Page 68 - 1898-10

Pagin a 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 228-1898.

Concert. (0 nouă piesă. Mâne,) Dumi­ o scară mai întinsă. El caută pe de o parte întru cât voinţa de cumpărare s’a redus la 170 de sfaturi înţelepte, scăse din păţania
necă., musica orăşenâscă, sub conducerea sb afle producte nouă, âr pe de altă parte minimul posibil. vieţii. Preţul 10 cr. (cu posta 12 cr.)
personală a d-lui dirigent Brandner, va da sb câştige pentru acele producte tot mai Lucrarea năstră ne-am început-o mo­
Vieţa după morte, seu nemurirea sufle­
un concert în sala cea mare dela Redută mulţi consumenţî; ridioă producţiunea prin dest, şi prin soliditate şi preţuri acomodate
(la mese). Programul constă din 10 numere, câştigarea de teren pentru articlii comer­ ne-am nisuit a câştiga clientela năstră, tului, dedusă din misteriul fiinţei omeuescl
şi deşărtăciunea oelor trecătăre, prin I. P.
tote piese nouă, încă neesecutate în Bra­ ciali. Comerciul cu un cuvânt egaleză lipsa care adî se recruteză şi din cele mai de­
Ediţiunca II. Preţul 50 cr. (Ou posta 55
şov. Intre acestea însemnăm cu deosebire cu bogăţia. Lipsind comerciul la un popor, părtate părţi ale ţării.
cruoerl.)
„valsul jubilar“ (din inoidentul jubileului de un progres cu succes e aprope eschis, căci Simţindu-se lipsa, şi la cererea espresă
domnire al Majestăţii Sale) de Eduard producentul e pus la bunăvoinţa comer­ a inteligenţii din Făgăraş şi jur, încă din
Strauss; „Fantasie“ din baletul lui Bayer cianţilor străini, cari în cele mai multe ca­ tomna anului treout am înfiinţat o filială Despîlrţfiinent al Asociaţiunoi la
„Miresa dela Corea ; „Visul unei Vienese şuri, folosindu-se de neajutorarea lui, îl în Făgăraş, care din modeste începuturi Tiinisdra.
u
u
9
11
de Wagner şi „Rodica , romanţă de Geor- esploatâză. s’a desvoltat frumos şi promite pentru C O N V O C A R E .
gescu, instrumentată de E. Krones. înce­ Comerciul aduce cu sine şi indepen­ viitor progrese îmbucurătăre, mulţămită Pe basa încredinţării comitetului cen­
putul la 8 ore sera. Intrarea 30 cr. denţa economică şi bunăstarea unui popor. simpatiei şi bunăvoinţei publicului de acolo. tral al „Asociaţiunei pentru literatura ro­
De asemenea consideraţiunl au fost con­ Ou Urmarea"* şi controla filialei am încre­ mână şi cultura poporului român , am
u
0 frumăsă candelă de argint. In ga­
duşi fundatorii societăţei năstre, cari au dinţat pe domnii acţionari Iuliu Dan, Ba- onăre a convoca pe toţi membrii Asocia­
lantarul d-lor I. Graf & Co., argintari, se siliu Raţiu şi Dr. Ioan Turcu, cari cu ab-
aflat mijlocul cel mai bun de înaintare în ţiunei şi pe toţi sprijinitorii culturei popo­
pote vedâ o candelă mare de argint de
;
fondarea soc etăţii „Concordia“, care va negaţiune au primit asupra denşilor aoâstă rului român din comitatul Timişului, la adu­
totă frumseţa, lucrată de sus numita firmă
fi menită după cum însuşi statutele spun, sarcină, pentru ceea-ce şi cu acâstă oca- narea constituantă a despărţământului Ti-
pentru biserica româna greco-orientală din siune le aducem sincerile nostre mulţumite.
