Page 79 - 1898-10

Nr. 280—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

SOIRILE DILEL garantâză pe deplin reuşita acestei între­ Revistă externă. D I V E R S E .
prinderi, menite a spori cu tote mijlâcele
— ‘20 Octomvre v. bunăstarea materială din oraşul şi distric­ Suveranii Germaniei în l&t'usa- Diua tuturor sânţilor şi a morţilor
tul Sucevei. lim. Ou data de 29 Octomvre se telegra- Fiind-că tocmai astăcfl se serbâză de cătră
Jurământul recruţilor. Astătfl, 1 No­
ua
fâză din Jaffa, că părechea imperială ger­ biserica catolică de rit latin cfi tuturor
vembre st. n., toţi recruţii garnisonei din
Societatea „bisericescă-literară Alexi- mană a fost primită cu entusiasm de po- sânţilor şi a morţilor, de aceea dăm mai
loc au depus jurământul de fidelitate că- u
Sincai a clericilor români din Gherla, s’a pulaţiune, fără deosebire de rassă sâu de jos pe scurt istoricul acestei (file. Sărbă­
tră Majestatea Sa împăratul şi regele Fran-
constituit pentru anul viitor curent în 6 confesiune. Ou totă căldura mare, Suve­ torea tuturor sânţilor şi a morţilor de acjl
cisc Iosif I. Acestui act i a premers oficia-
Octomvre n. astfel: preşedinte : Georgiu ranii au continuat călătoria lor până la a fost introdusă de Papa Bonifaciu al IV
rea serviciului divin în bisericile tuturor
Maxim teol. an. IV; vice-preşedinte : Aurel Bab-el-Wadi. Pe tot drumul au fost salu­ la 609. împăratul Phocas de pe acel timp
confesiunilor din loc, la care au asistat
Bungârdean teol. a III; secretar: Iosif Stan taţi de populaţiune. Iu 30 Octomvre Suve­ a dăruit Papei Bonifaciu Panteonul edifi­
respectivii recruţi. Pentru recruţii confe-
teol a. III; controlor: Eugeniu Balint teol. ranii Germaniei au sosit în Ierusalim la 11 cat de Agrippa, ginerele împăratului Au­
siunei romano-catolice şi greco-catolice s’a
a. IV; cassar: Victor Anderco teol. a. III; âre de diminâţă, şi au fost primiţi de o gust. Papa a străformat Panteonul în bi­
celebrat s. liturgiă în biserica romano-ca-
biblioteoar: Teofil Vama teol. a. III; no­ mulţime imensă. S’au dus pe jos la bise­ serică, sânţindu o în numele Vergurei Ma-
tolică, prin părintele capelan militar Dr.
tar: Ioan Brebean teol. a. II; archivar: rica Mormântului, unde au fost primiţi de ria şi a martirilor. In acea biserică au fost
Teodor David, âr pentru cei de confesiunea
Ioan Aluas teol. a. II. înaltul cler al tuturor riturilor. Cei trei aşezate şi reliquiele tuturor martirilor. Din
greco-orientală în biserica S-lui Nioolae din
patriarhi au pronunţat discursuri de omagii. incidentul sânţirii bisericii, s’a introdus ser-
Soheiîi, prin d 1 protopresbiter Ioan Petric, Deschiderea facultăţei de sciinţe la
Patriarhul latin a exprimat speranţa, că bătorea tuturor sânţilor, şi de-aoi biserica
cu asistenţa capelanului militar Nicolae Universitatea din Bucurescî s’a făcut Joi
marele esemplu dat de Majestăţile Lor nu s’a numit: „Biserica reginei tuturor sânţi-
Fizeşian, care la finea serviciului divin a ou o deosebită solemnitate. Au fost de
va rămânâ fără influenţă prosperă pentru lor“. Papa Gregoriu al IV la 827 a pus ca
ţinut şi o cuvântare acomodată şi pregăti- faţă aprope toţi decanii facultăţilor, toţi
numele creştin. înalţii ospeţî au fost pri­ sărbatore diua tuturor sânţilor în biserica
tore pentru actul jurământului, îndemnând profesorii facultăţei de sciinţe, un distins
miţi cu entusiasm de cătră populaţie. Au catolică. Biserica orientală însă în loc de
pe noii ostaşi la fidelitate cătră monarch, public şi nnmăroşî studenţi. D-1 Dr. Istrati,
visitat apoi biserica protestantă a Mântui­ sărbătorea tuturor sânţilor sărbâză în Du­
precum şi la împlinirea conseienţiosă a da- decanul facultăţei de sciinţe, a făcut o
torului, unde ministrul Bosse a pronunţat mineca după Rosalii serbătârea tuturor
torinţelor lor împreunate cu chiămarea dare de sâmă istorică asupra facultăţei şi
un discurs, făcând lauda scopului pacinic martirilor. Originea (filei tuturor morţilor,
militară. asupra popolaţiunei ei şcolare actuale. Lu­
al călătoriei împăratului. Sâra a fost o re­ după tradiţie, e următârea: Locuitorii de
crarea d-lui Istrati a fost mult aplaudată.
