Page 67 - 1898-10

Nr. 228—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

„A$ ţie, mâne mie“... română de înmormântare din Orăştie**. După mare, se va hotărî a se da din el anumite de Statute, pentru a putâ face şi ei dupţ
o aşteptare de peste jumătate de an, ni-au ajutâre ori înfiinţarea de aşe4ăminte folo­ acelea pe ale lor.
Orăştie, Oct. 1898. venit Statutele întărite de ministru. si tore. Li se vor da de sigur, căci dela mem­
*
]£tă cum am întemeiat noi aici Reu­ Dâr, lucrul naibii, aşteptând peste o bri răposaţi cărticelele se retrag, şi se de­
r
Ca alţii să nu mai ajungă în strîm-
niunea de înmormântare*: jumătate de an şi tot întrebând mai unul, târea, în care noi am fost ajuns, că aveam clară nimicite, şi-apoi de astea pot fi tri­
învăţătorul Ioan Branga dela scâla mai altul, că ce-i cu Reuniunea aceea, şi mise pentru întrebuinţare şi altora.
nostră capitală de aici, după-ce, la stă­ tot primind răspuns, că „nu seim, că nu statutele întărite, dâr nu mai puteam că­ Dea Dumne4eu să au4im cât mai cu­
păta membrii, ceea ce era o urmare a prea
ruinţa unui prieten al său, a studiat Sta­ ni-au mai venit Statutele dela ministru**, rând de atarl Reuniuni nou înfiinţate, cari
îndelungai aşteptări şi răciri a obştei pen­
tutele Reuniunii de înmormântare din Deva — poporul, care iute se însufleţesce, dâr îţi sunt de folos — adfi ţie, mâne mie...
şi s’a încredinţat, că sunt bune şi sistemul tot aşa de uşor cade şi în neîncredere, în­ tru idee, — e bine, ca să se folosâscă mo­ Coresp.
mentul de însufleţire şi atunci să se adune
e uşor pentru membri şi uşor de realisat, cepuse a uita Reuniunea plănuită, a fi
şi taxele de înscriere.
— a concbiămat într’o Duminecă poporul străin âre-cum de ea, şi când acum, avend SCIRILE DILEI.
dela biserică în scolă, ca să-i descrie acâstă statutele întărite, s’a pornit un portărel pe Şi apoi să se folosâscă de dreptul ce îl i
Reuniune şi să vac^ă, fire-ar aplecat a îm­ la cei-ce s’au scris pe listă, învitându i să au, în puterea ordinaţiunii ministeriale des­ — IV (‘29) Octomvre.
brăţişa şi el una, decă s’ar înfiinţa aioi? între acum faptic în Reuniune, plătindu şl pre Reuniuni, dela 2 MaiiI 1875, că adecă, Alegerile pentru Congresul naţional-
Cum li-s’a descris celor aprope 200 taxa de 1 fl., — puţini mai voiau să scie decă in 50 de dţile dela înaintarea statutelor bisericesc. Consistoriul archidiecesan din
de ţărani, ce erau de faţă, lucrul, şi cum de ea. Se codeau şi se purtau cu o neîn­ nu le vine nici un răspuns, fiă bun, fiă rău, Sibiiu a decis, ca în vederea întregirii con­
au înţeles ei folosul unei atarl Reuniuni, credere omorîtâre faţă de întreprindere. au drept să încăpă în mod provisor activita­ gresului naţional-bisericesc, să se facă ale­
tea Reuniunii. Ceea ce noi n’am sciut, şi gerile: pentru deputaţii din cler Joi în
de loc au declarat toţi şi cu dragă inimă, Trecuseră luni întregi, şi vre-o 200 de am aşteptat atâta! Octomvre, er pentru deputaţii mireni Du­ 20
că da, doresc şi ei să aibă aici o atare inşi plătiseră florinul, dâr la cifra de 300, * minecă în 1 Noemvre st. n.
