Page 66 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 228-1898.

luntre şi punte, ca se scape cum-va jidanî, armaţi cu bolovani şi cu oue tre tineri maghiari, ca se-i potolescă, uşilor încuiate, că nutrim ură de rassă,
de guvern, înse t6te încercările lor clocite, năvăliră cu furie asupra lui, a chiămat la sine pe trei din fiă- că trădăm patria.
au fost zadarnice, căci făcendu-se o şi numai răbdării şi purtării demne care curs şi le-a spus, că pănă va Tot aceste acuse ni le-a repe­
propunere, în care se esprima în­ şi seriâ'şe a tinerilor români acade­ veni hotărîrea dela ministrul Wlas- tat în 22 Octomvre p. m. un public
credere guvernului, acesta fu res­ mic! este a-se mulţămi, că nu s’au sics, să fiă cu răbdare. Apoi a afi­ tumultuos în frunte cu tinerii aca­
pinsă, aşa că întreg min’steriul a întâmplat încăerărî. Insultele contra şat pe tabla nâgră a institutului o demic! maghiar!, adaugâud şi argu­
trebuit se-şî dea dimisiunea. Căde­ Românilor însă au curs gârlă. „Le altă publicaţiune, în care se cUee, mente faptice: ouă şi petrii
11
rea lui Brieson nu însemnă altce-va, az olâkokkal /", „ a Mizadrulokkal! , „ki că deâre-ce cercetarea disciplinară în Mai înainte, în 20 Octomvre, ti­
u
11
decât căderea revisuirei, deâre-ce velok! , „biidos bocskor menjenek kapdlni! nerimea academică maghiară a ţinut
potriva lui Lucian Bolcaş înaintea
se dă ca sigur, că viitorul guvern (Jos cu Valahii, cu trădătorii de pa­ corpului profesoral s’a sfîrşit, tâte chiar o adunare după tâte formali­
va fi în contra acestei revisuiri. trie, afară cu ei, opincă puturo'să, actele se vor trimite la ministrul tăţile, în care ne ridică cu seriositate
Ovreimea din t6tă lumea varsă foc mârgă la sapă!) — cu ast-fel de mi- de culte „spre a duce hotărîrea aceleaşi acuse.
şi catran asupra patrioţilor adevăraţi serabile invective şi vătămări au fost justă". Tinerimea maghiară dela cele­
Irancesî, vecjend cum cea din urmă întâmpinaţi Românii de cătră ple­ Astfel s’a procedat de cătră gu­ lalte şcolî superiâre încă se alătură
a ei nădejde de a scăpa pe căpita­ bea şi studenţii fanatic! maghiar!. vern şi mai marii academiei din pentru a-ne acusa.
nul evreu Dreyfus espulsat pe in­ Acesta demonstraţie 9candal6să Oradea-mare in contra tinerimei ro­ Şi, nu numai că suntem acusaţ!
sula Dracului pentru trădare, s’a s’a făcut sub aripele şi sub egida mâne de acolo, care prin nimic n’a într’un cerc restrîns, ori înaintea pu­
stins, şi acum în Francia începe a corpului profesoral, care la rândul păcătuit, prin nimic nu s’a făcut vi­ blicităţii, ci s’a adus şi o hotărîre,
birui simţământul adevărat frances. său a fost încuragiat contra Româ­ novată faţă de legile ţării, — dâcă ca să fim denuuţaţî forurilor com­
nilor prin pornirea pecătâsă a însuşi cum-va nu i-se ia de păcat, că vor- petente.
guvernului, care s’a lăsat bucuros besce românesce, cântă românesce Nu aşteptăm denunţare!
Gronă selbatecă.
fanatisat de scrisele mincinăse ..ale şi cetesce foi românesc!. Ne presintăm înşine inaintea fo­
Cetitorii noştri au deja cunos- gazetelor unguresc!. Unde în lume, afară de ţâra rului nostru disciplinar şi ne mărtu­
cinţă despre sălbateca gonă, ce s'a Der n’a fost destul cu atâta. nostră, să mai pomenesce, ca o ti­ risim păcatele, ne denunţăm noi :
pornit în contra tinerimei române uni* Directorul academiei, Bozoky, s’a pre- nerime, care îşî cultivă limba şi o- Nu ne Bfiim să vorbim limba nâs­
versitare din patrie, pe motiv, că ea sentat Marţ! ia prelegerile cursului biceiurile străbune, să fie persecu­ tră dulce, în ori ce loc şi în faţa
ar „trăda patria" şi că urzesce I. Iu loc însă de a-şî vedea de carte, tată şi maltratată în ast-fel de chip? or! şi cui.
