Page 69 - 1898-10

Nr. 228- 1898 GAZETA TRANSILVANIEI P gina 5.

In secuiul nostru ciuma a bântuit la Decă se ţine înse semă de epi­ puşi copii! în timpul acestei tu3e, se dela altul şi copii, cari nasc din asemeni
1803 în Constantinopol (160,000 morţii), demia, care bântue printre copii, pot ivi complicaţiun! de ordin pur căsătorii, vor deveni şi ei ofticoşi, căci of­
mai târcjiu cu 4 ° ani 110,000 de morţi; decă copilul se scdlă din somn tu­ mecanic. tica se transmite şi prin moştenire dela
e e
în 1818 a bântuit în Malta, în 1814 în Italia şind, roşindu-se la faţă, şi decă se In momentul acceselor de tuse părinţi.
(localitatea Noja). Carantina era atât de repetă de mai multe ori în timpul limba lovindu se de dinţii de jos se
I) Familiile şi personele, cari vor lua
severă, încât un om, care a cutezat s6 în­ nopţei, fără d6r’ şi p6te, putem cu rănesce în dreptul frâului, rană care
în seriosă băgare de sămă aceste poveţe,
tindă unui soldat ce sta la carantină un siguranţă aştepta isbunirea tusei, se vindecă fdrte cu greu, devine
vor fi sigure, că au făcut totul pentru a fi
obiect, fu împuşcat. La 1837 ciuma a bân­ care nu întârzie să se arate. chiar seridsă şi une or! medicul e
ferite de molipsire.
tuit în Odessa şi insula grecescă Păros, în Contagiunea se face seu prin nevoit să scotă dinţii copilului, ca
Aceste poveţe s’au făcut de consiliul
1839 în România şi Albania. In a doua contact direct, un copil sănătos fiind eă evite întinderea ei. Se pdte cu-
de igienă publică al capitalei BucurescI şi
jumătate a vbcului XIX, afară de Turcia, împreună, jucându-ee seu sărutân- ndsce, că un copil sufere de tuse
se recomandă publicului a-le îndeplini în
ciuma n’a bântuit nicăirl în Europa. du-se cu un altul deja bolnav; seu măgărescă. dăcă găsim pe limbă ul­
interesul sănătăţei.
La anii 1853, 1874 şi 1889 ciuma a indirect, fiind adus într’o cameră ceraţia de care am vorbit mai sus.
isbucnit în Assiria, la 1866, 57, 60 şi 61, în care a stat un altul, care a su­ (Va urma)
apoi 73, 74, 75, 76, 77 şi 80 în Bagdad. ferit acestă bdlă. Am găsit familii, Clasificarea cartofilor.
In Honkong şi Kanton (Africa) a isbucnit în cari băla a fost adusă printre
vehement în Aprilie 1894, secerând deci copii de cătră persone, cari au avut Cum să n3 ferim de Tuberculosă, Aflându-ne în timpul când s’au
de mii de jertfe. Guvernul frances voi să asemenea tuse la copii lor. seu Oftică. recoltat cartofii, cred a face un
trimită atunci pe renumitul doctor Pasteur, Un acces de tuşă ajuns în toiul serviciu bun agricultorilor, scriind
1) Tuberculosa (oftica) este boia cea
oa să studieze boia, însă acesta n’a voit să ei, rămâne atât de întipărit, încât mai răspândită şi este molipsitore. despre alegerea, seu clasificarea car­
primâscâ însărcinarea, şi a fost trimis doc­ cine l’a amjit o singură dată nu-1 tofilor.
torul Yersin. Misiunea acestuia a avut re­ uită nicî-odată. E îngrozitor să pri­ 2) Tuberculosa se răspândesce mai Cartofii după-ce se sapă sâu se
zultatul, că a aflat bacillul ciumei şi, după vesc! un copilaş în momentul unui mult prin scuipăturile şi flegmele ofticosului, scot cu plugul din pământ, de regula
metodul lui Pasteur, a început să trateze acces de tuşă măgărescă. Este atât precum şi prin stropiturile aruncate din se clasifică în trei sâu două clase.