Reuniune, să facă domnii numai bine să câţi ne trebuiau ca să putem decreta Reu­ Privitor la paragrafii înşi-şî ai statu­
Episcopul catolic Majlâth şi pressa jî-
pregătâscă cele de lipsă, ca să se înfiinţeze. niunea de înfiinţată, nu ne puteam sui. telor, ei pot fi primiţi aprope neschimbaţi, dovită. Joi s’a deschis în Cluşiu adunarea
Cu acestea s’au despărţit. Ca mâne-di Unii dintre cei ce daseră florinul au -aşa cum noi îi avem, dâr ici colea nu e statului catolic din Ardeal. Cu prilegiul
s’a trimis apoi un flăcău dintre cei dori­ murit. Nefiind încă Reuniunea decretată de rău de a-se mai îndrâptă ceva după trebu­ acesta episcopul romano-catolic Gustav
tori, să umble pe la ţărani pe-acasă cu o înfiinţată, nu li-se putea da, firesce, nici un Majlâth din Alba-Iulia a ţinut o cuvântare,
inţele locale. Noi, de pildă, am luat sta­
călă de subscripţie, pe care cel-ce î|I va ajutor. Asta mărea şi mai mult neîncrede­ în care a veşte4it în termini aspri pressa
tutele dela Deveni şi ei n’aveau prevăzut jidovită din Ungarie, care nu cultivă reli­
pune numele, declară prin asta sărbătoresce, rea în popor. „Vecjl, că ăla a murit şi n’a în statute formarea unui fond de reservă gia, ci imoralitatea. Episcopul a provocat
1
că atunci, când vor fi statutele întărite şi căpătat nimic *, diceau!
disponibil, decât din ce va incurge. Noi pe credincioşii săi, să lupte cu statornicie
Reuniunea îşi va pute începe lucrarea, el Comitetul era în mare încurcătură. în potriva amestecului stăpâuirei în aface­
am adaus aci, că fiă-care membru are să
va întră între membri ei, plătind taxa fun­ Atunci s’a recurs la un mijloc, ce se cre­ contribue din taxa, ce-i compete, cu 5 fl. rile bisericesc!, şi să nu primăscâ în casele
damentală. Asta s’a făcut ca o probă, că dea, că va ave efect: Având 2B0 de mem­ lor foile jidovite, cari batjocuresc biserica şi
la acest fond de reservă, din care apoi se vorbesc de rău pe capii acesteia.
ore afla-se-vor 300 de membri, căci atâţia bri plătiţi, Comitetul a decretat Reuniunea de
vor faoe înfrumseţărl la biserică, ori la ci-
se recer pentru a pute înfiinţa Reuniunea. inactivată şi numai cu aceştia. S’a dat acum Societatea „Petru Maior * a tinerimei
1
miter, ori la curtea bisericei.
In câte-va cjile peste 300 de inşi, bărbaţi cuvântul : toţi cari de aci încolo vor muri române din Budapesta s’a constituit ast­
şi femei, s’au înscris pe listă, deşi aici mai şi vor fi membri ai Reuninnei, capătă aju­ Devenilor înşi-şî li-a plăcut aşa de fel în şedinţa din 10/22 Octomvre:
mult înoirea nostră, că ni-au cerut un In comitet preşedinte: Marcu Jantea, st.
este o Reuniune de înmormântare săsâscă, torul de 50 fl. după florinul plătit!
esemplar din statute, ca să facă şi ei acâstă fii.; vice preş.: Ioan Pop, st. jur.; secre­
care a cuprins pe mulţi. Măsura a avut efect. Nu peste mult schimbare în ale lor. tar: Ioan Fruma, st. jurist; notar: Ioan
Având subscrieri de-ajuns, a fost acum a murit un membru. I-s’au dat banii. După Lăpăăat, st. fii. şi Aurel Bratu, st. fii.; con­
conchemată o adunare de constituire. Au asta nici 2 săptămâni n’au trebuit să mai Pe la sate, repet, s’ar putâ crea pe trolor: Tiberiu Brediceanu, st. jur.; biblio­
acâstă cale un fond şcolar, din ale cărui
venit mai toţi cei subscrişi şi alegându-şl trâcă, şi membrii inscrişl şi plătiţi ai „Reu­ tecar: Lucian Borcea, st. jur.; vice-bibl.:
interese să se contribue la plătirea salaru­ Mihail Navrea, st. fii. — La comisiunna li­
1
un preşedinte ad hoc şi un notar, li-s’a niunii * nu numai atingeau cifra de 300, ci lui învăţătoresc, ori alt-ceva. După 100 de terară, preşedinte: Nicolae Sulicâ, st. fii.;
spus scopul adunării acesteia, care e, ca treceau bine peste ea ! caşuri de morte (în vre o 8 ani) fondul e referent: Lazar Tntean, st. fii. Membrii:
adunarea să voteze statutele, şi la care fiă- De aci încolo lucrul a mers uşor şi Ioan Fruma, st. fii.; Ioan Bucur, st. med.,
deja 5—600 fl., deci cresce tare.