11
„comploturi în potriva maghiaris­ s’a apucat se esplice, că „nu pâte fi * Cetim literatura limbei nâstre,
mului. Sunt trecute acum două săp­ cine va şi cetăţân al Ungariei şi al cetim cţ,iare românesc!.
tămâni de când gazetele unguresc! României , vrând Bă cu alte Ca ceva mai nou în acesta a- Aranjăm conveniri colegiale.
11
bâjbăe de minciuni neruşinate, că cuvinte, că tinerii români nu ţin la facere, înregistrăm, că tinerii acade­ începem cu serate de cunos-
tinerimea nostră din Cluşiu, Buda­ statul ungar. A mai c|is, că în ţâra mic! român! din Oradea au înaintat cinţă.
pesta şi Oradea-mare s’ar fi consti­ acâsta „nu pot fi suferite agitaţiu­ corpului profesoral cererea, se se La aceste ocasii rostim vorbiri
11
tuit în „cluburi secrete şi s’ar fi nile de naţionalitate . Cuvintele rec­ pornâscâ cercetare disciplinară în con­ naţionale.
11
pus în legătură cu studenţii român! torului au provocat din nou descăr­ tra lor, pentru a se constata adevă­ Aranjăm concerte de caracter
din Paris şi Bruxella, pentru-ca cu carea furiei bunice a Maghiarilor, rul. Etă ce ni-se scrie în privinţa naţional românesc.
aceştia împreună „să răstorne statul care începură să strige: „le az oldhok acâsta: Am pută dâră să urmăm încă
unguresc". kul/“, „le a hazadrulokkal! (Jos cu Oradea-mare, 28 Oct. seria păcatelor nostre, der nu ne în­
u
Planul acesta născocit anume Valahii, jos cu trădătorii de patrie !). Onorate d-le Redactor! Vă rugăm să doim, că acâsta ocasie ne va reveni.
de gazetele unguresc!, ca să lovâscă Iti urma acestor insulte miserabile, daţi loc în preţuitul cliar ce-1 redigiaţi ală­ Unele dintre acusele ce ni s’au
cu cea mai mare răutate în brava tinerii român! şi-au luat pălăriile şi, turatei cereri, ce am înaintat’o în limba ridicat, sunt de atare natură, încât
nâstră tinerime, a pus în mişcare între ocări şi hui duel!, au părăsit maghiară corpului profesoral al Academiei am fi nisce nemernic!, dâcă le-am
chiar şi pe Banffy-paşa ăl vestit din Academia. din Oradea mare. Unul dintre noi a fost merita, ev dâcă le am suferi pe ne­
fruntea stăpânirei, care a chiăinat A urmat apoi un pas forte grav întrebat să răspundă pentru t6te mişcările drept, am fi laşî.
pe ministrul învăţământului, Wlas- şi serios din partea tinerilor acade­ din sînul nostru. El ne-a asigurat, că a In faţa acestor acuse cerem: se
sicî, să ia cele mai aspre măsuri în mici români. Prin o deputaţiune de primit totă răspunderea, ca pentru lucruri, se dovedescă întru cât suntem pecâtoşî şi
11
contra „trădătorilor român!. Minis­ trei inşi, s’au dus la rectorul Bozăky la cari a avut parte şi el. Acest coleg al întru cât merităm să fim pedepsiţ!
trul, după-cum s’a dovedit, a şi dat şi i-au făcut cunoscut, că nu vor nostru a suferit şi cercetare disciplinară pentru păcatele nâstre.
