Page 74 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 229 -1898.
t
„Etă pentru ce am relevat aici lu­ vostre, care este şi a nâstră; voi sciţi câte învrednicit de recunoscinţa întregului nos­ vor cere, ca statul să întregeseâ venitele
crul. Noi am promis adecă cetitorilor noştri, restrişte a indurat şi poporul maghiar dela tru neam. Laudă vouă! preoţesc!, în cadrul art. XIV din 1898.
că vom sta la pândă şi îi vom informa venirea sa în Panonia şi pănă în (filele In timpul critic de astăcfl, când nu Oestiunea acesta — spune foia amintită —
despre toţi paşii, ce se vor întreprinde în nâstre. Cât timp principiile, ce primul rege numai opresiunea străină se opintesce să •va forma obiect de discusiune şi în dietă.
afacerea autonomiei. al Ungariei le plantase în inima fiiului său, ne strivâscă, ci cuprinşi de neîncredere s’a
„Am aflat un moment nou, şi âtă că au fost în vigâre, inimicii esternl ai co­ ivit neînţelegere şi scisiunl între noi în-
l’am relevat. — L’am relevat, însă o spu­ ronei Sf. Ştefan nu au putut răsbi, căci şi-ne, falnica vâstră solidaritate, liberă de Lupta în contra hi Banffy.
nem din nou, nii pentru a alarma, deorece împreună cu Maghiarii luptau şi naţiunile ori şi ce şovăire, este nespus de înălţătâre. (Dieta din Pesta).
vom avă încă timp de-a ne alarma. nemaghiare. Când însă pe timpul reforma- Afirmaţi-vă dreptul sfânt, staţi neclintit pe Şedinţa dela 27 Octomvre. La ordinea
„De-oeamdată încrederea ni-o punem ţiunei acele principii făcură loc losincei:
basa puternică a forţei morale, conscii de (filei proiectul pentru indemnitate. Cel din-
în archierei. Ei au datorinţa de-a veghia în „Luterani ubicunque erint. capiantur et con- importanţa marei vostre misiuni, conscii, tâiu ia cuvântul kossuthistul
u
primul rând, pentru-ca intactă să rămână burantur , pe atunci MihaiG Vitâzul falni­ că întreg nâmul românesc cu mândrie îşi Okolicsanyi: Face critica activităţii
constituţia bisericii nostre. Şi pe cum i-am cul erou, răsbonicul domn Român, cuceri îndreptă privirile spre voi.
vădut în trecut adunându-se pentru a salva Transilvania aflând sprijin nu numai în Ro­ cabinetului, care pe tote terenele şi în
Suntem abia la începutul luptei, căci tote acţiunile urmâresce domnia de par­
Sionul nostru, ast-fel sperăm a-i vedâ şi mâni, ci chiar şi în Săcui şi Maghiari. Pe
câte-va decenii sunt numai clipe în istoria tid şi validitarea intereselor individuale.
acum şi şi în viitor la postul lor de pază. când natul Român, bunul şi dreptul rege
unui popor. Multe şi mari au fost jertfele Predominarea domnirei de partid o vede
„Din partea nostră îi asigurăm, că Matia Corvinul, lupta împreună cu Ma­
aduse prin nâmul nostru în interesul liber­ vorbitorul şi în politica guvernului faţă cu na­
precum a alergat la Cluş representanţa ghiarii: „NyOgte Mdtyds bus haddt, Becsnelc
tăţii nostre naţionale. Jertfe şi mai mari ţionalităţile. Aici zace causa la aceea, că faţă
credincioşilor noştri, tot ast-fel va sta la bilszhe vâra /“ Când însă Maghiarii la 48
va pretinde viitorul dela noi, căci causa cu naţionalităţile nu putem ajunge la resul-
spatele lor şi în viitor întreg poporul nos­ încercau să ne răpâscă şi puţinele drepturi,
nostră e mare, şi mari cause numai cu jertfe tate, cum ar trebui în interesul consoli­
tru credincios. ce le mai posedau, pe atunci fură suprimaţi
mari se pot câştiga. Să ne îndreptăm pri­ dării statului şi al maghiarismului. Dâcă
„E convingerea nâstră, că dâcă vom Maghiarii prin oştirile austriace, cu ajuto­
virile asupra gloriâselor lupte, ce le-au pur­ guvernul pactâză la alegeri cu naţiona­
persevera în unitate şi dragoste, nu va fi rul braţelor roniânesct.
