Page 73 - 1898-10

REDACŢIUNEA, „gazeta“ in Mcare fli.
Adiinistraţiuaea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei lunî 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şAse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE lu Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri do anunolurl:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Oukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Aujenfeld II Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellk» Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Âdmtnistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colbnă. 6 or. Ou dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ "CT Xu XuSSI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cât şi inserţiunile
seria IO or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 229. Braşov, Lum-Marţî 20 Octomvre (1 Noemvre). 1898.

0 lecţiune pressei unguresc!. aţîţa contra naţionalităţilor nema­ ciuna, că tinerii români dela acade­ reau, era vocea întregului popor credincios
ghiare, fo'le unguresc! de t6tă nuanţa mia de-acolo stau în serviciul acţiu- al provinţei nâstre.
Li a căcjut greu foilor ungureacl se întrec la ori-ce ocasiune unele pe nei uuor „cluburi secrete" din strei- „Cu atâta deo-camdată se terminaseră
verdictul esprimat contra lor la altele în născocirea celor mai infame nătate etc. ? lucrurile.
Cluşiu din partea energicului epis­ minciuni, după cari urmeză suspiţio- Răspunsul la aceste întrebări îl „Congresul autonomie s’a deschis la
cop romane-catolic al Ardealului, nările şi calumniile cele mai revol- lăsăm în sarcina d-lui Jeszenszky, terminul pus de Maiestatea Sa, însă din
conte August Majlath, cu ocasiunea tătdre. căci el este şeful „secţiunei pentru partea bisericii nostre nu s’a presentat la
deschidere^ adunărei generale a Sta­ In direcţiunea acăsta foile un­ naţionalităţi". Noi ne mărginim nu­ acel congres nimenea, de6re-ce ia noi nici
tului catolic din Ardeal. guresci se bucură de cea mai dese* mai a constata, că sistema minciu­ nu se făcuseră alegerile pentru acel congres.
A fcst, ce-i drept, aspru acest vîrşită libertate de pressă. Nu s’a nilor şi calumniilor în pressă ma­ „Firesce congresul s’a amânat scurt
verdict, dâr a fost bine meritat. Se pomenit o singură dată, ca vre-un ghiară e susţinută şi cultivată de sus. după deschiderea sa cu aceea, că a esmis
vede, oU episcopul este mult scârbit procuror să fi tras la răspundere Verdictul, ce episcopul Majlath o comisiune, care ârăşl a esmis o subco-
şi indignat de apucăturile murdare, vre-o foiă ungurâscă pentru neome- l’a pronunţat contra acestei presse, misiune de şepte membri cu însărcinarea,
josnice şi perfide ale pressei jidano- ndsele abusuri săvîrşite în asta pri­ l’am luat la cunoscinţă cu mulţu­ să elaboreze proiectul organismului auto­
maghiare, da ale căreia atacuri şi vinţă. Din cuntră chiar, cu cât sunt mire, căci în el găsim, am putâ (jice, nomie.
uneltiri de-altmintrelea nici el în- mai impertinente în născocirea min­ 6re-care satisfacţiă, ce din partea „Comisiunea acăsta de şâpte şl-a pus
su-şî n’a remas cruţat. De aceea n’a ciunilor şi cu cât mai neruşinate sunt justiţiei unguresci nicl-odata nu ni s’a un referent şi s’a mai întrunit din când
hesitat episcopul de-a apela la mem­ calumniile îndreptate de ele contra dat pentru insultele şi calumniile, cu în când.
brii adunărei, ca „se nu mai spriji- ndstră, cu atât li-se atribue mai mare cari cjdnic ne gratifică acâstă des­ „Acuma ne vestesc foile, că subcomi-
nescă acea pressă anti-religionară, merit patriotic. frânată pressă jidano-maghiară. siunea de şâpte şl-a terminat lucrul, şi că
care nu stă în serviciul adevărului, Sistemul acesta a fost practi­ operatul său l’a transpus primatelui, ca
ci p6te în serviciul unei ligi de in­ cat, susţinut şi cultivat în pressă episcopatul să-şî potă da deja înainte pă­
terese cosmopolite, şi care nu lu- ungurâscă din timpuri vechi, fără ca Biserica română unită si auto- rerea sa asupra operatului subcomisiunii.
