Page 7 - 1898-10
P. 7
Nr. 214—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
şcolei: „începutul înţelepciunei este frica satul HălăucescI spre satul SăbăoanI, unde părăsi comuna, indicând însă noua lor negativ, Ungaria neputend a-se învoi
lui Dumne4eu“, — o inscripţie, care pe se găsesc trupele apărărei, formate din di adresă. la o cuotă de 38%.
lângă t6tă nevinovăţia sa n’a putut fi to- vizia II infanterie. Acâstă din urmă divizie Medicii particulari sunt obligaţi a
aduoe la cunoscinţa autorităţilor orl-ce cas Constantinopol, 12 Octomvre.
tolerată din partea şoviniştilor, şi de aceea cuprinde brigădile XIII şi XIV infanterie, de conjunctivită granulâsă, presentat în P6rta a trimis ordin în Creta, se se
se vede, inscripţia a trebuit s& fia văruită, regimentul 8 artilerie şi un division din re
clientela lor. La fiă-care primărie se află încbpă transportarea trupelor tur-
■aşa că adî abia se pote ceti, căci literile gimentul 4 artilerie, având şi brigada II un registru, în care sunt înscrişi toţi bol cescî. Spre acest scop vor fi trimişi
cu var abia se mai pot distinge. roşiori. navii granuloşî; medicii funcţionari sunt în Creta doi funcţionari îaalţl mili
1
Etă tot atâtea dovedi ale „toleranţei * Brigada XVI, cu regimentul 12 arti însărcinaţi cu căutarea lor, seu cu suprave
tari, cari vor lua t6te măsurile ne
gherea lor în caşul, când bolnavii sunt tra
tmgurescî! Sermană limbă românâscă, mult lerie, pronunţă atacul de front asupra po- taţi de un alt medic. Transportul granulo- cesare de retragerea trupelor.
■ai fost şi eşti batjocuritâ în patria ta! siţiei şi satului SăbăoanI ; âr brigada XV, şilor pe calea ferată se face în comparti
Dela Crasna. batalionul de vânători, cu divisionul din mente separate, când boia, este gravă; băn
regimentul 4 artilerie, dă atacul învăluitor cile şi clanţa se desinfecteză.
la flancul stâng al posiţiei, prin satele Ju- In comunele infectate medicii visi- N o u a b o n a m e n t
Dela manevrele române. ganl, TeţcanI şi Gherăescl. Brigada de că tâză toţi bolnavii de ochi, alcătuind ei sin
guri statistica exactă a granuloşilor. Es- la
Sâmbătă, în 26 Septemvre v., s’au în lăraşi protege flancul drept al atacului. ceptând caşurile grave de tot, cari se tri
ceput la Roman manevrele corpului IV de Divizia VII infanterie, fiind ameninţată mit în căutarea spitalelor, tratamentul este Gazeta Transilvaniei
armată. Din raportul „Monitorului Oficial * prin atacul dela flancul stâng, de a i-se ambulant; fiă-care comună infectată are o
1
privitor la aceste manevre însemnăm ur- tăia comunicaţiile cu Romanul, se retrage cancelarie anume pentru căutarea granulo Cu 1 Octomvre st. v. 1898
mătorele: spre acest oraş. Brigada roşiori a împe- şilor, cu mobilierul necesar. Medicul obligă
pe granuloşî a veni la visită şi e în drept a
Majestatea Sa regele Oarol, împreună decat urmărirea. amenda (1 — 200 lei) sâu a trimite la închi- s’a deschis nou abonament, la care
cu Principele ereditar Bernard de Saxa- M. S. Regele a mers la corpul de sore pe bolnavii negligenţl. Activitatea cea invităm pe toţi amicii şi sprijini
Meiningen, însoţit de casa militară regală Nord şi a asistat la desfăşurarea trupelor mai mare o desfăşâră medicii pe timpul torii fdiei năstre.
