Page 77 - 1898-10

REDACŢIUNEA, „gazeta“ i e în flecare fli,
es
Administraţiunea şi Ticografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa marş Nr. 30. Pe un au 12 fi., pe $6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecii 2 fl. pe an.
nu se retrimet. m m lip s i Pentru România şi străinătate:
INSERATE og primesc la AD- Pe un an 40 franci, pe şdse
luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
EINISTRAŢIUHE în Braşov şi la
următdrele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la tdte ofi-
Hax Augenfeld te Emerlch Lesnor, ciele poştale din întru şi din
Holnrlch Sohalek. Rudolf Hosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A.V. Qoldber- Admmidraţiunea, Piaţa mare,
or, Ekstoln Bornat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 80, etagiu
6urg.- Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şSse
PREŢUL ISSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ J i W T J L L2SI. 12 fl., pe 6 luni G fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
i r . 230. Braşov, Miercuri 21 Octomvre (2 Noemvre). 1898.

Primul pas. Ni-se pare forte mare probabi­ vor se se revanşeze prin încălcarea Clubul român bucovinean.
litatea, că monstruosul atentat, ce drepturilor de independenţă ale bi­
Din împărtăşirile, ce le-am pu­ se urzesce contra neaternărei bise­ sericei române unite şi prin răpirea Ultimele alegeri din Bucovina,
blicat erî, ne este cunoscut, că pri­ ricesc! şi prin ea contra naţionali­ libertăţii ei. la care guvernul şi organele lui au
mul pas în meritul marei cestiunî a tăţii Românilor uniţî, este motivul Der orî-cum s’ar fi făcut înţe­ purtat o campanie puţin onorifică
organisărei autonomiei bisericei ca­ principal, care a făcut posibilă mij­ legerea între catolicii unguri şi în­ în contra candidaţilor români, a dat
tolice din Ungaria s’a tăcut deja. locirea unei înţelegeri între Maghia­ tre guvern, ei vor trebui se ţină în timpul din urma material de dis-
Subcomisiunea, căreia ’i-a’a încre­ rii catolici şi guvern, care de-altmin- 8emă, că n’au de-a face cu un element cusiune în pressa germană din im­
dinţat elaborarea proiectului de or- trelea, precum bine ne este cunos­ mort, asupra căruia se p6tă dispune periu. S’a lansat din unele părţi
ganisare a autonomiei, şi-a terminat cut, luase o atitudine ostilă faţă ou după plac. chiar părerea, că păşirea guver­
lucrările şi proiectul elaborat de tendinţele de organisare a autono­ Biserica română unită e formată nului faţă cu Românii a dat su­
ea l’a şi înaintat locurilor compe miei catolice, aşa că la început din credincioşi români, cari nu vor biect de meditaţiune asupra rapor­
tentâ superi'dre. înşi-şî catolicii maghiari se îndoiau pute lăsa nieî-odată, ca biăeika lor tului în care se află deputaţii ro­
Acest proiect este de-o impor­ mult în succesul nisuinţelor lor. se fiă despoiată de caracterul seu mâni din parlamentul centra! faţă
tanţă deosebită, căci el are sa for­ După-cum reese înse acum din naţional, care formeză temeliile asis­ cu contele Thun, şi s’a esprimat
meze basa discusiunilor viitore şi, declaraţiunile, ce episcopul Majlatb tenţei sale. convingerea, că Românii s’ar pre­
întru cât ne privesce pe noi Româ­ lo-a făcut la Cluşiu cu ocasiunea găti a-şî schimba atitudinea şi a în-
nii, ne arată în mod hotarît şi ca­ deschiderei adunărei generale a Sta­ tbree spatele contelui Thun, care a
tegoric, că pregătirile pentru orga- tului catolic din Ardeal, lucrurile OjpiscopiaB Majlath despre suferit se fie bruscaţi candidaţii par­
nisarea autonomiei catolice merg s’au schimbat şi neînţelegerile ivite imtenomift catolică,. In vorbirea, cu tidului român tocmai într’un timp,
acţî îu aceeaşi direcţia, în care au la început între catolicii unguri şi care episcopul romano-oatolic al Ardealului când aceştia au dat dovadă de sin­
