Page 70 - 1898-10

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 228 -189&

M o h o r u l . ţine substanţe antiveninose, mulţămită că­ Cursul la bursa din Viena. Napoleond’orl. Cump. 9.53 Vând. 9.54%
11
Din „Fitotechnia , de Dr. G. Maior. rora aceşti şerpi sunt nesimţitori la veninul Din. 28 Octomvre 1898. Galbeni Cump. 5.60 Vend. 5.64
lor. Urmând cercetările sale pe acest teren, Ruble Rusesol Cump. 127 Vând. 128
Mohorul sâu Meiul cu măciulii este o Renta ung. de aur 4%............................119.25
doctorul Phiselix a aflat şi organul, care .Mărci germane Cump. 58 50 Vend. —.—
plantă proprie numai ţărilor calde şi sece- Renta de corbne ung. 4 % . . . . 97.60
secretezâ contra-veninul, adecă glandele Lire turoescl Cump. 10.70 Vend. —.—
tose. Stepele României, Rusiei meridionale, Impr. căii. fer. ung. în aur 4d/ % . 119.25
2
labiale superibre, situate pe marginea in- Scris. fonc. Albina 5% 101.— Vând. 102 —
Ungariei, Italiei şi Franciei de sud sunt ac­ Impr. căii fer. ung. in argint 4%%. 99.60
teridră a glandelor de venin. Deci reme­
tualmente ţările din Europa, unde cultura Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.85
diul său se află lângă rău. Lichidul se- Proprietar: Or. Aurel Mureşiantt.
lui este mai respândită, şi unde el jocă rol Bonuri rurale ungare 4% . . . . 95.85
oretat de aceste glande constitue un vaccin
principal, ca plantă de nutreţ. Avantagele Bonuri rurale croate-slavone . . . —.— Redactor responsaMl: Qregoriu îVKalor.
din cele mai energice contra muşcăturilor
lui principale sunt, că cultura lui este forte impr. ung. cu premii....................... 161.60
de şerpi. Doctorul Phiselix a constatat, că
simplă şi ieftină, căci fiind mărunt, seminţă LosurI pentru reţj. Tisei şi Seghedin . 138.—
cobaii imunisaţl prin acest lichid erau încă ©OOOOOO'QOOi
nu ne trebuesce multă şi apoi el răsbesce Renta de argint austr..........................100.95
admirabil vacciuaţl la trei săptămâni după
mai bine la secetă, decât orl-care altă Renta de hârtie austr..........................100.65
injecţia contra veninului. P u b l i c a ţ i u n e !
plantă. Venind peste el seceta îndelungată, Renta de aur austr..............................119.50
Acestă descoperire, unită cu serote-
nu se pipemicesce, ci rămâne staţionar şi LosurI din 1860...................................... 140.— Se face cunoscut, ca, cinci veci­
rapia muşcăturilor venindse, va ave fără
când vine apoi o ploie şi găsesce umedeiă Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 915.— nătăţi şi trei sf. biserici din Scheiu
îndoială ea resultat de a micşora frica jus­ Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 380.—
în pământ, el începe erăşl a cresce şi con­ vreu se dea în arendă prin II-
tificată, ce ne inspiră şerpii.
tinuă vegetaţiunea întreruptă. Pentru des- Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 352.50 citatiune
voltarea lui normală, ’i trebuesce 80 dile, * NapoleondorI.......................................... 9 54%
âr la maturitate (cocere) ajunge în 120 dile. Binefacerile zăpedii. Mărci imperiale germane . . . 58.87% Măcelăria din Prund
Din causa vegetaţiunei sale scurte, se se- Zăpada jdoă un rol forte important London vista............................... 110.60 pe un termin de trei ani.
mănă din Maiu şi pănă în Iulie şi se face în ce privesce filtrarea, curăţirea aerului Paris vista........................................... 97.57 %
încă în destul. atmosferio. Ou fiă-eare fulg de zăpadă cad Rente de corone austr. 4% • • • 101.20 Cei ce ar dori se liciteze, au a
Note italiene.....................................43.90 depune un vadiu de I0%- Celelalte
Mohorul iubesce terenurile nisipose şi la păment tot felul de prafuri vătămătore
condiţiunî se vor ceti înainte de li­
u-ore, luturile nisipose şi calcarurile sece- oarl, înainte de căderea zăpecjii, mişunau
C u r s u l l u n u r i l o r p r i v a t a citaţie.
tose. Rădăcinile sale pătrund forte adenc în atmosferă şi pe cari noi le îoghiţeam.
din 26 Octomvre 181)8.
în păment şi cu organele sale părose pote Câte corpuri infinit de mici: animale, oarnp. vind*. Licitaţia se va ţiue în I (13) No­
să absorbă şi reţină mult timp umiditatea; vegetale şi minerale nu jocă într’o veselă Basilica 6 70 7- - vembre a. C. la 2 ore p. m. îu casele
d’aci este el atât de răbduriu la secetă, rază de sore! In aer se găsesc tot felul Credit 198.75 199.75 D nului Ioan Stinghe, tată de vecini
Clarr 40 <1. m. c.
