Page 75 - 1898-10

Nr. 229—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Preşedintele îl avertisâză, se vorbescă Palat de justiţie în Braşov. In scop, care Du Paty de Clam a comis grave gre­ Maşineria oomplicată şi impovorată
cu cuviinţa, ce trebue s’o datorescă faţă de-a urgita clădirea unui palat de justiţie şeli, numai ca să scape pe Walsin. Dâcă a administraţiunei pretinde dibăcie dela
cu domnitorul constituţional. în Braşov, comitetul camerei advocaţiale Walsin este nevinovat, de ce a voit să-l conducătorul ei, nu numai strictă aplicare
din loc a convocat pentru Jdiua de mâne, scape? Arată marea nelinişte a lui "Walsin, a legilor, ci cere, ca din fiă-care disposi-
Barabas: Accentueză, că a fost. Ac}I ţiune a comitelui suprem să respire iubire
1
suntem în situaţia, că dâcă nu seim să fo­ Marţi, la orele 10 / , o conferenţă, ce se când a păşit înaintea tribunalului militar. cătră popor, şi scopul final fericirea şi pros-
2
va ţine în casa Sfatului. Toţi cei interesaţi Mornard e de credinţă, că autorul bor-
losim bunele porniri ale regelui nostru în­ perarea poporului. Maşinistul comun, care
coronat — atunci când va sosi acel timp ? sunt invitaţi a lua parte la acâstă con­ deaureaului n’a fost un ofiţer din statul prin espansiune prea mare, sâu prin ru­
gină a stricat o parte din maşină, o
Ce siguranţă ne pote da viitorul? Toţi ne ferenţă. major. C’un cuvânt, află de probabilă vino­ pote înlocui ' cu alta ; — Corniţele suprem
văţia lui Walsin, seu a altui ofiţer, Dreyfus
rugăm şi implorăm cerul, să conserve viaţa Reîntregirea capitolului metropolitan însă încrederea şi iubirea poporului trebue
regelui nostru. Ce se va întâmpla, dâcă însă la tot caşul este nevinovat. In fine să o ţină viuă în conţinu.
din Biaşiu. Pe lângă d nii Dr. Augustin
sortea îl va ajunge şi pe el? Nu-i aşa, că apelâză la judecători să declare nevinovat Sci ce popor ai în acest comitat! — în
Punea şi Dr. Yasiliu Hossu, capitulul me-
stăm în faţa nesiguranţei, a unui întune- topolitan din Blaşifi a mai fost întregit cu pe Dreyfus şi să facă deplină lumină în mare preponderanţă românesc. CunoscI po­
rec adânc ? De gâba caută ochii noştri o un al treilea canonic nou, ales în persona acâstă afacere. porul român! E blând, respectator de lege,
cu frica lui DumneZeu, devotat tronului şi
garanţie a drepturilor nâstre în viitor, căci Preşedintele curţii de Cassaţie Loew,
d-lui Dr. Victor Szmigeliszlci, profesor de patriei. Nu esistă pagină gloriâsă în isto­
numai cu temere putem privi la acesta. teologie. D-sa a fost ales canonic-teolog pronunţă Sâmbătă d. a. sentinţa prin care ria patriei — care să nu fiă sânţită şi cu
Tocmai din pricina acâsta trebue să folo­ din partea Capitulului Bobian încă în şe­ declară în mod formal de motivată petiţia sângele poporului român.
sim momentul, ca să se validiteze drepturile dinţa electorală dela 20 Maiti n. c. âr acâsta referitor© la revisuire, pornind însuşi cer­ Nu e lipsă să fiă înlocuit cu altul!
Ungariei la independenţă. Nu ne trebue ’i s’a adus în scris la cuncscinţă din partea cetare suplementară. Asupra propunerei pro­ Ori şi unde şi ori şi când, poporul român,
jertfe de sânge, ci mimai esecutarea legilor, Escelenţei Sale metropolitului Mikalyi, prin- curorului, ca să se suspendeze peddpsa lui a fost totdăuna un popor consciu de dato-
rinţele sale şi cu inima gata de jertfă. Nu-i
ce le avem. tr’o scrisore datată din 28 Octomvre. Dreyfus, curtea nu pote aduce acum nici o ho- lipsă a-1 străforma!! Popore cu virtuţi ce-
tărîre, pănă după închierea cercetării su-
După o pausă de cinci minute vor- tăţenescl, ca şi poporul român, pot fi, der
Bibliografiă vechiă. Fiind întrebaţi, plementare.