cine are drept să arate dorinţa de-a mai regulat. Mem'bri noi se însciinţau la cassar, * Ioan Lăpădat, st. fii.; Victor Bontescu, st.
adauge, ori şterge ceva. comitetul în şedinţa cea mai apropiată îi Banii, pentru liniştirea tuturora, se jur., Iosif Enescu, st. fii — Membrii comi-
S’a cetit paragraf de paragraf, s’a declara de primiţi; la mârtea unui tovarăş, siunei supraveghetore sunt: Roman Rud-
depun cu libel la o bancă şi se reţin la nean, st. med., I. Pricu, st. fii. St. Bărbu-
lămurit înţelesul şi scopul lui, şi după-oe cassa plătea urmaşilor încă în aceeaşi 4*
cassar numai cât e lipsă să plătescl 2—3 cean st. med. — Econom : I. Jantea, st. jur.
era încheiată înţelegerea asupra lui, se de­ ajutorul, ce i-se cădea, âr în dilele urmă-
caşuri de morte. Asupra păstrării acestor
clară de primit. La urmă s’a ales comite­ tore membrii îşi plăteau pe rând cei 30 cr. bani se vor lua hotărîrî, după buna chib­ Nou institut de arte grafice în Bucu-
tul prescris în Statute. la cassă, — şi pănă în diua de adî Reu­ zuinţă a conducătorilor. D. e. îi păstrezi rescî. Duminecă, în 18 Octomvre st. v., se
va face inaugurarea noului institut de arte
Statutele astfel primite s’au scris în niunea funcţionâză fârte regulat şi-i merge în o ladă închisă cu 3 lăcate, dela cari o grafice şi de editură „Minerva“ al d-lor
trei esemplar e (fiă care alăturea cu o tra­ bine. cheie o are casarul, alta preşedintele, a Aurel O. Popovicl, Dr. George Moroianu,
ducere ungurâscă), apoi protocolul despre Ii merge atât de bine, că la cea mai treia un membru ore-care, aşa ca să nu fiă George Fxlip şi Constantin Tâlăşescu. —
adunarea constituantă, scris paralel româ- apropiată adunare generală, (Ian. 1898), a bănuială, că cine-va îi pâte folosi ori în­ Urăm nouei întreprinderi cele mai frumose
nesce şi unguresce, în sfirşit o adresă că- trebuit să se aducă hotărîrea, că peste 400 străina, având singur paza lor. succese.
tră magistratul orăşenesc, scrisă numai ro- de membri, alţii nu se mai primesc! Căci Cununii. D-1 16n St. Coleşiu şi d-şora
La noi în Orăştie se depun toţi banii Aurelia 1. Gogonea, ambii din Zârnesol, se
mânesce, prin care e rugat să înainteze acum omenii se îmbulzesc să fiă primiţi, la bancă (ia „Ardeleana *), având bancă vor cununa Duminecă în 25 Octomvre st.
1
statutele şi protocolul mai departe la locu­ dâcă au văcjut ce bună e! Prea mulţi însă aci la îndemână, şi numni 50 fl. stau la v. în biserica S-lui Nicolae de-acolo.
rile competente, spre a-le da întărirea legii. ârăşl nu-i bine să fiă, ca să nu vie prea
cassar, ca de cumva more cineva în săr­ — D-1 Ioan Blându, comerciant în
Atât rugarea, cât şi protooolul şi des caşurile de morte şi prin urmare plă­ Ţinţarî, şi d-ra Victoria St. Taus, fiica d-lui
bători ori cjile când banca e închisă, să-i
Statutele, le-a subscris preşedintele şi no­ ţile de 30 cr. pe membru. Pană la 500 însă potă totuşi da îndată un ajutor pănă la învăţător St. Taus din Feldiora, se vor cu­
tarul adunării de constituire. pot fi primiţi, căci nu vin mai mult ca 10 nuna Duminecă în 25 Octomvre v. în bi­
acâstă sumă.