criză pentru binele patriei, ci derimă so­ cine-va dintre Maghiari să-şî fi ridi­ „Nu suntem în posiţia de a cunosce
11
lidele lase ale ei etc. cat vocea contra lui. nomia catolică. operatul subcomisiunii de şepte, dâră din
06
Aceste cuvinte au fost cţi Până acjîi ha ac}î încă mai mult „Unirea“ din Blaşiu publică în cât a transpirat prin foi, operatul acesta
adresa pressei maghiare în genere, ca tot-deuna sistemul născocirilor numărul său dela 29 Octomvre n. pentru noi nu e de loc îmbucurător.
ou escepţiunea foilor creştine, pe tendenţidse şi aţîţătdre contra naţio­ următdrele amănunte în cestiunea „Anume se dice, că operatul cuprinde
car! episcopul le-a recomandat spri­ nalităţilor nemaghiare e susţinut în autonomiei catolice: un proiect de regulament autonomie pentru
jinului credincioşilor săi. Drept răs­ pressă ungurâscă ca un accesoriu „E sciut, că, atuncea, când se convo­ biserica catolică din Ungaria fără deosebire
puns, unul din membri a făcut pro­ indispensabil al sistemului de guver­ case prin rescript regesc congresul auto­ de rit. Singura escepţiune, ce o face pro­
punerea, ce a şi fost primită una­ nare. Altfel nu s’ar putâ esplica ne- iectul, e cu statul catolic din Transilvania.
nim, ca adunarea să-şî esprime im ţărmurlta -libertate,-T-d^ .^are se bu­ nomie regnicolar, biserica ndstră s’a gră­ Dâră biserica ndstră, după acest proiect, e
bit a-şl manifesta voinţa în privinţa au­
dignarea pentru atacurile, ce au fost cură acâstă pressă în ceea ce pri- tonomiei. contopită în organismul bisericei latine.
îndreptate contra episcopului în pres- vesce alegerea mijlâcelor de luptă. „Nu seim, întru cât corăspund ade­
sa ungurâscă din partea unor 6menî, Să ne aducem aminte numai de „Episcopii provinţei 'nâstre au fost vărului comunicatele din foi. Dâcă însă e
„dela cari nu vor învăţa nici patrio­ infamiile, cu cari debutaseră foile cei dintâiă, — şi nicî nu se putea alt fel adevărată scirea lor, atuncia lucrul e forte
a
tism, nici religiositate . unguresci în iârna anului trecut, în urma posiţiei, ce ocupă, — întru a se grav pentru noi.
41
Tocmai acum, când rodele ne­ când cu „revoluţia dela Braşov . întruni. Şi întrunindu-se au decis a trimite „Bine înţeles, că proiectul e numai
curmatelor aţîţărî şi uneltiri josnice Cum şi de unde isvorau dre comu­ Maiestăţii Sale, Primatelui şi guvernului me- al subcomisiunii de şepte; că el are să
ale pressei maghiaro-jidane se ma­ nicatele identice, cu cari surprindeau morande, în cari să arete, că biserica nostră trâcă prin desbaterea corului episcopesc,
nifestă într’o oglindă atât de viuă atunci foile unguresci pe cetitorii în conformitate cu constituţiunea sa trebue unde vor fi de faţă şi archiereii noştri; că
prin persecuţiile îndreptate contra lor, întunecându-le mintea cu cele să primâscă o autonomie proprie, deosebită va trebui să trâcă prin plenul comisiunii
tinerimei române dela academia de mai neruşinate minciuni? De sigur, de autonomia bisericii catolice de ritul esmise de congres; şi că numai după tote
drepturi din Oradea mare, lecţiunea că isvorul este a se căuta în ace­ latin. Memorandele din Gestiune au fost es- acestea va avâ să ajungă înaintea con­
episcopului Majlath este şi din punc­ laşi loc, unde s’au făurit şi „procla­ pedate la timpul său. gresului autonomie şi de acolo la — Maies­
tul nostru de vedere fdrte bine ve­ maţiile revoluţionare" scdse la ivâlă „Seim mai departe, că şi credincioşii tatea Sa.
nită. de detectivii trimişi aici direct din bisericii nostre încă au grăbit a-şl arăta „Va să cjică, nu avem ^cuvinte de-a
Calumnia şi minciuna a deve­ ministeriu. voinţa lor nestrămutată în cestiunea auto­ ne alarma. Der ori cum ar fi lucrurile,
nit arma cea mai puternică de luptă Acum avem caşul dela Oradea- nomiei. Memorabila conferenţă din Oluşiii, atâta putem vedâ, că protestele nostre au
a acestei presse. Cu deosebire în ni- mare. Cum şi de unde 6re a răsă­ unde a participat lamura credincioşilor remas nebăgate în semă, şi că vor să ho-
suinţa constantă şi sistematică de a rit de-odată în Lile unguresci min­ noştri, a dovedit, că ceea ce archierii ce­ tăriscă despre noi, fără de noi.

