Page 78 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 230 -1898.

menesc s’au iscat scene furtun6se, şi că aşa că Thun pote să mai continue cu expe­ solvarea parlamentului, ori prin aduce­ fost deja în tâte partidele“, cfl Lakatos.
se
d-lui Lupul nu i-ar fi succes a aplana di­ rimentele. rea la guvern a bărbaţilor, cari despre Cei ce încunjurau pe Kubinyi şoptiră aces­
ferenţele iscate. Pâte că totu-şl în ora a De altă parte însă se nutresce teme­ cinstea politică au alte vederi. Dâcă Szâll tuia, cu alusiune la Zmeskal: „Tatăl său
12-a îi va succede clubului român a-şl veni rea, că partidele germane desbinându-se, n’o face acâsta, facă-o oposiţia. Nu pri-
a fost husarul lui Bach". Lalcalos crecju, că
în ori, şi a vedâ în ce posiţie falsă se află fie-care din ele va începe obstrucţiunea în mesce ordinea de di.
lui îi sună aceste vorbe; furios el strigă:
stând în societatea sclavilor şi a glâtelor desbaterile subcomisiunilor pentru pact. Fr. Bolgar: Numai politicei ministru- „Obraznic, mişel, ticălos este cel-ce cuteză
feudalilor. Cel puţin elementele tinere, des­ Desbaterea acâsta se va începe Joi în 3 lui-preşedinte putem mulţămi, că posiţia de a cjice, că eu am fost husarul lui Bach“.
pre ale căror sentimente liberale se vorbea 1. c. In subcomisiune se vor pronunţa ârăşl mare putere a monarchiei s’a sguduit, că
De aici se născu un sgomot şi mai mare,
mult odiniâră, după esperienţele făcute să discursuri lungi, fiecare deputat are drep­ în statele triplei alianţe se ridică voci des­ căruia preşedintele i-a făcut sfîrşit prin
u
se întâreă acum cu onâre (să se pocăâscă ). tul de a vorbi de câte ori voesce şi a pro­ pre neîncrederea faţă cu alianţa nâstră. aceea, că a ridicat şedinţa.
înregistrând vocea organului pune modificări, aşa încât din proiectul ori­ Peste tot locul încurcături. Politica şovăi- La finea şedinţei, preşedintele a făcut
german, organul Cehilor bătrâni ginal pote să rămână numai o parte neîn­ târe şi laşă a lui Banfîy sgudue şi constitu­ propunerea, ca până Joi să nu se ţină
„Politih“ din Praga face observarea, semnată. Guvernul este pregătit la acâsta, ţia armatei. Dâcă din desbatere devine ob- şedinţă.
că deşi e adevărat, că guvernul ţă­ şi lui îi rămâne vecinie refugiul disolvării strucţiune, singur ministrul-preşedinte e Comedia se va continua dâr Joi. Pănă
rii din Bucovina a bruscat pe Ro­ parlamentului. causa ; acjl obstrucţiune nu esistă. Din par­ atunci ambe părţile se vor mai gândi şi
mâni cu ocasiunea ultimelor alegeri Deocamdată acâsta este icâna situa­ tea oposiţiei n’au vorbit, decât numai 17 răsgândi, ce e de făcut.
într’un mod necorespuncjetor şj ne­ ţiei în Austria. Nimic clar nu se pâte vedâ membri. Ce a făcut însă d-1 Banfîy ?
iertat, totu-şl clubul român va lua în ea. (IvanJca: A minţit!) A cerut indemnitate
de sigur în considerare improvisa- cu scopuri ascunse, dâr n’a cerut’o ca de „Greco-cat. Ruteni şi greco-cat.
ţiunile baronului Bourguignon. obiceiă în Decemvre, ci în Octomvre. Vor­ Românî“.
Cu alte cuvinte tăia cehă ad­ Lupta în contra lui Banffy., bitorul propune, ca indemnitatea să nu se
mite, că Românii vor tăcă şi vor (Dieta din Pesta). desbatâ pănă în Decemvre. In timpul Ministrul de interne Perczel a adus un
răbda, atribuind nedreptăţile ce li- Şedinţa dela 28 Odomvre. La ordinea acesta ministrul-preşedinte se va putâ pro­ decis important în cestiunea inmatriculării
s’au făcut, singur neorientăiii presi- cjilei punerea proiectului de indemnitate nunţa asupra afacerei cuotei, ba se va putâ nou năsouţilor greco-catolicl Ruteni şi greco-
dentului ţării. Bourguignon ar tre­ în desbatere. După primul orator Biro purifica şi în afacerea Dessewfîy. catolicl Români. Decisul ministrului de in­
bui însă să-şi reamintăscă tristul rol L — care a declarat, că lupta oposiţiei este Nic. Lakatos: După părerea mea mi­ terne, adus în înţelegere cu ministrul de
11
al faimosului Pace, şi a-se ieri de îndreptăţită, atunci când partida dela gu­ nistrul-preşedinte sufere de bâlă de rac; culte, are pretenţia de a „clarifica o ces-
a cade în cursele ce i-le pun orga­ vern, în virtutea majorităţii sale, consideră cel mai primejdios dintre bâlele racului tiune controversă, care ne privesce de
nele subalterne, conduse de politica mandatul de deputat, ca un mijloc de a este însă Austriacul (az oszt-râk). De acesta aprâpe şi pe noi Românii.