ordine în acest sens rectorilor ■ dela mai intra la Academie, până când pentru răspunsurile, ce le a dat la investi­ Onorat corp profesoral! Vă ru­
universităţi. siguranţa lor morală este astfel primej­ gaţie. Ne-am resolvat în inimile nostre, ca găm respectuos, dâr cu tâtă hotărî­
G6na s’a început la Oradea- duită şi pănă când nu se vor lua în faţa acestei apucături să cerem cerce­ rea şi irevocabil, ca pentru motivele
mare. Sâmbăta trecută a fost citat măsuri de-a fi scutiţi în contra is- tare disciplinară noi subscrişii tineri în espuse şi în interesul integrităţii re-
înaintea unei comisiun! de profesori bucnirei fanatismului tinerimei ju contra nostră, pentru constatarea adevăru­ putaţiunei nostre, în interesul resta-
dela Academia din Oradea tînărul deo maghiare. Rectorul a încercat lui. Paşul l’am făcut, aşteptăm liniştiţi ur­ bilirei relaţiunilor naturale in sînul
academic Lucian Bolcaş, învinuit, să se scuze, ba trăgându şl pe sâmâ mările. academiei, se se ordoneze în contra nâs­
că ar fi agitat printr’un discurs în şi simţindu-se vinovat, şi-a luat re­ Etă cererea ce am înaintat: tră cercetare disciplinară.
potriva statului. Pe când acestui fugiu la o apucătură cam stângace.
tîner i-se ţinea judecata, odrasla ji- El a afişat pe tabla nâgră a in-iritu- Onorat corp profesoral! O rade a-Mare, la 27 Oct. 1898.
dano-maghiară dela Academie, aliată lui o publicaţiune, prin care face Ne permitem să atragem aten­ Bemetriu Lasou, August in Mir cea,
cu plâva „patriotică da acolo, a cunoscut tinerilor maghiar!, că nu ţiunea Onoratului corp profesoral, Eniiliu Coslea, Besideriu Tempelean, Vasiliu
11
stat gata la porţile Academiei, ca le aprobă purtarea ce au dovedit'o faţă cumcă pressa maghiară: („Egyetâr- Gheţie,' Coriolan Stee, Buşan Spariosu, luhu
să Dăvălâscă asupra Românilor. Ei cu ascultătorii români, nici purtarea şi tâs" 21 Octomvre („trădare ); „N.- Luchiciu, Isaia Ardelean, Iustin Mârsieu,
11
Iustin Petruţiu, Nicolau Schiau, Nicolae
11
îşî făcuseră înainte planul -într’o în­ resoluţiunea ce au luat’o în întru­ Vâradi Naplâ N-rii dela 19. 21 şi Diţu, Nicolae Kovâry, Leontin Boroş, Victor
trunire a lor, în care luaseră hotă- nirea lor contra Românilor. Publi- 22 Octomvre; „Tiszântul" 20 Oct. Creţ, Vaier B. Bercian, Alesundru Pop,
u
11
rîrea, să provoce corpul profesoral caţiunea acâsta a iritat erăşî pe Ma­ („complot ); „N.-Vârad n-rii 20, 21 Aurel Petrovid, Vasile Nicorutia, Iosif Iacob,
a trage la răspundere pe Român! şi ghiar!, cari de nou iebneniră în stri şi 23 Octomvre, şi alte t^ia-re, pe Mihail Spariosu, George Novacoviciu, Al.
a-i pedepsi. Când tînărul Bolcaş eşi găte de: Jos cu Valahii! Rectorul a- car! ţinem de prisos a-le mai cita), Aciu, Corneliu Antal, Cornel lancu.
din sala judecăţii, tinerii maghiaro- fiând da agitaţia pornită de nou în­ ne acusă, că am complota în dosul

ducător şi despre altul al poporului român In anul 1848 la începerea revoluţiu­ amâdă-nopte, din sub munţi de lângă Clu­ am strÎDs 3000 de Români în lagăr, dela
din timpul revoluţiunei. Tote ostenelele nei în Transilvania în munţi, cu venirea şiu şi Turda parte, şi cu acest popor mie Cluşiu numai 3 6re departe, de unde am
mele din acelaşi timp au rămas neatinse Lansturmului sub comanda lui Iosiv Moga., bine cunoscut, a trece spre Gilău, a cuprinde însciinţat pe d-1 comandant de trupe c. r.,
pănă în timpul present Nimenea din d-nii care s’a aşeejat în Ofenbaia, ca dela un Meseşul şi a răscula Românii din Maramu­ pe d. Obrisleitnand de Urban, care se afla
corespondenţi ai „Gazetei de Transilvania" conducător al poporului român mi am luat reş şi din ţinutul Avasului (cari locuri mie cu bravii grăniţerl din Regimentul al 2-lea
din Braşov, faptele mele cele neobosite din pas de a călători din Ofenbaia la taicăl mi-au fost bine cunoscute) şi cu aceştia a la Gherla, cu oare înainta spre Cluşiu, de
timpul revoluţiunei nu le-a atins nici ba- meu la Ciurila, unde am fost născut în mai răscula şi pe Bucovineni, pote şi mai în­ unde mi-am luat ordinaţiune, ca spre 15
tSr cu o iotă, care cu sete am aşteptat. sus atinsul an 23 Octomvre, cu scop de-a colo în contra rebelilor. Noemvre noptea 1848 la luarea Cluşiului
Pote că dintre d-nii corespondenţi unii scula lagărul din pola munţilor despre Dâr nu-mi reeşi scopul, oă în 2 4 Oo- să mă aflu de-asupra Cluşiului spre amăcjă-
m’au socotit a fi numai ca pe orl-caro sol­ tomvre 1848 fui aredat în călătoria mea (ji, care ordinaţiune o şi primii, pentru
mânu din tempul revoluciunei, tate ustenele
dat de rând, numai ca pe un soldat abso- la satul Pasaga, la jumătate drumul dela care mă documentez prin documentul de
meale din acelas tempu au remasu ne atinse
lutistic, şi cumcă eu numai chiămărei mele Ofenbaia, care merge spre Ciurila, în ne­ sub litera A.