tat fraţii noştri din România liberă şi fraţii lităţile şi le face acestor^ concesiuni,
putere, care să p6tă străbate printre şiru­ Epoca prin care trece de present Un­ noştri Italieni, să ne dăm semă câte jertfe atunci trebue să închidă ochii şi faţă cu
rile nâstre. Să fim deci la pândă 1“ garia şi Transilvania oferă o mare asămă- a adus marele popor german şi vînjosul ilegalităţi ce se comit; de alt.ă parte noi
nare cu timpul reformaţiunei. Cum însă pe popor irlandez pe altarul libertăţii, şi să ne nu le facem dreptate, ci le împărtăşim de
Vocea tinerîmei române din Viena. atunci luteranii au sciut resista — puţini aducem aminte cu câtă tenacitate au sciut tote secaturile administraţionale* ce sunt
la număr cum erau, — cum Maghiarii sub
lupta chiar contrarii noştri maghiari în siliţi a-le suporta şi ceilalţi cetăţeni. Dâcă
G6na pusă la cale îa contra bunul împărat Iosif al Il-lea nu au putut contra domnirei străine. Tenacitatea nostră aşa este, prin ce am putâ să întărim în.
tinerîmei române dela academia fi nimiciţi şi desnaţionalisaţl, astfel nu o se
a fost şi este însă mai mare decât aceea aceste naţionalităţi respectul cătră statul
din Oradea-mare, a deşteptat pretu­ credeţi dor, că poporul nostru, care două
a contrarilor noştri, şi solidaritatea nâmului maghiar şi cătră legi? In politica faţă, cu
tindeni o justă indignaţiune între mii de ani trâesce pe aceleaşi plaiuri, con­
nostru în momente istorice a fost. totdâuna naţionalităţile nu numai, că nu suntem în
Români. Procedeul barbar dela Ora­ tribuind prin fiesce-care brazdă, ce o ară perfectă. stare a arăta resultate, ci şi pe terenul
dea merită reprobarea şi înfierarea în lanul strămoşesc, la bunăstarea şi cul­ nostră acesta în multe privinţe vedem o deca­
tuturor dmenilor cu sentimente uma­ tura patriei sale, nu o să credeţi, că va Tenacitatea şi solidaritatea
sunt cele mai sigure garanţe pentru vic­ denţă.
nitare şi de libertate, merită se pute fi renegat astădl, când prin sforţările toria finală a causei nostre. Er ei, adver­ Oratorul spune mai departe, că mai
ocupe loc de frunte pe răvaşul su­ brutale de maghiarisare este cuprins de o sarii noştri, ei nu mai sunt astăcll ceea ce ales în Croaţia, Ungurii sunt grozav de ur­
ferinţelor şi prigonirilor sălbatice, la adâncă amărăciune şi aversiune în contra
au fost în trecut. Vitalitate naţionalismu­ gisiţi. Nimeni .nu pâte comanda acolo o
cari noi Românii suntem espuşî în a tot ce e maghiar. Şi pentru un renegat
lui maghiar e slăbită prin elementele străine mâncare la oţele în limba maghiară, Croa­
deceniile din urmă, de când s’a doi, pentru deiectele aceste ale nemaghia­ discompunătâre. Germeuele decadenţei se ţii nici nu vor să scie, că ţâra lor aparţine
inaugurat aşa numitul constituţio­ rilor ce le câştigaţi în adevăr, ar apără ri- desvâltă grabnic în organismul slăbit al Ungariei.
nalism unguresc. diculă zadarnică încercare de maghiarisare,
maghiarismului, pe cnâd nâmul nostru se Barabas Bela: După o lungă intro­
Revoltată şi adenc atinsă de dâcă nu ar produce resultatele cele mai află în deplina posesiune a forţelor sale vir­ ducere, în care polemisâ cu preşedintele, fă­
goua pusă la cale în potriva tineri­ funeste, nu numai pentru noi, nemaghiarii,
ginale. când tot-odată icâna regimului banffyst, şi
lor academici români din Oradea, ci, în acelaşi timp, şi pentru întrâga nos­
Gea mai ilustră dovadă, că adevăr numind faptele acestui regim o mişelie —
junimea română din Viena, adreseză tră patrie. Şi nu vă sună la urechi îndrep-
grăim, a fost atitudinea vâstră conscie. In­ se întorce asupra desbaterilor despre pact.