61.-
62. -
care o suportă mai uşor, decât orl-care S:avig. pe Dun&ro 170- (Strada Tocile Nr. 32). i_3„
de corpuri: bumbac, lână, polen, silcie, 180.-
alta. în terenurile compacte argilose, şi în fer, plumb, oţel, granit, plus nenumăraţii insbruck , . . . 30.- 3l. -
28.-
Krakau .
o climă umedă recorosă, el nu reuşesce. germeni: bacilll şi microbi, care caută Laibach . . . . 27.50 23 50
22.50
Recere însă tot-deuna un păment bogat seu cu o lăcmiă drbă terenul de cultură. Prin- Buda . . . . . . . 6 3 62.25 5 63 25
Palffy .

0
bine gunoit, căci într’un păment sărac el Crucea roşie austr. 19.- 6 l.fiO
tr’o simplă acţiune de iritaţiune praful at­ 19 50 ****************
10 50
nu se face. Din contră, în ţelinile şi pă­ mosferio pare susceptibil a pricinui catarul, dto ung. . 12.— 11 -
dto itnî.
mânturile nouă reuşesce escelent. Decă pă­ bronchita, slăbirea vădului şi alte b61e. In Budolf . . . . 2 6 - 12.50 Qq PQIlfă P entru un post
27.-
OC bdlMd de „Ajutor
83.-
29.-
mântul este sărac, trebue să-l gunoim, şi oraşele mari, cu fabrici multe, aerul e plin Salm . . . . . . . 28.— 81.—
Salzburg .
gunoiul îl suportă în cantitate cât de mare. 8t. Genois 81.- 55.— fie administrator^ la o moşie
cu tot felul de prafuri vătămătore. Locui­ mare din România, un domn diplomat

Nu este rău să-i dăm şi ceva var nestins, torii înghit acide sulfurice şi chlorhydrice Stanislau . 1 . . . 5 5 165,— — 83.— al şcblei de agricultură cu bune re­
Trieitine 4 /,°/ 100 m. c.
pe pământurile lipsite de var. într’o cantitate însemnată; ei sunt otrăviţi dto 4% 50 0 78.— — ____ ferinţe sciind limba română şi ger­
Mohorul se pote semăna după ori şi încet. Waldstein 60.—
dto do 10 franci
____.--------
care plantă, atât după cereale (bucate) ca Banca b. ung. 4% 122.40 123.40 - mană. Salar 2400 lei anual, casă de
Zăpada ia tote necurăţeniile acestea lucuinţă, lemne, precum şi alte a-
şi după plantele prăşitore. Se pote semăna
şi le târăşte la păment, curăţind în jocul vantaje.
cu bun succes în locul porumbului (cucu­ Cursul pieţei Braşov.
ei prin văzduh aerul şi scăpând astfel pe Ofertele se vor adresa Scariat
ruzului) întors, care a fost mâncat de ciori
omeni de multe bole. Din 29 Octomvre 1898. Sturza, Gara Janca, Judeţul Brăila,,
şi vernil. Pentru el avem destulă vreme;
Bancnota rom. Cump. 9.50 Vând. 9.53 România.
ori şi cât de târcjiu l’am semăna, el tot se
împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­ Argint român. Cump. 9.47 Vend. 9.49 395,5-20.
face de cosă. După mohor însă nu se face
tare moderată de mâncări greu de mistuit
decât săcara, din causă, că el storce tare
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la
pământul. 2%
început apare cu dureri de stomac, rîgăell, ui
Cultura mohorului este cât se pote de 9VJ
vărsături etc. Contra acestor apariţiunl de GEORGE BIRT, â
simplă. Se semăna în o singură arătură şi :*
bole cel mai bnn mijloc cu efect este fEi
.seminţă lui să fiă tot-deuna prospătă. De
Dr. Rosas Lebensbalsam din farmacia d-lui Ei
îngropat se îngropă în de ajuns cu grapa
B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­ ffi primul *1A? fi ÎAPSIÎOE român
de mărăcini. Cantitatea de seminţă nece­ isl
păta în tote farmaciile. Să se ferescă de
sară la hectar este [de 40—50 litri la îm- 0
imitaţii. în B r a ş o v , Strada Morilor/A Nr. 10.
prăştiere, şi 20—30 litri sămânat în rânduri. 8 2
J
Decă s’a prins o cojă seu scorţă, r»j Se recomandă mult Onoratului public din loc şi jur ca
Oatleanda-nal septemânei. El
atunci aceea se rupe cu tăvălugul, seu grapa. ui T7"ărpsitor si zugrav, Ei
Decă sunt multe buruieni, acelea se plivesc, OCTOMVRE. are 31 <Jile. BRUMĂREL. vti
Ei
eventual se scot. Mai bine este de a-1 cosi :* pentru odăi, decoraţiunî, table de firme, icdne şi decoraţiunea bi­
pilele Călend. Iul. r. Călend. Gregor.