•şi de majorul baron Marschall din marele ataoului, a urmărit mişcarea de învăluire a ernei, când omenii nu sunt duşi la lucru. Preţul abonamentului:
In budget sunt prevădute în fiă-care an
stat major prusian, au plecat din Sinaia la atacului decisiv asupra aripei stângi a di
sume însemnate pentru premiarea medici Pentru Austro-Ungaria:
Roman încă de Vineri diminâţa, 2B Sep viziei VII (corpu de Sud) şi a observat de lor activi (200—1000 lei). pe -va-n. aa ................................. 12 £L,
temvre V. aprâpe modul conducerei apărărei. In tot Numai în localităţile cele mai infec pe şese 1-u.xlx ...................................... © fL
Majestatea Sa a sosit la Roman la timpul manevrei, regele adese-orl 'îndrepta tate sunt angajaţi medici speciali pentru pe trei 1-u.blx ....................................... 3 £L-
orele 5 sâra. Pe peronul gărei, onorul a greşelile făcute; âr la orele 1,30 după căutarea granuloşilor: acolo esistă şi infir
merii speciale, civile şi militare, pentru Pentru România şi străinătate:
fost dat de-o companie din regimentul amiacll, dădu ordin a se înceta manevra.
căutarea esclusivă a bolnavilor de ochi. Me pe -u.xl a.n ...................... -IO franex
Roman Nr. 14, cu drapel şi musică, care M. S. Regele, A. S. Principele de dicii raportâză în fiă-care lună ministrului pe şese luni.................................... 20 „
a intonat imnul regal în momentul când Saxa-Meiningen, împreună cu numărosul de interne de starea bâlei; la minister pe trei 1-u.nx ............................... IO „
•trenul a intrat în gară. stat-major, ce-1 insoţia, întrâ în satul Să- esistă un serviciu special sub conducerea Abonarea se pote face mai uşor
Regele a fost întâmpinat, la scoborî- băoani. Visitâ noua biserică catolică, unde d-lui Dr. Feuer, care e tot-odată medic prin mandate poştale.
rea din tren, de primarul oraşului cu pânea fu primit de preoţii comunităţii, şi asista primar al secţiunei oftalmologice dela spi
$i sarea tradiţională, apoi, însoţit de A. S. la serviciul divin. talul Sf. Ştefan din Budapesta, unde face Administraţiunea
cursuri anume de conjuctivă grunulâsă tu-
Principele de Saxa-Meiningen, a trecut pe „Gazetei Transilvaniei**.
Dejunul s’a luat pe câmpul de ma tuturor medicilor din Ungaria. Aceste cur
dinaintea frontului, în strigătul de „ura® al suri durâză 1 — 2 săptămâni, se repetă
nevre.
trupei. mereu şi sunt la disposiţia tuturor; medicii
La orele 2.15, M. S. Regele şi Au
La flancul drept al companiei se aflau : din provincie, cari iau parte la cursuri, au D I V E R S E .
gustul său ospe se întorse cu trenul la călătoria liberă şi o diurnă de 8 lei pe cji
■d-nii generali Berendei, ministru de resbel;
Roman. Aici Regele merse să visiteze cât timp durâză cursurile.
Barozzi, şeful statului major general al ar Oiceiurî persiane. Un efiar din Tifli8
u
scâla de fete „Principesa Maria şi scola de Ungaria şi România.
matei ; Iarca, comandantul corpului IV de comunică o veselă istoriâră, cum îşi scot
băeţl „V. Alexandri**, clădiri nouă, bine
armată ; Argetoianu, arbitru pe lângă di Acuma după-ce am schiţat cuprinsul Perşii împrumuturile, cu cari le datoresc
construite şi frumose. Suveranul fu întâm
vizia VII; Brătianu, sub-şeful statului ma lucrărei d-lui Dr. Feuer, fie-mî permis a alţii. Dâoă un Pers s’a hotărît să-şi scotă
pinat de revisorul şcolar, de directorii res
jor general al armatei şi director al insti respinge afirmaţiunea d-sale, cum că Un datoria, se instalâză în casa datornicu
pectivi şi întregul corp profesoral. La în- gurii şi transilvănenii din Oiuc şi Harom-
tutului geografic, şi Pascu, comandantul lui şi nu ese de acolo pănă nu-şl primesce
trarea sa în şcoli, elevii şi elevele au cân sec ar fi contractat conjunctivita granu
brigadei IV de artilerie. losă In România. Tocmai contrariul este banii împrumutaţi. Câţi-va ani înainte un
tat imnul regal. Majestatea Sa trecu prin
Erau asemenea preseuţl: ataşaţi mi adevărat. Deja de mult d-1 profesor Dr. Pers avea o pretensiune la guvernul en-
tâte sălile de studiu şi puse elevilor dife
litari dela legaţiunile Rusiei, Turciei, Ita Manolescu, eminentul nostru oculist, a atras gles. Intr’o efi plecă din Teheran şi după
rite întrebări asupra cursurilor, ce se predau. atenţiunea elevilor săi asupra granulosei
liei, Franciei, Germaniei, Austro Ungariei; multe aventuri ajunse norocos la Londra.