următbrele rânduri, deoparte cătră tăţitele plângeri ale poporului maghiar de sultele contrarilor noştri nu v’au murdărit Banffy, dise el, atât de mult s’a legat faţă
tinerii maghiari, er de altă parte pe „Alfold", istovit de fâme şi despoiat
şi dejosit, ci v’au ridicat nimbul, împletind cu Viena în cestiunea pactului, încât el nu
cătră tinerimea română dela acea prin nelegiuirile autorităţilor de t6te drep­ mai pote apăra nici unul din interesele na­
academie : turile omenesc!, întocmai ca şi poporul aureola eroismului în jurul frunţilor vostre
înălţate. Fiţi tari şi în viitor în consciinţa, ţionale maghiare; el nici nu vrâ să le
nostru ? Incumetându-vă de a face nesoco­
Cătră junimea academică maghiară din că serviţi causa sfântă a poporului Vostru, apere. Cum le-ar apăra, când pe patrioţii
tite încercări de maghiarisare, treceţi cu
Oradea-mare. vederea cum însu-şl poporul maghiar, din causa adevărului şi dreptăţii. Er când con­ activi ’i isgonesce de pe terenul activi­
trarii voştri şi ai noştri s’ar încumeta să tăţii, pentru-ca să se încungiure cu fa-
C o l e g i ! ce în ce e cuprins tot mai mult de cosmo­ mull, cu epigoni gata de servicift, între
politism. încerce de a vă nimici, atunci răspundeţi-le
Seduşi prin esemplul unor politicianl cu vorbele, ce înverşunatul nostru inimic, cari sunt şi de aceia, cari au întrat în ca­
Ce voiţi ? Unde voiţi a ne duce ?
maghiari nechibzuiţi, cari agifcăză contra Kossuth al lor, li-a scris: când volnicia meră ca pensioniştl pe basă de testimonii
naţiunilor nemaghiare ale patriei nostre co­ Orbiţi şi seduşi prin omeni, cari pen­ domnirei se revarsă sdrobitor asupra capu­ despre impotenţă morală. Majoritatea de
mune Ungaria şi Transilvania, fiă din. spe­ tru de a pute păscui în tulbure, vă aţîţă lui patriotului, atunci acel cap se ridică ae]I a guvernului face pe vorbitor să-şi
culă, fiă din şovinism V’aţl lăsat răpiţi de în contra nâmului românesc, voi atentaţi falnic, pătruns de înălţătorul cuget: „ni­ aducă aminte de opereta „Don .Tanuario".
pasiunea momentului, comiţând în contra în oontra bunurilor celor mai sfinte, ce le mici mă poţi, der convingerea nu mi-o Don Januario, nobil din Brasilia, are un
fraţilor noştri, ai colegilor voştri, fapte ne­ posede un Român, la dreptul cel mai ele­ poţi frâuo-6!“ servitor cu numele Mung. Nobilul îi dice :
vrednice de civl academici culţi. mentar al fiesce-cârui om: să vorbâscă Viena, 28 Oct. 1898. măi Mung, să rî(fi, să plângi, să votezi, să
fraţii noştri dela Oradea-mare în limba ro-
Ce au greşit fraţii noştri? Nimic! Ei, Oand. med. Alexandru de Vaida Voe- aprobi. Mung face întocmai. Dâr el a plâns
mânâscă, să convie amic cu amic. şi a rîs înzadar, căci a fost schimbat prin
fiii aceluiaşi neam, şi-au petrecut în mod vod m. p; ing. Teofil Popovicî m. p ; ing.
demn, comunicând frate la frate marea du­ Sciţi prea bine, că Românului nea­ Camei Horşa m. p.; Oand. med. Ionel C. altul. GrijiţI, domnilor din majoritate, să
rere, ce le sfâşie inima. mul său îi este patria şi, că spoliându-1 de Copşa m. p.; când. med. Alexandru A. Co- nu păţiţi şi d-vâstră aşa. (Ilaritate în
]j}r voi? Voi vedeţi tradare de patrie limbă şi de lege, el ar pierde tot, ce mai rinna m. p.; când. med. Alexandru Crâciu- stânga. Strigări sgomotâse: Bravo, în loc
nescu m. p.; când. med. Octavian Fr oştean
deja în împrejurarea, că tinerimea conver- are de pierdut. Yoi încercaţi cu tâte aces m. p.; stud. forest. Aurelian Ţurcan m. p.; de mamelucî, să le cjicem Mungl! Asta-i
tea să nu mai vorbim şi cântăm, nici când bună ! Rîdl Mungo, plângi Mungo !).
sâză în dulcea limba nâstră maternă, că stud. tech. Thigeniu Muntean m. p.; stud.
îşi cântă împreună străvechile melodii na­ suntem noi de noi, în dulcea nostră limbă. forest. Arcaăie Procopovicî m. p.; stud. Barabas continuând acusă pe Banffy,
ţionale. Dâr nu! Numai o câtă de mărgi­ GrijiţI, să nu aduceţi şi poporul românesc forest. Eugen Simionoviciu m. p.; stud. med. că la alegeri pactâză cu naţionalităţile. In
niţi ar pută vede tradare de patrie într’un acolo, unde se află socialiştii maghiari, căci Titu Pcrţia m. p.; când. med. Titu Liviu vremuri de primejdii ţâra nu pâte conta la
Pilea m p. ; când. med. Octavian Florea
fapt atât de inofensiv, ăr voi sunteţi la­ vai de ţâra aceea, cetăţenii căreia pot to­ m. p.; stud. tech. Antoniu Traian Pâscuţiu cei din majoritate, de aceea oposiţia are
tul câştiga, ne mai având de pierdut datoria de a face imposibil pe acest gu­
mura poporului maghiar. Voi nu vedeţi m. p.; stud. tech. Traian de Sanciali m. p.;
nimic. stud. tech. Aurel de Sanciali m. p.; stud. vern, care şi-a călcat cuvântul dat faţă cu
tradare de patrie în petrecerea tinerimei
române din Oradea-mare, ci susţineţi nu­ Acestea am ţinut să vi-le spunem în med. Nicu Dracinschi m. p. ; stud. tech. art. de lege I din 1898.