pe bolnavii de ciumă cu serum-ul antiseptic. de înspăimântat de ceea ce-1 aş­ gura bolnavului în aer, prin tuse, prin vor­ Acestă lucrare trebue îndeplinită,
teptă, încât înainte cu câte-va mi­ bire, prin strănutare şi prin sărutări mai
După ciuma dela 1994 din Honkong a cu semă a copiilor. ca să avem cartofi mai mari, me­
urmat cea din Bombay, cu care stau în legă­ nute, din instict de frica chinului niţi pentru consumare, vâncjare, or!
tură caşurile de ciumă din Viena. Ciuma de care scie că va suferi, recurge 3) Nu trebue, ca ofticosul să scuipe sămînţă, deosebiţi de cei mai mă-
la fel de fel de expediente, ddr va pe pardosâla camerilor, pe covore, pe scări
din Bombay, care a fost studiată la faţa roşiţi şi nu deplin desvoltaţî, meniţi
pute împiedeca sosirea tusei; se seu în trăsuri, în vagone ete., unde scui­
looului de aoum răposatul Dr. Miiller, a pentru nutrirea animalelor.
opresce de-odată în timpul mesei, patul se usucă, se prăfuesce şi pătrunde
isbucnit la 1896; ea a fost precedată de Agricultorii în cele mai multe
tifus şi malaria. In Bombay a fost dusă din se uită speriat în jurul lui, plânge prin respiraţie la plămâni, dând nascere locuri clasifică cartofii prin lu­
înecat; tdte în zadar, accesul is- tuberculosei.
China, pe o corabiă. Din Bombay au trans­ crarea braţelor, alegând cu mâna
bucnesce. Atunci el caută sprijin 4) Tuberculosa se pote vindeca, decă
plantată refugiaţii în oraşele Poonah, Tanua unu câte unu. Lucrarea acesta n’are
şi Surat. Pe calea acesta ciuma a pătruns şi dăcă nu găsesce braţele mamei, bolnavul se caută dela început; se reco­ spor şi costă adese-orî mult, căc!
mai departe în Afganistan, Hindostan, Be- se apucă de paturi, se razimă de mandă der, ca orl-cine s’ar simţi bolnav, munca merge încet. Agricultorii deş­
ludistan, er în 1897 în Calcuta. înainte de ziduri şi în lipsă să lasă pe vine, să se arate cât mai de timpuriu medicului, tepţi au descoperit şi aici o maestriă,
isbucnirea ciumei, Bombay avea o popora- sprijinindu-se cu mânile de genunchi căci oii-ce întârziere este în dauna sănă- cu care au învins greutatea clasi-
ţiune de 821,764 suflete, care acum a scă- şi tuşesce neîntrerupt timp de câte-va tăţei bolnavului. ficărei, şi astăc|i alegerea se înde­
minute. In fiâ-care acces de tuse Pentru a-se feri de molipsire, se va
cjut la 300,C00. Pe săptămână caşurile de plini sce repede şi cu spor.
morte în Bombay erau la început 4—500, copilul pierde respirarea pentru un ţine s6mâ de poveţele următore:
06 moment şi revine numai după-ce a) Bolnavul de tuberculosă (oftică) Pentru clasificarea cartofilor se
acum însă 1700—1SC0, scăpând pe cji
merge, însă în schimb ivindu-3e în propor- aerul a pătruns din nou în plămâni, trebue isolat, adecă să locuescă singur, în­ întrebuinţeză ciururi de sârmă, pe
însoţindu-se de o fluerătură, imitând tr’o cameră; decă nu se pote face isolarea car! pâte se şi-le facă fiă-care cu uşu­
-ţiunl înfricoşat pe alte teritorii ale Indiei.
sgomotul ce-1 produce sbieretul mă­ acesta, atunci cel puţin să dorină singur rinţă. Se cos la olaltă patru scânduri
Acesta este pe scurt istoricul celei
garului. într’un pat, avend rufăria şi aşternutul de brad, — căc! este lemn mai uşor
mai teribile bole din câte a cercat vre­
Dăcă accesul e lung şi violent, deosebit numai pentru persona sa. — cu ciur de sârmă de 50—70 cm.
odată omenirea.