Bibliografia vecliiă.

(5) ( U r m a r e ) .
Praxiul edit. Brasiov an. 1570—80. Noul testament edit. Belgrad an. 1648. Biblia edit. Blaşiu an. 1795.
5
Lucrul sfinţilor apostoli scrisae de sfntu apostl Faptele sfinţilor apostoli car ea au scris sfântul Faptele apostolilor (sumariul cap. I).
ievangelistu Luca întru marea dumeneca a Luca. (Celealalte slavonesce cu rosiu).
V. 1. Cuvântul cel din tâi am făcut o Fteofile, de
pascilor şi la suitul Domnului. C. I. v. 1. întâi făcui cuvent de tote, o Fteofile, toate care au inceput Is. a face, a învăţă.
(O. I. v. 1.) întâi amu cuvânt făcui de toţi o Fteo- de toate ce-au Is. a face şi a invăţa. V. 2. Până în zioa, în care poruncind apostolilor
file de când începu Is. aface şi aînvăţâ. (v. 2) până V. 2. Până in diua acea carea porunci apostolilor prin dăhul sfînt, pre carii iau ales, sau înălţat.
aceste zîle porănci apostolilor cu dchul sfînt şi-i alâse pri în dăhul sfînt, pre carii alesâsă se înălţa. V. 3. Cărora sau şi pus înainte pe sine, viu după
suise. (v. 3) înaintele pusă el viu după munca lui întru V. 3. Cărora lisă şi arătâ după patima lui viu, cu putinţă în multe semne adevărate, în patruzeci de zile
multe sâmne adevărate, in patruzeci de chl© arătânduse arătându-se lor şi grăind cele de imperaţia lui Dumnezeu.
multe sâmne, patruzeci de zîle, ivise lor şi grăi lor de
lor şi zîcând cares de împărăţia lui Dumnezeu. V. 4. Şi împreună petrecând leau poruncit lor, dela
împărăţia lu Dumnezeu, (v. 4) şi cu nuşil mâncâ porănci Iierusalim să nu se ducă, ci să aştepte făgăduinţă Tată­
V. 4. Şi cu ei petrecând porunci lor de in Ierusa­
lor de Ierusalim să nuse desparţă, ci să aştâpte făgăduita lui, care aţi auzit dela mine.
lim să nu mârgă, ci să aştepte făgăduâla tatălui, carea
părintelui ceaţl auzit de la mine (v. 6) câ Ioann amu aţi auzit de in mine. V. 5. Că Ioann au botezat cu apă, âră voi vă veţi
boteză cu dăhul sfînt, nu după multe aceste zîle.
botezat âste cu apă, e voi aveţi avă boteza cu dăhul
V. 5. Câ Ioan au botezat cu apă, âre voi vă veţi
V. 6. Eră cei ce se adunasă întrebară pe el zicând,
sfînt nu după multe zîle acestora, (v. 6) Ei amu merseră, boteză cu dăhul sfînt nu după multe zîle.
Doamne au in vreme vei să întorci împeraţialui Israil?
întrebară el, grăiră. Doamne însă in anii aceste tocmi- V. 6. Ere ei adunându-^se întrebară pe el zîcând, V. 7. Eră el auzis cătră ei, nu este voaă asti anii,
veţi împărăţia izraililor. (v. 7) zîsă cătrânşii, nu a voastră doamne au întru acâsta vreme vei tocmi împărăţia lui Islail ? sau tâmpurile, care Tatăl lâu pus întru asa putere.
V. 7. Şi zisă cătră ei, nu este a vâstră să sciţi vre-
este să sciţi vremea şi anii câau părintele pus întrualui V. 8. Ci veţi luoâ puterea sfîntului dueh, carele va
mile şi câsurile, carele tatăl leau pus întru alui putere.
putere, (v. 8) Ce primiţi tăria venitului dchului sfînt veni preste voi, şi veţi fi mie mărturii în Ierusalim şi
V. 8. Ci primiveţl puterea dchului sfînt viind spre
spre voi şimî fiţi mărturiă întru Ierusalim şi în toţi Iudeii voi, ş:ml veţi fi mie mărturii in Ierosalim şi in totă in toată ludea şi în Samaria, până la marginea pă­
mântului.
şi în Samaria pân la sfrăşitul pământului. ludea şi Samaria, până la marginea pământului. (Va urma)