0 nouă prigonire. Cetim în „Tribuna“: cepţie a corpului consular, a notabilităţilor prin jurul Etnei s’au plâns odată unui ere­
In urmă d-1 profesor Voinov a ţinut o
„D 1 Nicolae Munteanu, fost învăţător în turcesc! şi a demnitarilor eclesiasticl. îm­ mit din mănăstirea din K.lugn, că ei aud
forte finteresantă conferinţă de fisiologie,
comuna Gussu (lângă Sibiiu), un bătrân de păratul a decorat pe toţi demnitarii înalţi de multe-ori vaietul sufletelor. De aceea
comunicând descoperiri proprii ale d-sale.
peste 60 ani, este luat în cercetare pentru de diferite rituri. Părechia domnitore ger­ locuitorii au rugat pe eremiţl să se râge
— „Doina lui Lucaciu“. Ci că băieţii de Epidemiă în Făgăraş. De câte-va clile mană au asistat la serviciul divin la bise­ pentru mântuirea sufletelor celor morţi,
scolă din comună au cântat şi ei, la tim­ în Făgăraş bântue epidemia de vărsat (bu- rica protestantă din Betlehem şi au visitat Odilo, arehimandritul (abatele) din Klugn
pul său „Doina lui Lucaciu“ şi i-au autfit bat). In două strade ale oraşului s’au ivit apoi biserica Naşterii. a dat voie eâtor-va claustre benediotine să
u
gendarmii, cari s’au grăbit a denunţa teri­ pănă acum 28 de îmbolnăviri, dintre cari Cestiunea Faşodei. Din Cairo se ţină „requiem pentru cei morţi. Papa Sil­
bila crimă de trădare. La răspundere a fost vestru II la anul 999 a stabilit cflua mor­
mai multe în familii alese ale societăţii. anunţă, că maiorul Marchand a sosit la
luat fostul învăţător, care drept, că a fost Din ordinul vice-şpanului, tote scolele s’au Kartum de unde va pleca la Cairo. Cei­ ţilor pe 2 Noemvre şi a ordonat tot-odată,
cantor la biserică, dâr se (fice, că e de cei că acâstă di să se serbeze în tote biseri-
închis pe timp nedeterminat; de-asemenea lalţi FrancesI făcând parte din expediţie
din soola veche, care de abia va fi sciind s’au oprit aglomeraţiile de popor, prin ur­ au rămas la Faşoda. Plecarea lui Marchand cele catolice. împodobirea mormintelor cu
cele opt glasuri. Bietul bătrân a fost tîrît flori în acea (fi mai întâia s’a făcut în
mare şi petrecerile mai cercetate. Medicul nu se consideră ca regularea cestiunei. O
de mai multe-orl pe la tribunalul din Alba- spitalului, care se afla în concediu, a fost notă a „Agenţiei Havas“ cjl ) & este cu Germania de sud şi deja de mulţi ani în
c
06
Iulia. Investigaţia nu e terminată. Mîinchen (fiua morţilor se serbâză în modul
rechiămat prin telegramă. desăvârşire fals, că s’ar fi dat vre-un ordin
cel mai splendid. Protestanţii însă serbâză
dela Paris maiorului Marchand de a părăsi
Sera de cunoscinţă a „României June . Nouă staţiuni telegrafice. Ministul ung. cfiua ultimă a anului întru aducerea aminte
M
Vineri în 21 1. c. a ţinut societatea aca­ de comerciu a investit cu dreptul de-a putâ Faşoda şi de a merge la Cairo. Maiorul de cei răposaţi.