besoe Nic. Bartha, care ocupă întrega şe­ cu mai mari şi mai valorose, nu! Nu-i
că cine este autorul foiletonului, ce-1 pu­ lipsă a despoia acest popor de limbă, da­
dinţă prin un discurs, m care a combătut Crisa ministerială francesă pare
blicăm sub aoest titlu, răspundem, că foi­ tini şi naţionalitate. — Ci:
straşnic politica guvernului. a-se sfirşi grabnic. Dupuy a declarat pre­
letonul e scris şi subscris de d-1 preposit Ocrotit trebue în dorul său de cul­
şedintelui republicei, că primesce sarcina
al capitulului român gr. cat. din Gherla, tură, spriginit în condiţiile economice, li­
de a forma noul ministeriu şi i-a făcut cu­ bertate adevărată şi drepturi ’i daţi, şi va
Mâne vom continua cu şedinţele dela loan Papiu. D sa dispune de-o frumogă bi­
28 şi 29 Oct. Sâmbătă au fost amânate bliotecă, în care se găsesc multe scrieri noscut persânele cari s’au declarat gata a fi şi mai valoros şi mai neînfrânt razim al
patriei şi al tronului, căci consciinţa drep­
primi portofolii. Portofoliul justiţei îl pri­
desbaterile pănă; Joi. O mare parte din de­ vechi şi de valore pentru istoria literatu- turilor şi dorul de libertate e deştept în
mesce Ribot, a răsboiului Freycinet, al ma­
putaţi s’au depărtat din Peşta. Banffy şi rei nostre. intre acestea se află şi „Pra- el. Libertatea şi drepturile lui publice sunt
rinei Lolcroy, al esternelor Delcassă âr Du­
cu ai săi nu, mai au nici o nădejde, ca xiid , despre care se vorbesce în foileto­ însă încătuşate.
u
oposiţia şa înceteze lupta contra lui. El nul, ce publicăm. puy însuşi afară de presidenţia ministe- Dreptul de întrunire e redus la arbi-
riului, primesce şi portofoliul internelor. triu. Dreptul de alegere la discreţiunea
speră-însă, că şi în parlamentul din Yiena
Biserică în amintirea împărătesei-re- puterii, şi numai pe canalul dirigat de sus,
se va începe în câte-va săptămâni obstruc-
gine Elisabeta. In cercurile societăţii ma­ Conflictid anylo-frances este aprope pote cu umilinţă pluti. Limba şi unele
-ţiunea, în care cas guvernul unguresc va de a fi resolvat definitiv, dâcă este ade­ drepturi ale naţionalităţii sunt puse în car­
ghiare din Budapesta se proiectâză edifi­
abandona atitudinea lui spectativă de pănă vărată scirea, că guvernul frances va re- tea legilor, dâr acâstă carte cu legi cu
carea unei biserici în amintirea decedatei
acum şi va înainta camerei proiectul refe­ tot, au astupat’o ordinaţiunl şi decrete ne­
împărâtese-regine Elisabeta. In acea bise­ chiăma din Faşoda pe căpitanul Marchand. controlate.
ritor la regularea unilaterală, pe care-1 are Dâcă acâsta se va întâmpla şi Franoosii vor
rică se va celebra în fiă-care di serviciu Libertate adevărată, drepturi egale,
pregătit deja. evacua Faşoda, celelalte cestiunî sunt numai
divin pentru răposata. In fruntea acestei ţinerea legei — nu numai pacifică, dâr şi
mişcări stă văduva contesă Oziraky. La în­ formale. însufleţesc poporul pentru patrie şi con­
stituţia ei, — prefăcăturî, simulări, mol-
ceputul lunei Noemvre se va ţine prima
SOIRILE DILEI. întrunire în scopul acesta, în care se va MSI 81 l i B l g C l Ş . comell şi gratifioărî — eorump omenii vre­
i melnici, nu pot estirpa însă consciinţa na­
— 19 (31) Octomvre. alege un comitet. Episcopul rom. cat. din (Instalarea noului fişpan Pogany.) ţională dintr’un popor, precum nu pere
Ardeal G. Majlath, deja a trimis pentru a- pădurea de furtună fie cât de mare — deşi
Parastas pentru metropolitul Miron.
cest scop 1000 fi. Lugoş, 29 Octomvre. pică chiar şi câte un stejar puternic din.
Erî s’a oficiat în biserica S-lui Nicolae din afară, — der găunos la măduvă.
loc un parastas pentru răposatul metropo- 0 nouă insectă care aduce stricăciune Instalarea d-lui Carol de Pogany, ca Ou enervarea politică autoritatea pu­
lit Miron Romanul. Biserica era înţesată viilor a fost descoperită de d-1 Aguely, în­ fişpan al comitatului Oaraş-Severin, s’a în­ blică nu se eluptă adevărata stimă şi vafiă,
de lume, aşa că militarii români gr. or., văţător în Touet du Venii aprâpe de Nizza. tâmplat Joi în 27 Octomvre. Instalării i-a ci numai prin morala publică, "prin încre­
cari încă erau de faţă, ne mai având loc Ea se numesce „Gribouri' -, „Onmolphe seu premers întâmpinarea la graniţa hotarului dere reciprocă şi prin iubire frăţâscă.