pane în tempul presentu, nimenea din
mi am făcut destul. Eu am făcut tote os­ Domni Conrespondenei ai Gazetei de Tran­ fiinţa lui Iosif Moga în Ofenbaia, adjutan­ Din Cluşiu am luat ordinaţiune dela
tenelele numai pentru siEgura mea naţiune silvania de Brasovu, faptele mele cele ne tul lui Moga iosif. Aiudeanu Clement a d. comandaut, ca să înaintăm spre Deş a
apăsată, nicl-decât pentru alt-ceva interes. obosite din tempul revoluciunei nu le-au trimis Români armaţi după mine, cari m’au întâmpina pe Catona Miklos, unde m’am
atinsu nici bater cu o jote, care cu seie
Eu aioia pe nimenea nu voesc a-1 vătăma, aredat şi m’au adus îndărăt la Ofenbaia, aflat de faţă la lovirea dela Deş, de unde
amu asteptatu, pate che dintre Domni Oon-
nieî-decât a defăima pe cine-va, numai pe unde prin strigăturile poporului se aţîţară mi-am luat ordinaţiune dela d. comandant
respondenci uni mau socotitu a fi numai
scurt a-ml da la lumină înaintea cetitorilor ca pe ori care soldatu de rindu, numai ca unii a-ml răpi şi vieţa dintre lagăriştl. de Urban a înainta spre Baia-mare, întru
de gazete ostenelele mele cele neobosite pe unu soldatu absoluthisticu, si cumche Oausa aredărei mele a fost, că eu am care călâtoriă am sculat din comitatul Do-
din timpul revoluţiunei, între cari aduc şi eu numai chemarei meale meamu facutu fost pîrît la Aiudeanu Clement, că aşi fi bâcei şi din Chior vre-o 15,000 omeni ro­
destul, eu amu facutu tate osteneale numai
aici adusele documente mai însemnate în spion la Maghiarii din Ofenbaia, din care mâni.
pentru singura naciune apesate, nici de
2 dărabe*). aredare, după venirea lui Iosiv Moga la Dela satul Mestacân am primit ordi­
catu pentru altu ceva interesu, eu aicia pe
Cu ortografia originală acest pasagiu nimenea nuvoiescu al vetema, nici de catu Ofenbaia, am fost eliberat. naţiune, ca să mă însoţeso cu bravul băr­
e următorul: a defaima pe ciniva, numai pe scurtu am In 8 Noemvre mi-am luat drumul că­ bat D. D. Căpitan de Arsentea din Regi­
da la lumine si in naintrea cetitorilor de
„ Prea Multu Onoratu Bomnule Protopresbiter. tră Yinţ, pe unde se au lagările române, mentul al 2-lea de Români transilvăneni,
gazete xastenele meale cele neobosite din
„Cu mare plecere am cetitu in mai tempul revoluciunei, intre care aducu si şi am trecut printre forposturile cele ro­ cu care ne-am tras spre Gilău (Zsibo) lângă
multe rauduri din Gazete,, si despre unu aicia adusele Documente mai insemnate mâne şi dela Turda printre cele maghiare. Valea Almaşului, pe unde a fost intrat
conducketoriu si despre altul, poporului ro- in 2-e derabe". Am sosit la satul Ciurila, unde în 48 6re şi Tuhutum în Transilvania, de unde am