N’am pus pe nici unele timbru, în caşuri de morte pe an. Pote şi noi vom * serica din Feldiora.
— D-1 George Vătăşescu, comerciant
credinţa, că fiind vorba de o societate de hotărî în adunarea viitore urcarea numă­ Cei ce ar dori să înfiinţeze şi ei atarl
în Câmpulung (România) şi d-ra Lucreţia
binefacere, nu trebue ; dâr ni-a venit pe- rului de primire la 500. Cu atât mai tare prea folositore Reuniuni, să se adreseze Z. Bârsan din Sâmpetru (lângă Braşov), se
depsă dela finănţie. Timbrul prescris, tre­ cresce fondul Reuniunii, căci îi rămân mai d-lui loan Branga, cassarul Reuniunii nds- vor cununa tot Duminecă în 25 Octom­
bue dâră pus. mulţi bani ca diferenţă între ce ea a plă­ tre de aici, sâu d-lui August A. Nicorâ din vre st. v.
însoţirii i-s’a dat numele: „Reuniunea tit şi ce i-a incurs. Er când fondul va fi Deva, cu rugarea să-i trimită un esemplar Dorim fericire tinerelor părechl!

luat ordinaţiune de-a mă întoree cu lagă­ o înţelegere cu d-1 prefect Balint, şi am parte pănă la Corna. In 4iua următore Ke­
1
rul cătră casă şi de nou a merge cu nouă cuprins muntele pănă la Valea Ierii, unde meny Farkas a tost silit a fugi, atacă’-dp-
gătire cătră Meseş, unde am călătorit cu m’am aşeclat în posiţiă la Cacova Ierii, în- din mai multe părţi, -
r
bravul căpitan d. d. d-1 Gratze, însoţit de tin4ându-ml gordonn dela Merişel din mun­ rea unei °
miliţiă, spre Huiedin, unde am apărat oştea tele Huedinului, unde era lagăru lui d. Alex°
trupelor împărătesol spre stânga, la satul Iancu, pănă la Ponor, unde se afla d. 1C ’'
Sebeş din sus de Huedin, de unde după doreanu Vasilie. Cu care Landsturm
o lovire sângerosă, sub comanda lui Ge­ sprijinit muntele despre mâ4ă-nopte
neral de Gvardiner, am reterat spre Cluşiu, cătră Cluşiu şi Turda şi Trăscău p
despre cari fapte brave mă documentez unde se ţinea puterea mare a Maghia:
prin documentul de sub litera B. unde am avut mai multe loviri sânge
După-ce din porunca generalului Gvar­ ba şi la d. Iancu i-am dat ajutor la
diner am împrăştiat poporul, dela Aiud în rea cu Kemeny Parkas la Abrud,
1848 în prima Ianuarie m’a trimis d. Obrist eu din l-a cu d-1 Vlăduţ, Moldovan
Remer la Bistriţă, spre o înţelegere cu Ur­ liut, de cătră Ungaria, pe unde
ban prin o epistolă, de unde m’am întors Kemâny Farkas, unde l’am fost
fără resultat, fiind-că reterase în Bucovina. pănă la Abrud şi cu ajutor nou âră
In 12 Ianuarie, după calendarul nou 1849, reterat Kemâny Farkas.
m’am întors la munte la Ofenbaia, unde Planumul nostru n’a fost altu
am aflat Lansturmu, care-1 adunase d-1 pre­ virea din l-a 4b numai ca să nu
fect Balint, lăsat de domnialui spre a-1 co­ spre Roşia şi Ofenbaia parte, w
manda d. Belecianu, tot împrăştiat şi bă­ străbată spre Turda parte, de und
tut print’o bătaiă dela Lita maghiară, care tau ei ajutor. In o 4i de Vineri
cu mare silă l’am adunat prin circulariu. o lovire grandiosă, în care au pic
Cu care lagăr mi-am luat. posiţie la Selcia morţi şi răniţi, de-asupra Bucium
în sub-cercul Campanilor şi am lucrat întră unde i-am pefugat pe Maghiari

Prin analisă şi observaţii acurate făcute
autorităţi medicale, s’a constatat că recuno îouta Apă amară „ 1