a
J
u
în biserică, au trebuit să fiă conduşi în v Ecrivani , şi se hrănesce cu fruneje pe cari şi primirea la gara din Lugoş. MercurI în Noi cei-ce ne-am afirmat principiele
.„paraclis , unde li-s’a oficiat s. liturgiă lasă pete grase atribuite filoxerî. Ea lasă 26 1. c. sâra au cântat două reuniuni de nostre pururea cu fruntea deschisă şi pen­
14
deosebit prin d-1 capelan militar N. Fize- urme pe coja şi pe frunzele interiore ale cântări neromâne — puţin şi rece — la tru acâsta am fost timbraţi de trădători;
noi nu aflăm în sistemul domnitor nici o
şanu. Scaunul arckieresc de lângă altar era viţei. D-1 Agnely a găsit mijlocul contra nisce lampione sărăcăcios©. Din totul se garanţie pentru (acest scop adevărat pa­
’învălit în postav negru, fiind atârnat în acestei insecte, schimbând pământul în ju­ simţia, că nu li-e prea plăcută denumi­ triotic; cu tote acestea nu am renunţat la
faţă portretul decedatului metropolit. In rul viţei şi întrebuinţând o soluţie de pu- rea, — der n’ai ce-i face. sperenţa, că (prin bărbaţi curaţi, oneşt*,
decursul serviciului divin a cântat corul oiosâ. ,Joi la 10 ore a. m. a deschiş viceşpa- conscinţioşl, şi cu adevărat patriotism vom
vedâ înlocuit acest sistem dessastruos cu
studenţilor, sub conducerea d-lui profesor nul Litsclc Bela congregaţiunea de instalare altul, prin care să se potă restabili buna
v de musică T. PopovicI, âr la parastas, şi s’a ales o comisiune, care a invitat pe înţelegere între cetăţenii patriei, să se asi­
.care a fost oficiat prin protopopii I. Petric Revistă externă. noul comite suprem a veni în sala şedin­ gure libertatea adevărată şi să se scutâscă
şi Y. Yoina, asistaţi de preotul Dr. Saftu Procesul Dreyfus înaintea cărţii ţei. De faţă au fost: Ilustritatea Sa Nicolae drepturile cetăţenilor.
şi diaconul Prişcu, a cântat corul mixt al de Cassaţie. Joi s’a început înaintea curţii Popea, Ilustritatea Sa Dr. Demetriu Radu, In speranţă că Ilustritatea Ta vei
Reuniunei de cântări, sub conducerea d-lui de Cassaţie din Paris desbaterea asupra Prea-sânţia sa Filaret Musta. Deputaţii: ţină de una dintre cele mai de frunte părţi
ale problemei de funcţionare ca comite
prof. P. Dima. Predica ocasionalâ a ţinut’o procesului Dreyfus. In acâsta desbatere au Pulszky, Szende, Szogyânyi, Vuia, Baron
suprem, acestea dorinţe ale nâstre aceste
venerabilul protopop Ioan Petric. avut rol principal raportorul Bard, advocatul Harkânyi, Szivak, Grenzenstei; Comiţii su­ postulate inomise pentru fericirea corni
Mornard şi procurorul Manau. Procurorul premi ;Dr. V. Molnar (Timiş). El. Palfy tatului nostru, nigăm şi noi pe Dum-
Un nou diar politic „La Poumame“ este a urgitat ascultarea lui Walsin-Eszterhazy, (Vârşeţ), Grof Teleky Gâza şi o sumedeniă ne4©u să Ve ajute la realisarea lor, şi cu
-titlul noului diar politie, ce a început să de împănaţi şi inpintenaţî. acestea fi salutat, şi din partea nostră în
a accentuat neîncrederea ce trebue să se
apară la BucurescI în limba francesâ. „La S’a cetit decretul de denumire şi s’a scaunul de comite suprem al comitatului
dea mărturisirilor lui Henry, şi în fine şi-a Oaraş-Severin.