Orest Procopoviciu m. p.; stud. tech. Oct. Coca
mai, că aţi vede-o, spre a părea patrioţi; interesul vostru şi al nostru. Veţi pricepe m. p.; stud. forest. Teofd Ivanoviciu m. p. ; Se cfice, că întreg pactul atârnă dela
adevăratul vostru scop este se contribuiţi ore glasul adevărului? Spre binele patriei stud. med. Adrian Bodnărescu m. p.; stud voinţa regelui. Voinţa regelui însă se es-
şi voi la maghiarisarea Ungariei. Ei bine, comune ar fi! tech. Gavril Barbul de Bucium m. p.; stud. primă în legi. Ceea-ce se cuprinde în legi,
colegi! Veclut-aţî deja un singur individ, Dâcă însă aţi desconsidera buna nos­ ing. Bariu Sassu m. p.; stud. forest. Dimi- este voinţa regelui. El nu pote avâ altă
care să-şi fi părăsit naţiunea sa mamă silit tră intenţie, atunci nu aţi fost vrednici să irie Ţurcan m. p.; stud. med. Ilie Ganea voinţă, decât aceea-ce se cuprinde în le­
m. p.; stud. ing. Marian Romanovici m. p.;
fiind? Da, renegaţi de bunăvoie, din inte­ stăm cu voi de vorbă, atunci v’am apreţiat stud. ing. Georgiu Vodă m. p.; silvicultor. gile sancţionate de el. Ministrul-preşedinte
res, din speculă — de aceştia sunt. Re mai pe sus, de cum o meritaţi. Georgiu Sârbii m. p.; stud. iur. Guilelm J. Banffy însă şi-a uitat, că e prim ministrul
negaţi de a sîla însă nu o să ne puteţi • * V. Şorban de Cerneşti m. p. ; când. med. regelui maghiar; el s’a făcut ministrul îm­
arăta nici măcar unul! De trei deci de ani Cătră junimea academică română din Ludovic L. Russu m. p.; stud. iur. Mihaiu păratului austriac, ale cărui interese se con­
deja se nisuesc părinţii voştri să ne ră- Popoviciu m. p.; mag. farmat. et stud. phil. trazic absolut cu interesele naţiunei ma­
Oradeamar a. Car ol Konya m. p.
pâscă limba şi legea. Mii de mijloce le-au ghiare.
stat la disposiţie şi ei nu s’au sfiit nici F r a ţ i l o r i u b i ţ i ! Preşedintele face atent pe orator să nu
chiar de cele mai nevrednice mijlâce. Şi Păşirea vâstră demnă şi bărbătâscă IScgiiiai'ea Cong i uei. „ Poli­ amestece persâna domnitorului în discuţiu-
u
la ce resultat au ajuns? Poporul nostru ro- ni-a umplut inimele de nespusă bucurie şi tizai Hetiszemle publică o scire foite im­ nea parlamentară.
mâneso nu numai, că nu a fost desnaţio- satisfacţie. Lupta începută prin noi şi co­ portantă cu privire la regularea Oongruei Barabas: Părerea lui este, că br.
nalisat, ci, oţălit prin lupte, jertfe şi nea­ legii noştri dela celelalte universităţi, voi catolice. Numita foie (fice, că corul epis- Banffy nu şl împlinesce datoria, cum tre­
junsuri, adl este mai decis, decât ori şi aţi continuat’o cu adevărat eroism, între- copeso catolic ar fi abcţ'is la regularea Con- bue. Nu pot fi învinovăţit, dâcă răsfoesc
când de a lupta neînfricat pentru dobân­ cându-ne pe toţi. Voi nu numai, că v’aţl gruei, văcjând din conscrierile făcute, că e paginile istoriei din care citesc, că în cur­
direa drepturilor sale cele mai elementare. împlinit datorinţa de Român, pe deplin lipsă de 2 milione florini anual pentru întregi­ sul vecurilor, Ungaria n’a avut un duşman
Colegi ! Yoi cunosceţi istoria patriei !! prin consecuenta vostră ţinută, ci v’aţl rea salariilor preoţesc!. Se dice, că episcopii mai mare, decât dinastia habsburgică.