să desvolte spiritul de comerciu, să crescă mişorii pe 6 Noemvrie 1898 st. n. după
Braşov-Oetate. Atragem atenţiunea omeni- Fiind îu lucrare căile ferate din România,
pe sbma comerciului persăne cualificate şi amiacjl la 3 ore în Timişora-Fabric, în Sala
lor iubitori de artă asupra acestei candele am deschis în CânenI un deposit de măr­
solide. înfiinţarea societăţii nostre a fost Berăriei (Fabrikshof).
frumose, care numai spre laudă pote servi
primită ou multă însufleţire din partea ome- furi. Mai e în înfiinţare în fine şi un de­
firmei I. Graf & Co. Ordinea de cji: 1) Deschiderea adu­
nilor de inimă, şi astăcjl vedem, că după posit de mărfuri în Alba-Iulia, care se va nării prin delegatul comitetului central. 2)
Monageria lui Anton Kotzka va sta modul acestei societăţi s’au înfiinţat şi sb pune în activitate în cele mai apropiate Constituirea biroului. 3) înscrierea mem­
numai pănă Marţi aici în Braşov, în care mai înfiinţbză asemenea societăţi comerciale cjile. A fost necesară înfiinţarea acestui de­ brilor şi încassarea taxelor. 4) Alegerea
în tote centrele de mai mare însemnătate. posit şi din causă, că Alba-Iulia zace pe
c|i va da ultimele trei representaţiunl. De comitetului cercual. 5) Alegerea unei comi-
aici menageria va pleca Mercur! la Sepsi- Lăsăm mai la vale în scurte cuvinte ruta principală a căilor ferate ungare, âr siunl pentru autentioarea protocolului.
de altă parte înfiinţarea acestui deposit a
Sângeorgiu şi Joi va da acolo prima pro- sb urmeze raportul nostru despre primul Timişora, 24 Octomvre 1898.
ducţiune. an de gestiune. cerut-o inteligenţa şi comprcianţii din
Alba-Iulia şi jur, mai ales comunele din Emanuil Ungurianu,
Durere, că primul nostru raport tre-
munţii apuseni. delegatul comitetului central.
bue sb-1 începem cu trista scire, că un va­
Societatea comercială „Concordia^ Direcţiunea a ţinut 33 şedinţe, în
loros membru al Direcţiunei năstre, D-l
din Sibiiu. Dr. Aurel Brote, a trecut la cele eterne. care a resolvat tote cestiunile curente, şi Istoria Ciumei.
pentru cari membrii din direcţiune au re­
Prin viul interes, prin activitatea sa, acest
Societatea comercială pe ac­ nunţat la oii-ce remuneraţiune. Ciuma, seu în termin scienţific pestis,
bărbat şi a câştigat mari merite pentru în­
ţiuni „Concordia“ din Sibiiu, îşî va Bilanţul ce Vi-1 presentăm şi care e este cunoscută din oele mai vechi timpuri;
ţine la 4 Novembre st. n. adunarea fiinţarea societăţii năstre, pentru ceea-ce revăcjut şi de comitetul de supraveghiare, ea a fost tot dăuna boia cea mai înspăi-
generală a acţionarilor. Direcţiunea la locul său Vă rugăm a da espresiune re­ arată un profit carat de li. 6975.C6. mentătâre a omenimei. Galenus numesce în
gretelor D-Vostre prin sculare. Pentru func­
acestei societăţi ne rogă se publicăm Referitor la împărţirea acestui profit, smerile sale tot felul de bălă contagiosă
ţiunea de membru în direcţiune, devenită
raportul ei pregătit pentru adunarea în modul acesta vacantă, direcţiunea în şe­ ne luăm voie a Vă propune următorele: cu numele de pestis. In scrierile lui Tuchi-
generală, în care se arată mersul dinţa sa din 27 Ian. 1898 cu conclusul Nr. In sensul §-lui 66 din statute să se dee dides se face amintire despre o mare bălă
societăţii. Etă acest raport: 6°/ acţionarilor după ratele solvite fi. 6600.98 contsgiăsă, care în Atena şi Cartagena a
148 a ales în sensul §-ului 37 din statute 0
1% tantiemă conducătorului fi­ secerat jertfe grozav de mari, şi care după
Domnilor acţionari! în mod interimal, pe D-l Dr. Liviu de Le-
lialei din Făgăraş . . . . „ 12.94 însemnările scriitorului, probabil, că a fost
Pe lângă agricultură şi industrie, este menyi.