de gaşcă şi de coterii, cu care mer­ face carieră financiară, — a luat cuvântul sufere d-1 Banffy, care pâte, că de origine Un inspector de matricule de stat a
gând alături nu p6te decât să-şî a- deputatul apponyist este Ungur, însă e sigur, că l’a lăptat o făcut cunoscut ministrului, că unii condu­
tragă urgisirea Românilor şi 6e cre­ I. Wittmann: Ministrul-preşedinte a dis, doică austriacă. Cu ocasia îmormântării lui cători de matricule însâmnă în matriculă
eze precedente fatale pentru liniş­ Kossuth a fugit, mai apoi a cjis, că stâgul religia copiilor născuţi din părinţi greco-
că gâna, ce s’a pornit contra individuali­
tea şi pacea din ţera frumoeă a iui unguresc e o sdrinţâ. Prin asta el şi-a ne­ catolicl ruteni şi greco-catolicl români, cu
tăţii sale, nu-1 va convinge. Dâr atunci ce
u
Dragoş. gat patria, el, care lasă pe bătrânii hon- cuvintele „greco-catolic rutean şi „greco-
pâte să-l convingă? 0posiţia vede, că în vecjl să mâră de fâme, dâr dă pensie lui
partida guvernului a perit consciinţa băr- Axentie Severii şi lui Francici, cari nu me­ cătolic românP.
Ministrul Perczel, mai marele noilor
Situaţia în Austria. bătâscă, dimpreună cu sentimentul de da­ rită, decât furci. „popi cu pinteni*, cjice în decisul său, că
torie faţă de patrie. Ea are deci grava da- Preşedintele: Poţi spune acest lucru şi
(Desfacerea alianţei oposiţionale germane.) procedura acâsta „nu pâte fi de loc con­
torinţă, de a face tot posibilul a trânti guver­
eu alte cuvinte. siderată, ca motivată şi regulamentară",
nul şi sistemul de acjl, dâcâ se pote aici
In Austria s’a întâmplat în cjilele din Lakatos: D’apoi în 1848 n’au fost ei trebue deci să se abondoneze „fiind-că —
în cameră, dâcă nu se pote, atunci afară
urmă un fapt remarcabil din punct de ve­ judecaţi la furci? Să nu dea Dumnecjeu să cjice ministrul — dreptul nostru public nu
dere al grupărilor de partid. Două dintre de parlament. NumăroşI deputaţi din par­ mai vină vremurile dela finea lui 1849, cunâsoe decât deosebirile după ritul latin,
tida dela guvern au îndemnat la acesta pe
partidele germane au luat decisiunl însem­ căci ministrul preşedinte s’ar ţină de garda grecesc şi armean, âr nici decât şi clasifi­
partida „naţională . Noi nu vom suferi, ca
u
nate, în ceea-ce privesce activitatea confe- lui Hayvan şi ar spânejura întrâgă partida carea rutină şi română a ritului grecesc*.
partida dela putere să domnâscă şi mai
renţei presidenţilor de cluburi. Partidul independentă. A doua bâlă a ministrului- Subgrupările acestea arată numai deose­
german progresist a lansat un comunicat, departe, confiscând averea ţării şi bunurile preşedinte e, că ’i-s’a smintit memoria, de birea limbei liturgice, rămânând însă iden­
u
„naţiunei , cum a făcut de 30 de ani.
prin care declară desfiinţată activitatea con- unde urmâză muiare de creerl, ba chiar şi titatea ritului.