1 faţa devine vânătă, ochii bulbucaţi b) Bolnavul la locuinţa sa va scuipa lărgime, 8—10 cm. late, — ca se
şi rătăciţi, limba e scosă din gură, tot-deuna într’o scuipătore cu liquid anti­ formeze o cutie în care se aş64a
HI G-IEUA. părul capului e acoperit de nădu- septic pe fund (acid fenic 5°/ , creolină 5% cartofii. Având cutia, pe fundul a-
0
şală şi rămân cu desăvârşire slăiţî seu lysol 8%) şi nicî-odată în scuipători cesteia se întind fire de sârmă ţe­
de puteri. Obrajii sunt buhăiţi, aşa cu nisip, cari nu împedecă molipsirea; 6r sute peste olaltă, lăsând găurile atât
. Tuşea convulsivă (măgărescă) şi că de multe ori de pe simpla lor când ese din casă va scuipa într’o scuipă­ de mari, cât trabue ca se clasificăm
urmările ei. buhăială se pdte cunosce, că un co­ tore mică de buzunar, şi nicî-odată pe jos, cartofii. Având construite doue ciu­
pil sufere do tuse măgărescă. mai ales pe cărări seu trotuare. ruri de diferite mărim!, putem alege
Nici una din bălele cara bântue
printre copii, nu e atât da molip- La sfîrşitul fiă-cărui acces de c) Scuipătorile se vor curăţi dilnic, cartofii în trei clase, şi adecă: prin
sitâre ca tuşea măgărescă, dâr nici tuse copiii aruncă un fel de flegmă punendu-se în apă fiertă şi ferbendu-se ciurul cu găuri mai mar! mânuit de
subţire, lipiciâsă, neeşind decât cu din nou cu totul, în timp de 10 minute. unu seu doi ârnenî, — unul care
o altă b6lă nu e atât de negligiata, ajutorul degetului şi e de remarcat târnă cartofii în ciur, altul le cerne,
ca acesta. E atât de înrădăcinată d) Scuipătorile să nu se deşerte nici­
•credinţa că ea nu are leac, încât că în nici o altă tuse, ei nu pot odată prin curte său grădini, căci se pot — dobândim doue clase de cartof!,
medicul mai tot-deuna are să lupte scuipa acestă secreţiune, pănă după molipsi animalele domestice, ci tot dăuna cei mari rămân în ciur, er cei mij­
■contra consecinţelor ei, cari în marea vârsta de 6 ani. în latrină (umblătore). locii şi mărunţi trec, dec! şi unii şi
parte a caşurilor sunt fârte grave. Când forma pe care o ia tuşea e) Rufele şi mai ales batistele, în cari alţii se pun deosebit. Luând acum
e uşdră, accesele se repet mai rar s’a scuipat, prosopele, şervetele murdărite ciurul al doilea cu găuri mai micî,
Anul acesta a bântuit şi esistă
din 4 în 4 âre în timpul (jilei şi de de bolnav, trebue fierte în clocote cel pu­ prin acesta vor trece cartofii cei
încă printre copii, şi s’a observat, că 2 ori în timpul nopţii, în caşuri ţin timp de 15 minute, său să se desin- mărunţi şi vor rămâne în ciur cei
fârte mulţi, mai cu semă cei mici,
grave însă numărul acceselor pâte fecteze. miljocii. Ast-fel cu multă uşurinţă
au peritîn urma broncho-pneumoniei să ajungă şi la 40 îa 24 bre. /) In cas când un membru al familiei şi cheltuelî puţine, se pot clasifica
(inflamaţia din plămâni), care e una Cea mai mică causă pdte pro­ cartofii.
din cele mai grele urmări ale tusei măre de tuberculosă, se recomandă fami­
convulsive. voca, la un copil afectat de acestă liei să nu vendă său să nu dea de pomană Considerând, că construirea unui
bolă, un acces de tuse ; o sperietură, rufele său hainele răposatului, pănă ce n’au ciur abia costă 5—6 lei, cultivatorii
Ca ori-ce bâlă contagiâsă, de b supărare, chiar şi o simplă schim­ fost bine desinfectate, său să le ardă.