remuneraţiune directorului pentru ciumă. Tuchidides face o descriere mult
comerciul un factor principal în viâţa unui Decă facem o reprivire asupra anului lucrările sale estraordinare . „ 200.— mai precisă a bălei, oare a bântuit cu 430
popor şi cliiar a unei ţări. De vom resfoi trecut, vom vedb câte greutăţi am avut pentru scopuri de binefacere la de ani înainte de Christos, despre care
istoria, vom vede cum s’au ridicat popore, ca să învingem şi cu câte neajunsuri ne-am
disposiţiunile Direcţiunii . . „ 20.— cjice, că a fost adusă din Egipt şi care
de altfel neînsemnate, la o vadă şi bună­ luptat. Mai ’nainte de tote concurenţa năs- er restul de......................................„ 141.14 fără nici o îndoială a fost ciumă. La 166
stare prin comerciu. Şi e greşită ideia, care tră din piaţă a înţeles rău scopul ce-1 ur- să se dee fondului de reservă după Christos, ciuma a bântuit pe timpul
durere şi ac}l pe mulţi îi preocupă, când măresce societatea nostră, şi cu tot felul fi. 6975.06 lui Maro Aurelian mai întâiu în Roma, apoi
dau pentru comerciu astfel de elemente, de mijlcce a încercat a ne îngreuna lucra­ în îutrâga Italiă, decimând poporaţiunea
cari pe altă carieră nu se pot ferici. Pen­ rea năstră cinstită. Nu ne-am descuragiat Direcţiunea, în conţelegere cu comi­ acestei ţări. La 542 d. Chr., ciuma a bân­
tru împlinirea multelor datorinţe şi lucrări, cu tote acestea, căci sciam hotărît, că în- tetul de supraveghiare, a renunţat de astă-
ce aduce comerciul cu sine, e de cea mai tr’un feliu seu altul adevărul va eşi la lu­ dată la tantiema, ce i-ar compete în sensul tuit cu mare putere sub Justinian în Egipt,
mare importanţă, ca persănele, cari să de­ mină, şi ne face o plăcere deosebită a cons­ §-lui 33 din statute. de unde a străbătut de-alungul mărei Me-
diterane, secerând ani de dile jertfe numă-
dică acestei carieri să aibă pregătiri sufi­ tata, că astăcjl, după o activitate de mai Primită acâstă propunere a nostră, răse.