Lupta afară de parlament am amânat’o
ferenţei presidenţilor de cluburi, ca organ casă de nebuni. Ar fi mai bine, dâcă d-1 Din acâsta abandonare a clasificării
până acum, fiind-câ sciam, că capacitatea
tactic comun. ministru-preşedinte s’ar duce la Solnoc- — continuă d-1 Perczel — nu se pot ivi
lui Banffy va scădâ în măsura seriosităţii
Mult mai precis ]se pronunţă partidul Dobâca, noi i-am vota o mare pensie, ca greutăţi nici in praxă, deâre-ce stabilit
german poporal. Printr’un comunicat aduce problemelor, ce i-se impun. Dâr acum n’a să-şi odihnâscă creeril. fiind, că copiii de gen bărbătesc ai pă­
la cunoscinţă, că acest partid a decis, să eşit la ivâlă numai incapacitatea şi slăbi­ In fine vorbitorul spune, că sistemul rinţilor catolici aparţinători diferitelor ri­
ciunea lui Banfîy, ci şi lipsa lui de senti­
repăşescă din coferenţa comună a presidenţi­ dominant acjl în Ungaria este un arbitriu turi, urmâză tot-dâuna religia ţâţânilor —
lor de cluburi, dâr tot-odată declară, că ment pentru interesele naţionale. îmbrăcat în mantauă constituţională, el e acâsta lămuresce pe deplin partidele in­
va proceda unitar cu tâte partidele ger­ Lămuresce apoi atitudinea oposiţiei cel mai periculos, fiind-că se razimă pe teresate în direcţiunea, că la care classă
mane. din punct de vedere economic. Spune mai moravurile corupte. Apoi provâcă pe cei a ritului grecesc trebue să considere pe
In faţa acestui comunicat partidul creş­ departe, că pe timpul alegerii sale de de­ din drâpta să se ridice măcar unul, care copiii lor.
tin-social (antisemiţii) declară, că dânşii pri­ putat, vice şpanul Aradului a chiămat la n’ar vota urcarea cuotei, şi pe cel ce se Decisul ministrului însă are un punct,
vesc solidaritatea germană, ca desfiinţată, din sine pe 28 notari şi a pretins să voteze în va ridica, îl va fotografa. Ei, dâr nici unul care nu pâte fi trecut cu vederea. In sînul
care causă soci al-creştinii vor întră din când contra lui 'Wittmann. Atunci unul mai bă­ nu se ridică? Un ministru-preşedinte, care greco-catolicilor, cjice el, sunt mulţi, cari
în când în tratări cu celelalte partide opo- trân a dis: „E imposibil, deâre-ce ne-am are despre onâre astfel de concepte, nu ne în loc de liturghia română, ori rutână, cer
u
siţionale. dat cuvântul lui Wittmann . Yice-şpanul trebuesce, şi acestui ministru-preşedinte introducerea liturghiei maghiare. „Acesta li­
Astfel de comunicat a dat şi partidul s’a răstit cătră ei dicând: „Eh, d-vâstre austriac, ascuns în piele ungurâscă, îi strig
turghie nefiind recunoscută până acum, în
catolic poporal, enunţând, că consideră ca sunteţi âmenî dubioşi* (Mare sgomot! Justh: în limba l u i : Abdanhen! caşul clasificării din cestiune grupul ma­
prima sa problemă progresul cultural şi Krivâny a fost mai vrednic de încredere). Şedinţa dela 2'J Octomvre a fost vifo- ghiar al greco-catolicilor ar fi să se cali­
posiţia de mare putere a monarchiei, cău­ Când se desbătea primul provisoriu, nu râsă. Cel dintâih vorbitor fu kossuthistul fice în matricule ca Ruteni, ori Români, —
tând sub scutul acesta să promoveze, inde­ aveam nici o încredere în Banffy; âr când Marjai, care anunţa alianţa de arme între ceea-ce e de gravă însemnătate în urmările ei
pendent de guvern, tote interesele religiâse, colegii săi din partid l’au întrebat, că âre independenţi şi apponyiştî. Frey din par­ şi stă în contrazicerea cu starea faptică' .
1
culturale, economice şi naţinoale ale rega­ cinstea şi respectul politic nu-1 obligă pe tida lui Apponyi fu pişcător ca hrânul în Cuvintele acestea din decisul minis­
telor şi ţărilor, în tote direcţiunile. Acest ministrul-preşedinte a ţinâ cuvântul dat lui în cuvintele, ce le-a adresat guvernului; el
partid va sprijini dâr guvernul, numai întru Apponyi şi oposiţiei, a răspuns: „Cinstea dovedi, că Banffy şi-a călcat cuvântul dat, trului lovesc cuiul în cap. El arată, că pe
cei dela stăpânire îi dâre în caşul de faţă
cât atitudinea guvernului va fi de acord şi respectul politic nu-l obligă, decât pe acela, şi a dat deja motive temeinice, ca nimeni
singur şi numai de viitorul bisericei greco-
cu acesta problemă. Clubul regretă luptele care le are ... să nu mai aibă încrederea în el. Frey a catolice maghiare, pe care vor s’o creeze prin
u
naţionale şi stă pe punctul de vedere al Nu esistă pe continent, ba pote în mai constatat, că sunt în partida guver­
maghiarisarea Românilor şi Rutenilor greco-
egalei îndreptăţiri a tuturor naţiunilor, re­ lumea întrâgă naţiune şi ţâră, care ar sta nului membrii, cari nu din convingere sunt
catolicl din ţinuturile nord-ostice ale Un­
probând tendinţele radicale. în raporturi atât de triste, ca Ungaria. La guvernamentali, ci din interese. Ralcovszhy
gariei, de prin Ugocea, Maramurăş, Săt-
Comunicatele acestea maschâză în cu­ noi nu pâte domni, decât acea direcţie po­ întrerupe cjicând, că de talia acestora e şi mar etc.