Apoi Regele visitâ seminarul S-tu importate din Transilvania şi Ungaria şi
mai mulţi oficerl străini delegaţi a asista Sosit aici se duse în cea mai mare linişte
George, instalat asemenea în o clădire d-1 colonel Dr. Gorvin, şeful serviciului
la manevre etc. sanitar al corpului IY de armată, o repetă la „Forige Office** despre care credea, că
nouă şi propie acestui aşedământ de in
După-ce Majestatea Sa s’a întreţinut de multe ori în studiul d-sale recent asu este o persână. Lord Palmerston luâ lucrul
strucţie. Suveranul fu întâmpinat de P. S.
cât-va timp cu personele presente, a luat pra coujuctivei granulose, că în Muntenia în glumă, când primi pe Pers, însă seore-
S. Episcop de Roman, de directorul se granulosa este importată de Unguri, mai
loc în trăsură cu Principele de Saxa-Mei tarul Haramand aresta pe îndrăsneţul fiiu
minarului, cu întregul corp profesoral; cu sâmă la apus.
ningen şi, urmat de suite, de d-1 ministru al Teheranului. — Cu acest obiceih făcu
merse în sălile de durmit, în sala de mân (,,Constit“.) Dr. M. Hârsu.
de resbel, de comandantul corpului IV de cunoscinţă, într’un mod de tot original, di
care, unde gustâ din hrana elevilor, trecu
armată şi escortat de escadronul de gen- plomatul rusesc conte Kolomeisov în Te
în sălile de studiu, unde făcu întrebări asu
darmî călări din Iaşi, a mers la biserica NECROLOG. Teofil Gheaja, fost admi heran. Intr’o di de mare sărbătore a intrat
pra cursurilor, vădu cu de-amănuntul sala
Precista-Mare, unde s’a oficiat un Te-Deum. nistrator protopresbiteral şi paroch al Pa la el un cerşitor derviş şi-i ceru o sumă
de fisică şi istorie naturală.
La intrarea în biserică, Suveranul a fost loşului, după un morb îndelungat şi grele frumuşică. „Datornicul® diplomat însă îl
întâmpinat de 'P. S. S. loanichie-Flor, epis La plecare arătâ înalta sa mulţumire suferinţe a adormit în Domnul, Luni, în refusâ. Dervişul în urma refusului se trânti
copul Romanului, cu crucea şi evangelia. directorilor, directorelor şi corpului profe 28 Septemvre st. v. la 7 ore sâra, în anul jos în camera de lucru a diplomatului şi
După terminarea serviciului divin, M. soral al acestor şcoli, pentru îngrijirea ce 58-lea al vieţei şi al 34-lea al preoţiei şi întrâgă diulica, ba şi noptea, n’o mai slăbi
S. Regele şi A. S. Principele au mers la se pune pentru răspândirea instrucţiei, re fericitei sale căsătorii. Despre acâstă dure- din sbierăte, pe cari din când în când le
comandamentul diviziei a VII, unde sunt comandând a-se da cea mai mare grije rdsă pierdere a răposatului încunosciinţăm înlocuia prin suflarea unei trîmbiţe, ce
găzduiţi. Atât în gară, cât şi de-alungul părţei practice şi educaţiunei morale. La cu adâncă întristare pe tote rudeniile, pe asurefia urechile diplomatului. Contele la
stradei, ce conduce la episcopie, se afla o orele 4 şi 30, se întorse la cartierul re toţi amicii şi cunoscuţii. Rămăşiţele pămân început nu-şl eşi din pepeni, în sfîrşit vă-
mulţime de lume, care a întâmpinat pe Su gal, după-ce trecu pe la clădirea, ce se tesc! ale mult regretatului, se vor ridica din 4ând obrăznicia dervişului, hotărî să-l dea
veran cu urale entusiaste. Oraşul era fru- construesce pentru gimnasiul oraşului, şi casa proprie şi se vor depune spre vecl- afară fără ajutorul poliţiei. In Persia nu este
rnost împodobit cu arcuri de triumf şi care va fi terminată anul viitor. nică odihnă în cimiteriul bisericii române permis a-te atinge de om, deci contele
stâgurt. In tot timpul visitelor, deşi timpul gr. or. din Paloş, Joi, în 1 Octomvre st. v. chiămâ un zidar căruia îi dispuse să ridice
Sâmbătă, 26 Septemvre, la orele 9,45 era ploios, număroşl cetăţeni, adunaţi pe la orele 2 p. m. de jur împrejurul dervişului un zid. Persul
•diminâţa, M. S. Regele împreună cu A. S. strade, salutară cu respect pe Rege şi-l Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria bine privi liniştit la acâstă operaţiune, în urmă
Principele ereditar Bernard de Saxa-Mei- urmară cu strigăte entusiaste de „ura**. cuvântată ! însă vă4ând cum cresce zidul în jurul său,
mingen, însoţit de ministrul de resbel etc. sări peste el şi dispăru.