sigur că e datorată existenţei unui bare de posiţie în pat. g) Camera, în care stă bolnavul, să de cartof! pot profita de aceste in­
microb, care din nenorocire nu e Cum vedeţi der, iubite cetitdre, nu se măture nicî-odată, ci să se ştărgă strumente, căc! sciut lucru este: cu
încă cunoscut; ceea-ce se scie însă tuşea măgărescă nu este tocmai o cu cârpe udate bine în acid fenic 5°/ > său cât se îndeplinesce o lucrare în timp
relativ scurt şi cu cheltuelî mai pu­
0
aigpr e, că locul de predilecţie, adecă bdlă, care trebue să ne lase indi­ în sublimat l°/ cari sunt a-se cumpăra
partea care e atinsă e laringele (be­ ferenţi, înţelegeţi torte bine că plă­ dela farmaciă. 00 ţine, în raport cu aceste câştigul este
mai mare.
regata), care fiind necontenit sgân- mânii unui copilaş, care e chinuit h) In cursul bălei să se facă mai multe
dărită, provâcă acele accese carac- cji şi ndpte, vor obosi la un mo­ desinfecţiunl la locuinţa ofticosului. In ţările, unde cartofii se cul­
reristice, cum nu se întelnesce în ment dat şi ne mai putând func­ i) La termiuul mutărei într’o nouă lo­ tivă pe întinderi mari, unde produc-
nici o altă tuse. ţiona cum trebue, tot organismul va cuinţă, se recomandă chiriaşilor să desin- ţiunea ajunge la cantităţi mari, cla­
Deşi tuşea măgărâscă e cu­ suferi şi părţile corpului care prin fecteze bine noua locuinţă prin curăţire, sificarea se îndeplinesce prin maşini
construite, ca morile de curăţit ce­
noscută tuturor mumelor prin sunetul natura lor se vor găsi mai puţin re- prin spoire său văpsire din nou şi spălarea
reale. Cu aceste maşini într’un sin­
ei deosebit, cu t6te acestea e fbrte sistente în cursul acestei băle, vor pardoselei camerilor, ăr dăcă se scie, că
gur ceas se pot clasifica 10—15 mii
greu de distins la începutul ei. Ea fi espuse se fiă atinse. De multe ori casa a fost locuită de vre-un bolnav ofti­
kgr. Maşinele aceste aleg şi ele car­
se instaleză, ca orî-ce bâlă infec- copiii, cari ascund în sângele lor cos,. să se facă o desinfecţiune radicală.
ţiâsă Încet, după o periodă de vr’un germene rămas în stare la­ j) Intre alimentele său mâncările, cari tofii în 2—3 olase.
incubaţie (clocire) de 3—8 4>le I aşa tentă, fiind sgândărit de acâstă bdlă, pot transmite tuberculosa (oftica) fiind mai („Jurn. Soc. Cent. Agricole")
că un copil, care a venit în atingere slăbesce organismul şi înlâsnesce cu sămă laptele şi carnea, se recomandă pu­
cu un altul, care sutere deja de desvoltarea microbilof şi isbucnirea blicului, ca aceste alimente să se mănânce
acestă tuse, nu va presenta semne vre-unei bdle, care cu greu se vin­ tot-dăuna bine fierte şi nicî-odată crude. POTA REDACŢIUNEI.
sigure decât după un interval âre- decă de dre-ce mijldcele de cari k) Omul sănătos, care trăesce împreună Dlui „TrandafirPănă nu vom ceti manus­
crisul, nu n9 putem pronunţa. Trimiteţi-1 deci, ca
•care: va începe să aibă puţin gu- dispunem, nu sunt insuficiente ca să cu cel bolnav de oftică, pote căpăta boia;
să-l cetim.
turaiu, o tuse uşoră, puţină căldură lupte cu un corp slăbit. Acesta pe de aceea se recomandă familiilor d’a nu
şi -indisposiţie. Tdte aceste nu în- de o parte. consimţi la însurătorea copiilor, când unul
dreptăşesce de loc se se crâdâ, că Pe altă parte, din pricina sgu- din tineri ar fi bolnav de oftică; în cas
copilul va face tuse măgărescă. duirilor necontenite la cari. sunt su­ contrar soţii se pot molipsi forte uşor unul