vinte frumos sunătâre descompunerea soli­ litică, acel guvern şi acei bărbaţi de cabinet, Szentivânyi Coloman, care în ciclul trecut
„Ylădica“ Perczel poruncesce să nu se
darităţii partidelor coalisate din stânga cari sunt temeinic probaţi, că în timpuri era apponyist şi lupta contra lui Banffy.
mai facă deosebire în matricule între Ro­
germană. de crisă nu vor servi interesele maghiare, Szentivânyi se apăra dicând, că cu trup şi
mâni greco-catolicl şi Ruteni greco-ca­
De când s’a întâmplat acâsta descum- ci interesele austriace. însuşi faptul, că ac­ suflet este guvernamental. Oposiţia îl luâ
tolicl, dâr cine crede, că le va porunci el
penere mascată, guvernul se portă cu spe­ tualul ministru-preşedinte a fost numit în în rîs, âr Zmeslcal din partida poporală i a
matriculanţilor maghiari să nu pună în ma­
ranţa, că îi va succede a face pactul va­ postul ce ocupă, adeveresce acâsta. Dâr strigat: „Spune pe cuvântul d-tale de onore,
triculă „Unguri greco-catolicl*, când va fi
mal şi comercial. El se sprijinesce pe vo­ adeveresc şi faptele lui Banffy, şi tot ceea-ce câţi bani ai primit . De aici se născu un
u
introdusă liturghia maghiară în noua biserică,
turile Cehilor, Polonilor, Slovenilor şi ale se petrece de un an de dile între Yiena vifor, care cuprinse întrâgă Camera. De
ce vor să creeze samsarii meghiarismului
partidului poporal catolic; apoi pe voturile şi Budapeşta. Se cjice, că în partida gu ambe părţile deputaţii săriră pe podin şi
şi-i vor pune atunci Unguri cu duiumul pe
marilor proprietari germani constituţionali veruului mai sunt 50 de membri, cari nu cu feţe aprinse se ameninţau. Ivanka, Ra-
Români şi Ruteni, căci la asta ţîntesce lu­
ai grupului aşa numit Mauthner, precum depind dela Banfîy şi păstrâză fidel moş­ kovszky, Szentivânyi Arpad şi Biro gră­
crarea ascunsă a ocârmuirii, care acum pe
şi pe voturile Italienilor. Contele Thun ar tenirea lui Deak. Dâr când vrâu aceşti biră la băncile guvernamentalilor şi cu
cale biserioâscă vrâ să ne maghiariseze.
ave o majoritate, cu care negreşit ar pută domni, să o şi apere? Oratorul râgâ pe ochi de lup se fixau unii pe alţii. Din
La tâtă întâmplarea, noua poruncă a
să biruâscă pe oposiţionall. Ooloman Szill, să mârgă înaintea corânei, tâte părţile se audiau strigăte şi apostro­
ministrului, merită atenţiunea cercurilor
Se dice, că atât Cehii, cât şi Slovenii să depingă icâna fidelă & situaţiei, să spună, fări, şi băncile sunau de tropotul celor în­
nâstre eclesiastiee.
şi-au scărit pretensiunile lor faţă cu con­ că aici stă în fruntea afaoerilor un minis­ furiaţi. In mijlocul sgomotului asurditor
tele Thun, care să fi ameninţat cu disol- tru-preşedinte, care vatămă legea, consti­ Kubinyi cjise lui Zmeskâl: „Der cinstit lu­
varea parlamentului, dâcă nu se vor su­ tuţia, cinstea politică şi morală, şi să o râge cru este, a juca in opinci înaintea alegători­
pune. Ameninţarea acâsta i-ar fi succes, să creeze raporturi mai bune, ori prin di- lor?■“ — „Tu Kubinyi, nu striga, tu ai