Paloş, 28 Septemvre st. v. 1898.
.porni din gara Roman cu trenul regal, la Unghia omului tradâză multe lucruri.
cantonul 58 al liniei ferate Roman-PaşcanI, Conjunctiva granulosă în Ungaria. Elisabeta Gheaja născ. Yătăşan, ca so Este sciut, că de pe forma mânei se pâte
ţie ; Iustinian, Emilia, Tit, Ermil, Cornelia,
pentru a merge pe terenul de manevre. — F i n e . -- cunâsce omul stângaciu, fiind-că mâna pe
Aci, Majestatea Sa, A. S. Principele de Yaleriu, Livia, Olimpia şi Elvira, ca fii; care o folosim mai mult, este mai tare şi
Măsuri contra conjunctivitei. Ioan Yătăşan preot , şi soţia sa Rafira, ca
Saxa-Meiningen, oficerl străini şi statul- mai grosă. Insă şi de pe unghie se pote
■major încălicară. Regele ordonâ, la orele Măsurile luate de guvernul unguresc socrii; Aneta Stoica văd. de jud. reg., Anica cunosce omul stângaciu. Omul, care se fo-
se pot resuma în modul următor: Copiii Hodoş, Titu Gheaja, protopresbiter, ca fraţi;
10 începerea manevrei. osesce mai mult cu mâna drâptă, unghiile
şcolelor sunt esaminaţl de 2 ori pe an, la Ioan Vătăşan, presbit., Teofil Vâtăşan,-că
Corpul IV, urmând a executa anul dela degetele acestei mâni sunt mai lungi
nevoie şi în fiă-care lună, totdeuna însă pitan în armată, ca cumnaţi.
racesta manevre mai restrînse, divizie con la începutul anului şcolar. Nici un copil şi mai late. Cu cât cineva isprâvesce o
tra divizie, ideia generală era următorea: nu e primit în şc61ă fără avisul medicului. muncă mai grea, cu atât unghia îi este
Un corp, venind dela Nord, înaintâză Copiii bolnavi sunt eliminaţi din şcâlă sâu, U L T I M E SOIRI mai mare şi mai lată. Unghia aşa numiţi-
când nu sunt greu bolnavi, aşezaţi în bănci
pe malul drept al Şiretului, în scop de a or aristocraţi este lungărâţă, nici decât
separate, de preferinţă în băncile din faţă Budapesta, 12 Octomvre. Desba-
■ocupa Romanul. Trupele aflate la Roman însă lată, dovadă că purtătorul ei se înde-
spre a fi supravegheaţi de învăţător. De
au însărcinarea a se opune şi a-le res asemenea se examineză în mod periodic terile celor două comisiunl, austriacă ' etnicesce cu lucrări uşâre. Seminţia ne
pinge. personalul fabricelor şi al atelierelor indus şi ungară, pentru cuotă n'au avut grilor încă are asemenea unghii, ei însă
In întâia cb de manevră ipotesa spe triale, copiii de prin pensione şi gazde, nici un resultat. Membrii comisiunei nu săvârşeso lucruri grele, ci mai ales de
cială era: Divizia VIII infanterie, compusă toţi soldaţii liberaţi, cari vin a se stabili austriace au părăsit Budapeşta. Co-
prin comune, etc. Bolnavii gravi de con- aoelea, la cari nu trebue să pui putere, ci
■din brigăcjile XV şi XVI infanterie, bata misiunea ungară va trimite nunciul
juctivită n’au voie să părăsâscă domiciliul, numai dibăcie.
lionul 4 vânători, regimentul 12 artilerie seu celei austriace la începutul sep-
spre a-şl căuta ocupaţiuni prin alte locuri,
şi un division din regimentul 4 artilerie, ci suDt internaţi în spitale pănă la com temânei viitbre. Se accentuăză din
•având şi brigada IV călăraşi, înaintâză din plecta vindecare. Acei cu bolă uşoră pot tbte părţile, că acest nunciu va fi