mai de timpuriu şi înainte de a-şl împrăs- W sericilor în stil bizantin.
li fi
cia buruienile seminţă. Dum 18 f S. ap. ev. Luea 30 Hartman După o pracsă îndelungată făcută în mai mulţi ani la primii zugravi
Mohorul se cosesce tot-dâuna numai Lr.nl 19 S. pr. Joel şi Uar 31 Lupan ■pj de mâna, sunt în posiţiune de a efeptui ori ce lucrări fine ce cad în bran-
după secerişul cerealelor. De uscat se usucă, Marţi 20 S. m. Artemiu 1 Nov. Toţi sfin. şele acestea.
Mer. 21 0. păr. Ilarion 2 Amint. morţii. *1 Lucrările se fac cu fotă acurateţa şi cu preţurile cele mai moderate.
ca fânul de livade. Mohorul în stare verde îs
Joi 22 S. păr. Aver. ep. 3 Hubert “I Rogându-mă de on. public şi de preoţii români pentru dec iraţiunea
nu este plăcut vitelor, şi cu atât mai pu­
Vin. 23 f Ap.Iacobfr.Dl. 4 Carol Borom. bisericilor în stiluri bizantine, a-ml da tot sprijinul, la care încercare îmi
ţin cu cât este mai bătrân şi a produs 3âm. 24 S. m. Areta 5 Emeric voi da t6tă silinţa ca să fie pe deplin mulţumiţi, remân cu distinsă stimă
seminţă. Uscat şi făcut cositură, din contră
este unul dintre nutreţurile cele mai bune
şi de opotrivă priincios la tot-felul de vite Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
domestice. Din ‘28 Octomvre 18 18
Pentru producţiunea de seminţă se
Măsura Valuta
lasă un capăt de loc, unde este ceva mai
său C a l i t a t e a . austr.
rar, ca să se cocă şi producă seminţă. Se­ greutatea fi. cr.
minţele lui sunt un bun nutreţ pentru pa­
sările de [curte (galiţe), âr măcinate seu
1 H. L. • Grâ-1 cel mai frumos 7 70 pe o m e n i i
uruite pot fi date şi la vitele cornute. Grăi. uijlcoin . . 7 50
Producţiunea este de^O—70 q cosi­ Grâu mai slab . . ■7 20 îi intercscKtl a scai, că f i n e n î
tură uscată la hectar, seu 16—26 hectolitri Grâu mestecat . . 4 60
Săcara frnmbsă , . 4 60
seminţă. Paiele de mohor încă sunt un nu­ Injecţia Orientală a Dr. B 0 IT 0 N
?) Săcară rr.ijlociă . . 4 40
treţ bunicel pentru vite, întocmai ca şi din Paris
Orz frumos 3 40
cele de meiu. Orz mijlociu . . . 3 20 după întrebuinţarea de câte-va cjda leouesce şi cele mai înve­
n
După Jul. Kîihn fenul de mohor con­ Ovăs frumos . . . 2 — chite suferinţe. Oleiu şi ISalsaen Copaive de­
ţine în termin mediu apă 12,4%, substanţe Ovăs mijlociu . . 1 80 vine de prisos, de-6rece aceste mijloce strică stomacul şi nu
.
Cucuruz .
.
.
(
albuminoide 10,8%, grăsime 2,2 '/ , celulosă i) Mălaiu......................... 3 3 4 40 0 vindecă b61a.
0
29,4%, materii estractive fără azot 38,5°/ , )' Mazăre........................ 6 60 P r e ţ u l u n e i s t i c l e B O I T O N I n j e c ţ i a 1 florin.
0
şi cenuşă 5,7%. Linte ........................... 9 — Deposit general pentru Ungaria :
Fasole.......................... 4 60
V Sămânţă de in 8’ 20 Âpoteca Z O L T A N B E L Â Budapesta,
M U L T E Ş I D E T O T E . )> Sămânţă de oânepă 4 30
Cartofi . . . — 70 V. Grosse-Kronnengasse Nr. 23. (Ecke Szechenyi-platz).
Măz*riche . . — — SK Se află în farmaciile mai mari. Depou principal la fiirmnoia Cari Schuster
Veninul şi contra-veninul şerpilor. 1 kila Carne de vită . . . — 48 in Braşov.
n Carne de n-orc . . . — 58 Adresa pentru comande cu posta:
Un tînăr medic din Paris, doctorul —
M Carne de berbece . . 32 Farmacia Z O L T A N Budapesta.
Phiselix, a descoperit, că sângele şerpilor 100 kil. Său de vită prospăt 20 — 60—60
veninoşi, ca vipera, năpârca şi altele, con­ n Său de vită topit 32 —