ciente şi sâ posâdâ însuşirile necesare. Etă bine de un an, societatea nostră se bucură cele 6°/ după ratele solvite se vor pute
0
în câte-va cuvinte, ce probleme are de a de o încredere şi vadă nu numai în loc, plăti pe basa cuponului Nr. 1. îndată după De atunci ciuma a bântuit în Europa
resolva comeroiul. Comerciul preia produc­ ci şi în cercurile cele mai estinse. Dorim adunarea generală. la 1347. In anul acesta a domnit acea bălă
înfiorătăre, pe care istoricii o numesc mor­
tele dela producenţl, le araugeză după ca­ din inimă, şi cât ne privesce pe noi, ne Mandatul comitetului de supraveghiare,
tegorii şi astfel le presintă consumenţilor vom da totă silinţa, ca acestă încredere să ales în sensul legii comerciale pe un an, tea ndgrâ. Ea a pustiit dela 1334 în China,
şi prin acăsta producentul a scăpat de se potenţeze şi să putem deschide ochii espiră acuma, şi Vă rugăm la locul său să India, Persia, de acolo prin Rusia a trecut
grija, ca să-şi caute consumentul pentru chiar şi acelor ămenl mici de inimă, cari binevoiţi a purcede la alegerea aceluia în Europa, unde 4 ani de-arendul a bân­
productele sale. Comerciul face posibil, ca şi astădl cad victimă minciunilor răutăciăse acum, în sensul statutelor, pe un period tuit, necruţând nici o ţâră. In 1?49 a is-
fiă-care economiă privată seu ţinut sb se ale duşmanilor noştri. de 3 ani. buonit în Anglia, în 1351 în Norvegia. Că
în ce proporţii uriaşe a bântuit ea, se vede
ocupe cu producerea unui seu oâtor-va pro­ Fiind cea mai mare parte a clintelei Acestea premise, Vă presentăm urmă­
torele propuneri: din următorele cifre: In Veneţia a ucis
ducte, cari însă le produc pentru tătă lu- nostre direct seu indirect poporul, am mai 100,000, în Florenţa 60,000, în Paris 50,000,
'-.'vnb pot primi alte producte, avut de a lupta şi cu neajunsurile anului 1) Să daţi espresiune regretelor Dom- în Avignon 60,000, în Londra 100,000; în
Comerciul face trecut, care a fost unul dintre cei mai ne­ niei-văstre pentru mărtea d-lui Dr. Aurel
T v > A productivi şi a influinţat şi societatea nostră, Brote, prin sculare; Germania întrăgă a secerat 1,244,434 jertfe,
2) sâ daţi absolutoriu pentru anul db ordul Capucinilor a pierdut 124,436 membri;
gestiune 1897/8 Direcţiunii şi Comitetului în Italia s’a prăpădit mai mult de a treia
de supraveghiare ; parte a poporaţiunei, singur ordul călugă­
3) să decideţi asupra împărţirii pro- resc al Minoriţilor a pierdut 30,000 de
membri prin ciumă. In timpul acela dintre
' ui realisat;
4) să alegeţi un membru în direcţiune ; 105 miliăne a poporaţiunei Europei, jertfă
a ciumei au cădut 25 milionc. De atunci
6) să alegeţi comitetul de suprave-
şi pănă în secuiul al XVII-lea boia ciumei
e pe un period de 3 ani.
a domnit aprope constant în Europa, âr
S i b i i u , în 14 Octomvre 1898
din jumătatea a doua a vecului XVII ea
Direcţiunea. a început să dispară pe încetul; dela 1679
încăce a încetat aprope de tot. La 1720
S u i t era tură. în Maiu 25 ea s’a ivit ârăşl în Marsilia,
adusă pe o corabiă din Siria; cu tăte-că
i Tipografia Diecesană din Gherla
s’au luat cele mai aspre măsuri de comba­
ut următorele cărţi nouă, pe cari
tere, totuşi ea s’a lăţit în oraş, aşa că în
de-a le avă le pot procura şi dela
mai puţin de 3 luni de cjile a secerat 1000
fia „A. Mureşianu“ din Braşov:
de jertfe. Din Marsilia, unde în timp de
'te de rugăciuni, cereri şi laude in­
15 luni a ucis 40,000 de omeni, a trecut
ia Preacuratei Feciăre Maria, pen­
în Toulon, ucicjend 14,000 (jumătate popo­
al şi mângăiarea sufletelor. Tipă-
raţiunea), în Aix a omorît 7354. In veoul
198. Preţul unui esemplar legat 20
al XVIII au fost băle de ciumă în Asia,
asta 23 cr.)
Africa şi Europa, mai ales în părţile orien­
te şi consideraţiunl din esperienţa tale, rărind poporaţiunea în Rusia, în ţi­
Argirobarb. Tipărită în 1898. nuturile Dunărei (şi în Ungaria), apoi în
estinde pe 30 pagine şi conţine Dalmaţia, Turcia şi Grecia.