mers şi la anul 1871, avend ca ţîntă între guvern s’au mai aplanat. Alt a deschis adunarea generală a Statului ca­ ceritatea lor faţă cu guvernul cen­
răpirea independenţei bisericesc! a fel nu s’ar fi putut, ca episcopul tolic din Ardeal, a amintit şi despre auto­ tral.
unui milion şi mai bine de Români se-şî esprime cu atâta hotărîre spe­ nomia catolică. Etă cum s’a esprimat el: O voce de acest fel găsim şi în
il
greoc-uniţî şi fusionarea lor într’o ranţa, că „autonomia se va face, „Privim cu speranţă în viitor. Proiec­ „ Ostdeutsche llundschau din Cernăuţi,
biserică catolică maghiară cu carac­ pe lângă tdte pedecile, ce i-s’au pus tul lucrat de subcomisiunea de nouă, ce a care a publicat (filele trecute un fel
ter naţional. în cale, — şi încă se va face într’un fost alâsă de comisiunea regnicolară pentru de apel cătră clubul român buco­
După asiguiările de pănă acum, spirit mult mai bisericesc, de cum autonomia catolică, nu-1 putem supune unei vinean, îu care cjice:
în proiectul menţionatei subcomi- era se se facă după proiectul din analise, der totuşi fiă-mî permis a da es- „Româuii, cari au primit pe contele
siunî biserica română uoită e conto­ 1870“. presiune speranţei mele, că autonomia se Thun ca moştenire a lui Badeni, se pare
pită în organismul bisericei latine. face; pe lângă iote greutăţile, ce ’i s’au pus că s’au certat cu ilustrul lor patron. Cel
Ya se cjică sub-comisiunea n’a ţinut Se vede de aci, că episcopul in cale, ea se va înfiinţa, şi încă într’un spirit puţin e sigur, că la alegerile de deputat,
sbmă nicî de mernorandele, ce ar- Majlath consideră proiectul de mai mult mai bisericesc, de cum era cea proiectată întâmplate de curând în Bucovina, le-a
chiereii bisericei române unite, după sus al sub-comisiuhei a. în anii 1870. Acesta e meritul bărbaţilor jucat o festă (ie-a făcut un „Streich"
cum asigură f6ia bisericeaca din tărîtor. De aceea cu lauda a făcut acelora, cari fiind aleşi în subcomisiunea rău). Deputatul PopovicI numai cu mare
Blaşiu, le-au înaintat monarchului, amintire de acordul de vederi, în de nouă, au sciut să renunţe pote chiar şi năcaz a scăpat de fatalitatea, care îi
primatelui şi guvernului, conform care au cătjut membrii sub-comi- la vederile lor individuale, şi au presentat era pregătită de căpitănia cercuală din
hotărîrei aduse în întrunirea lor din siunei în cestiunea proiectului ela­ proiectul lucrat de ei comisiunei de 27 Dorna, pe când baron Hormuzaki a rămas
anul trecut, nicî de protestele ridi­ borat de ei, după care proiect drep­ în deplin acord de vederi. Subcomisiunea de pe jos. Nu este nici o îndoială, eă în Bu­
cate de credincioşii acestei biserici turile autonome ale bisericei romano- 9 doresce să rămână nealterate drepturile au­ covina, vecinaşă cu ţâra făimosă Galiţia,
în memorabila conferenţă dela Cluşiu. catolice din Ardeal se menţin şi tonome ale Statului catolic din Ardeal, aceste unde se întâmplă abusurl la alegeri, la ul­
Membrii subcomisiunei au rămas, în pentru viitor în tdtă intregitatea lor. drepturi nu le-a atins întru nimic... Atâta timele alegeri s’au întâmplat lucruri, cari
ce privesce subjugarea bisericei ro­ Fiind vorba de ai lor, membrii putem spune despre lucrările subcomisiunei nu servesc guvernului spre onâre. Acele
mâne unite şi despoiarea ei de in­ sub-comisiunei au sciut aşa deră se de 9, celelalte le va resolva comisiunea de lucruri au servit, ca obiect de interpelaţiune
dependenţă, întru tdte credincioşi fiă cu cruţare. Drepturile autonome 27 şi dieta . a D-rului PopovicI cătră ministrul-preşe­
a
liniei trase prin elaboratorul congre- ale bisericei catolice din Ardeal vor dinte, ca conducătorul ministeriului de in­
sual din 1871. rămâne respectate. In schimb însă terne. Se şi susţine, oă în micul club ro-

Bibliografia vechia.

(6) ( U r m a r e ) .
In zbor tremiterea lu Iacob. Cartea lui Iacob apstol. Cartea cea sebornicescă a sf. apostol Iacob.