JRoumanie stă sub direcţia politică a d-lui depus jurământul. Apoi a cetit o cuvântare
a
dat părerea, că de ore-ce sunt contraziceri u
Alex. G. Florescu, şi are caracter conser­ cam cătânâscă. După aceea fişpanul fu sa­ Aplause „să trăâscă şi „Eljenurl“ pu­
în opiniile experţilor, trebue să se cerceteze
vator. In artieulul-program se cjice între lutat de protonotarul Dr. Pachomie Avră- ternice şi repeţite au urmat vorbirei şi toţi
cine este autorul berdeaureu-ului: Dreyfus,
altele: „Suntem dinastici: tot Românul mescu în numele comitatului — ungu- din tote părţile, l’au felicitat pe vorbitor.
seu Walsin? Acesta din urmă, care a fost
trebue să fiă dinastic când vede în insti- resce. Acâsta vorbire a făcut efectul cel mai
achitat în afacerea acâsta, ar putâ să măr-
tuţiunile nostre monarchice o salvgardare După salutarea protonotarului noul mare.
turisâscă nepedepsit, că el este ori un au­
şi o garanţie. Suntem naţionalişti. Voim, ca fişpan întrâbă, dâcă mai voesce cine-va să La banchetul ce a urmat, membrii
torul ? Prin mărturisirea acâsta ar face un
în interior instituţiunile nostre să se ins­ mare serviciu ţării şi nenorocitului Dreyfus, vorbâscă. Se ridică membrul Ooriolan Bre- partidului naţional român nu au luat parte.
pire înainte de tote din tradiţiunile acestei diceanu şi cu vervă rostesce un discurs în Toaste s’au ţinut românesce din partea de­
oare sufere de patru ani de dile şi-şi pre­
ţări; în afară, vom susţine elementul ro­ numele Românilor, prin care poentâză po- putatului Szerb, canonic. Boroş, Barcean,
tinde rehabilitarea. Dâcă însă Dreyfus e vi­
mânesc, pretutindeni unde are dreptul să siţia şi simţirele Românilor. D-1 Brediceanu Roza etc. Contele Teleky Geza, fostul mi­
vat, el va suferi vecinie şi ţâra îşi va re­
trăiescă. Acest dublu scop se pote urmări căpăta liniştea. „Nu uitaţi, că înainte şi a cjis cam următârele: nistru a început toastul său unguresc cu
s
cu frauekeţă, cu lealitate, fără şovinism proverbul 4^ românesce: „ Vorbă multă
după degradarea lui, Dreyfus a accentuat llustrisime Domnule ! Respectul şi a
rău înţeles, respectând drepturile altora, u stima cătră autorităţile publice şi detec­ sărăciă . Deputatul Sziralc a toastat pentru
cu înaltă voce nevinovăţia sa . Procurorul
der în acelaşi timp cu persistenţă şi sin- torii ei, cu care noi Românii ne pomenim Romanii er fişpanul nou pentru bună în­
a cetit apoi câte-va scrisori adresate soţiei
ceritate“. de-odatâ cu viaţa, ne îudreptăţesce, şi do­ ţelegere.
sale, în care mereu acceutuâză nevinovăţia
rul de a înălţa acel respect în faţa ordi- Coresp.
A tre a victimă a c urnei. „Pester lui. In fine procurorul propune revisuirea nei publice periclitate, ne îndâmnă a ne
M
Lioyd primesce cu data de 29 Oct. n. o procesului, anularea sentinţei, transpunerea ridica vocea şi noi în acest moment solemn ULTIME SOIRI.
telegramă din Viena, în care se spuue, că afacerii unui nou tribunal de răsboiu şi al instalării llustrităţii tale de comite su­
prem al acestui comitat.
îngrijitorea Albina Pecchaa murit şi ea. Al­ sistarea pedepsii. Paris, 31 Octomvre. Esterhazy
Prea" însemnatele prerogative, cari le
bina Peccka a resistat cu mult eroism te­ Vineri şi-a încheiat vorbirea sa de a fost sters din lista legiunei de
dă legea dignităţii comitelui suprem — şi
ribilei bole. Mult i-a ajutat la acâsta resis- apărare advocatul Mornard El 4 1se > însuşi scaunul acestui comitat bine meritat ondre. Curtea de cassatiă va asculta
tenţă injectarea cu serum de ciumă. Acest scrisorea din bordeaureau nu este a lui pentru patrie, din care scaun a presidiat de aici încolo martori, va ordona
remediu însă i s’a aplicat prea târcliu, abia Dreyfus. Onorea armatei nu este periclitată. cea dintâiii congregaţiune alâsă de popor percliisiţ,’i domiciliare şi va pretinde
fericitul Emanuil Gozsdu, cel mai sincer
a cincia di după îmbolnăvire. — Ceilalţi Membrii tribunalului militar au putut să a i-se preda actele secrete.
propagator al iubirei frăţesc! dintre popâ-
bolnavi internaţi sunt bine. Caşul morţii greşască tot aşa, ca şi judecătorii civili.
rele patriei nostre — 4i°j însuşi acest
îngrijitorei Peccka a produs pretutindeni Oetesce o parte din scrisorile lui Zur- scaun dă o deosebită importanţă ilustrei Proprietar: Bl’. Aibe*©! MiBreşlsm®?*
n Viena nelinişte şi îngrijire. liiden adresate ministrului de justiţie, după persane a comitelui suprem, care îl ocupă. Redactor responsabil; ®©riai Mator.