făcut şi, ca Pău, departe au ajuns lucru­ Brisson şi a întreg guvernului. Pri­
suportat totuşi pană acum cu multă se pună corâna, directorul acade­ rile sub stăpânirea elicei BaDffy- cina a fost afacerea revisuirei pro­
răbdare tâte aceste amărîciunl ale miei a batjocurit şi insultat pe stu­ Jeszenszky! cesului Dreyfus, âr Brisson nu voia
sorţii nefavorabile nouă. Acâsta însă denţii români chiar în prelegerea Răspunderea are să cadă asu­ să discute camera o interpelaţie, ce
nu li-a fost r.icî-decum uşor, căci de publică. Acesta tinerii români n’au pra celor ce sistematic au hrănit şi s’a adresat în privinţa acâsta guver­
când maghiarismul îngâmfat şi vio­ mai putut’o suferi, căci directorul hrănesc direct si indirect între Ma­ nului. Ministru de răsboiîi Chanoine
lent şi-a ridicat capul cu o cute- era aplaudat de tinerimea maghiară ghiari ura de rassă în contra nâs- s’a ridicat atunci şi a declarat, că-şî
zare ne mai pomenită, atacurile lui cu strigăte înoite de „Jos Valahii tră şi în a căror frunte stă însu-şî depune portofoliul. Declaraţia acâsta
cele dintâiu .s’au îndreptat în contra trădători!" Studenţii români au eşit guvernul unguresc. a însemnat atâta, cât pecetluirea că-
tinerimei nâstre studiâse, căci sciau din sală şi au declarat printr’o de- derei guvernului. Elementele favo­
prea bine, că aici, în nobila nâstră putaţiune directorului, că nu se vor rabile revisuirei procesului s’au făcut

FOILETONUL „GAZ. TBANS." cu încetul se se facă deplină lu turei şi al cunoscinţei ortografice al
Scrisori din 1848.
mină. Sciu prea bine, că atât D-vostră, acelor scriitori.*). Din cari cred, că
Braşov, August 1898. cât şi tot publicul cetitor românesc se va putâ judeca, că pe noi ne-a
Flori şi roduri
Onorabilă Direcţiune! In anul aştâptă şi cere, ca să scriu eu bio­ condus mai mult zelul şi însufleţirea
Multe flori sunt într’un pom; curgător s’au publicat 8 biografii ale grafia colegului de arme şi fapte A. pentru causă, decât sciinţa sâu vre-un
Multe doruri sunt şi ’n om. martirului prefect dela 1848 — 9 Iancu. Pâte că aşi fi şi făcut’o, dâcă interes.
Florile din pom jos cad, Avram Iancu, una de Ios. St. Şiuluţiu un Archimandrit âre-care nu mi-ar Voiu începe cu scrisârea lui loan
Dorurile ’n om nu scad. de Cărpiniş, alta de Scurtu în re­ fi plesnit în faţă în public, „că orî Ciurileanu, datată dela 23 Decemvre
După flori roduri rămân: vista naţională „Câmpul Libertăţii", „cu câtă precauţiune am scris eu 1851 şi adresată protopopului Gre-
Pe om dorurile-’l ţîn; er a treia în revista poporală „Al­ „pănă acum despre Iancu, tot se goriu Mihali la Auraria, de care po-
Când în fapte se prefac bina" din Bucureşti Nr. 43, de G. „vede printre renduri rivalitatea, ce menesce şi G. Adamescu. Voiu con­
Şi de-i plac, şi de nu-i plac, Adamescu. » me muncesce U tinua cu câte-va scrise de însu şl A.
El le gustă tot mereu, Ei bine, tâte aceste descrieri Drept aceea, ca să scap de munca Iancu, A. Florian, Bariţiu, Butenu
Roduri sunt din pomul său. personale sunt, cum aşî cjice, de oca­ închipuită, pâte şi propagată, de ri­ etc., tote din 1848—49.
Pomul, decă-1 altoire, siune, mance şi necomplete şi, pare- valitatea mea contra lui A. Iancu, Axentie Severu.
Bun rod dela el primim; mi se, scrise mai mult ca să agite, mă voiu mărgini numai în a publica
Şi pe omul, decâ-l cresd, decât să informeze pe cetitor de câte-va documente originale, de cari Etă scrisârea Ciurileanului:
Bun rod dela el primesd. reala şi adevărata stare a lucrului. dispun, a reduce şi îndrepta abera- Prea Mult Onorat Domnule Protopresbiter.
Crescerea e ânger sfânt Pentru a reduce cele scrise de Căr- ţiunile comise de scriitorii noştri de Ou mare plăcere am cetit în mai
Pentru om păn la mormânt. penişianu, Scurtu şi Adamescu la pănă acum, şi apoi a lăsa câmp des­ multe renduri din Gazete şi despre un con-
Hai, pomii să-i altuim, calea adevărului şi a înlesni unui al chis altor scriitori, din ale căror
De omicjl să-i curăţim; — 4-lea scriitor de profesiune — nu renduri să nu se vadă vre-o rivali­ *) Apreţiăm pe deplin dorinţa espri-
Pe copii să-i cultivăm, diletant — scrierea biografiei lui tate. mată aici, însă credem, că-i vom satisface
Spre bine se-i îndreptăm, A. Iancu, vă rog să binevoiţi a primi Cu acâstă ocasiune Vă rog se pe deplin, dâcă vom publica cu ortografia
Oa să-şi vaclă Dumnedeu în colânele „Gazetei" câte-va docu­ binevoiţi a dispune, ca documentele originală şi numai pasagiul întroducător,
Mai perfect odorul său! mente originali de autorii, sâu scrii­ să se culegă şi tipărâscă aşa, cum într’o notă, lăsând, ca pentru mai uşâră
înţelegere şi cetire să fiă întreg textul re­
Braşov, 8 Octomvre 1898. torii, la cari se provâcă cei trei bio­ sunt scrise de respectivii, ca să fia produs fidel, însă scris cu ortografia obici­
I. Dariu. grafi în scrierile lor, ca aşa încet tot-odată testimonii de gradul cul- nuită a diarului. — Bed.