(C. I. V. 1) Iacob, zeului şi domnului lu Is. Ohtos (I. V. 1.) Iacob sluga lui Dumnezeu şi a domnului V. 1. Iacob robul lui Dumnezeu şi al Domnului
şerb. adoăsprădece semenţe ces intru sămânătură (v. 2) Is. Obtos a 12 semenţe răschirate, inchinăciune. Is. Chrtos: celor 12 neamuri, care sunt întru resipire,
să se bucure întru tâtă bucuria să aveţi fraţii miei, când V. 2. Mare bucurie să aveţi fraţii miei, când că­ bucurie.
în ispite cădeveţî în tote chipurile (v. 3) să sciţi, că is­ deţi iu multe feliurl de ispite. V. 2. Toată bucuria să aveţi fraţii miei, când că­
pitele sunt ale vâstre credinţe, să faceţi răbdare, (v. 4) Y. 3. Sciind, că ispita credinţii voastre lucrâză deţi in multe feliurl de ispite.
Ce răbdarea, lucru de sfăşit să aibă, de să fiţi de sfră- răbdare. V. 3. Sciind, că ispita credinţii voastre lucrâză
şit şi tot întregi şi nelăsaţi de nemică. (v. 5) E să ar Y. 4. Eră răbdarea să aibă lucru de săvârşit, ca răbdare.
fi nescine de voi lăsat de înţelepciuni, să ceră dela dă- să fiţi de săvârşit şi întregi, întru nemica lipsiţi. V. 4. Eră răbdarea lucru de săvârşit se aibă, ca
tătoriul dumnezeu tuturor prost şi neinputătorifi şi da- V. 5. ICră să este cineva lipsit de înţelepciune, să să fiţi de săvârşit, întregi şi intru nemica lipsiţi.
seva lui. o câră dela Dumnezeu carele o dă tuturora din destul, V. 5. Şi de este cineva dintre voi lipsit de înţe­
------1— fără infruntare: şi daisevâ lui. lepciune, se ceră dela Dumnezeu, carele dă tuturor cu
dreptul, şi nu înfruntă, şi se va da lui.
(O. II. V. 14) Carele folosue fraţii miei să credinţă
grăesce nescine, că are, e lucru nare, au doră pâte cre­ O. II. V. 14. Oă ce folosui fraţii miei, de va zice O. II. Y. 14. Ce folos este fraţii miei, de ar zice
dinţa numai spăsi el. cineva, că are credinţă, âră fapte nare ? au poatel cre­ cineva, că are credinţă, âră fapte nu are ? au pote cre­
V. 16—17. E se şar vedâ fratesău sau sorusa goli dinţa spăsi pre el. dinţa să 1 mântuâscă pre el ?
16 — 17. Eră de vor fi fratele seu sora goli şi în
fiind, şi lăsaţi de a zileei hrană fiind, dre ziceiva nes­ Y. 16—17. Că de va fi fratele, sau sora goli, şi
tot.e zilele vor fi lipsiţi de hrană: şi le va zice cineva
cine de voi, dute cu pace încă râsoete şi te sâtură, ce lipsiţi de hrana cea de tote zilele, şi ar zice lor cineva
dintre voi: pasă in pace încălzescete şi te satură: şi nu
nu i va da ce ar vrâ trupul, deci ce folosue, aşa şi cre­ dintre voi, mergeţi cu pace îneălziţivă şi vă săturaţi şi
le va da lor de carele le lipsescu trupului, ce folos va
dinţa, să lucru nu avure moartă este de sîneşl. nu le-ar da lor cele de trâbă trupului, ce folos ar fi?
fi ? Aşa şi credinţa să nu va avâ fapte moartăi intru eos.
Aşa şi credinţa dâcă nu are fapte moartă este întru sine.
(C. III. Y. 4—5). Adecă corabia cât fiind, şi de C. III. V. 4—5. Şi âtă corăbiile câtus de mari, şi C. III. V. 4—5. Etă şi corăbiile mari fiind, şi de
iute vântuo adăpostim, întorcându-se cu mică orămiţă, de vânturi tari se invăluesc, ce incă cu o crâmă mică iuţi vânturi inpingându-se se intorc cu o cârmă mică
cum va vre se o pornescă dereptâză-o, aşa şi limba mică cârmaciul le întorce incâtrăui voia. Aşa si limba mie in cotro voiesce pornirea cârmaciului, aşa şi limba mie
bucaţea este şi forte laudă-se, eta puţirel foc şi câtă medularii! şi cu mari se falesce, âtă puţinei foc mare medularii! este şi mari se laudă. Este puţinei foc câtă
fire arde. pădure aprinde. materiă aprinde.
(Ya urma.)