u
demică din Viena „România Jună serata primi şi preda telegrame oficiose şi private Marchand a lucrat din propria sa iniţiativă. Cetatea Habsburgilor în Elveţia. Intre
sa de cunoscinţă. Ca şi în anii trecuţi, a următorele staţiuni ale căii ferate vicinale Mişcări antisemite în Francia. romanticii munţi ai Elveţiei se află cetatea
succes şi de astă-dată serata fârte bine, din comitatul Târnavei micI: Corod-Sânt- Un grup de deputaţi anti-evrei adresâză familiară a conţilor de Habsburg, rămasă din
luând parte vre-o 50 persone. Intre ospeţii mărtin, Bălăuşer, Erdo-Sângeorgiu, Mac- ţărei un manifest forte violent, care con­ străbuni. Pe când tote alte cetăţi ale altor
presenţl s’a remarcat cu o deosebită plă­ falău şi Şovarău. chide clicând, & trebue scăpat guvernul familii de pe un timp cu aceea al familiei
c
cere şi presenţa d-lor 0 Ţurcan, Dr. Preda republican de influenţele jidovesc! care îl Habsburgilor s’au derîmat deja de mult,
şi prof. Filimon. Petrecerea a fost forte Cărţile postale-reclam sistate. Minis­ pierd şi a scăpa Francia de jugul jido­ pe atunci în cetatea Habsburgilor încă şi
animată şi a ţinut pănă târdiu noptea. trul ung. de comerciu prin o ordinaţiune vesc. astătfî locueso omeni. Habsburgii înainte
Partea cea mai mare a tinerilor noi veniţi mai nouă sistâză tote cărţile poştale de re­ cu câţi va ani au prefăcut din „N6a
la Viena o oonstitue Românii bucovineni. clam, cari sunt folosite de comercianţi, in­ NECROLOG. Ioan I. Scurtu, preot gr- cetate Habsburg“ un castel de vână-
Din Transilvania sunt numai doi tineri noi dustriaşi etc. în formă de reclam ou scop or. în Şinca-nouă, în urma unei scurte şi tore, care se află pe ţărmul lacului „Vier-
veniţi. de a-şl face cunoscută firma. waldstătten“, aprope de Lucern, un palat
grele suferinţe şi-a terminat viaţa în 26
Bancă naţională în Sucevă. Cetim în Dreyfus pe insula Dracului. Un redac­ Octomvre 18981a 9 ore sâra în al 67-lea an forte pompos, în care de present locuesce
„Patria" din Cernăuţi : Stăruinţei neobosite tor al (fiarului „Petit Currier“ din Anvers al etăţii şi în al 40-lea al preoţiei. Cu inima ambasadorul Statelor-Unite din Elveţia.
a inteligenţei române din Sucevă i-a suc­ a avut o convorbire cu un (soldat din ma înfrântă de durere încunosciinţâză pe toţi Lângă palatul frumos în stil gotic se ri­
ces a aduce la îndeplinire Jideia înfiinţării rină, eliberat de curând, ’care făcuse parte amicii şi cunoscuţii despre acesta perdere dică sus turnul gigantic al castelului ve­
unei bănci naţionale, care în prima liniă dintr’un detaşament, care a stat mai multe ireparabilă adânc întristaţii săi fii, fraţi, chili, îmbătrânit de furtunile sutelor de
să satisfacă recerinţelor poporului dela ţâră luni la iusula Dracului. Acest soldat a vă- surori, nepoţi, nepote şi nenumărate rudenii ani. Al doilea oastel al Habsburgilor în
şi a orăşenilor români din Sucâva. In adu­ dut pe comandantul din insulă şi a dat de aprope şi de departe. Rămăşiţele pămân- Elveţia este renumitul Kyburg, după care
narea genex-ală constituantă ţinută Joi în câte-va amănunte asupra prisonierului. El tescl ale răposatului se vor depune spre Monarchul nostru şi atfi îşi mai portă titlul
27 1. c. st. n, în localităţile „Clubului Ro- spune mai întâiă, ceea-ce este astădî cu­ eternă odihnă în cimiterul biserîcei gr. or. princiar de Kyburg. Acest castel se află
u
mân , s’au întrunit peste 100 de părtaşi, noscut de toţi, că insula nu este alt-ceva, din Şinca-nouă, Sâmbătă în 29 Octomvre cam de 600 metri depărtare de oraşul
fruntaşi români din oraş şi dela ţâră. La decât o stâncă cu totul aridă. Coliba, pe a. c. la 10 ore a. m. Şinca-nouă, în 27 Oc­ Winterthur, pe o colină ridicată. Zidirile
propunerea d-lui profesor gimn. Euseb. Po- care o ocupă Dreyfus, este de lemn; ea tomvre 1898. Fiă-i ţărîna uşâră! castelului, casa împărătâscă, casa cavale­
povicl se proclamă d-1 Mihaiu cav. de este construită aprope în mijlocul insulei. rilor şi casa domnilor sunt forte spaţiose.
Pruncul ca president ad hoc, care suind Alfred Dreyfus are părul şi barba albă şi In odăi încă şi acum se pote locui în aşa
ULTIME SOIRI stare bună se află şi turiştii, cari se abat
scaunul presidial, bineventâză cu cuvinte spinarea încovoiată. El merge cu un pas
•căldurâse adunarea şi dă cuvântul d-lui încet, încovoiat, şi nu spune nimărui nici Varşovia, 31 Octomvre. In spi­ pe acolo admiră frumseţa şi mărimea şa­
prof. gimn. Popovici, care espune chemarea un cuvânt. Păzitorii lui au de altfel oon- talul „Iaus“ de aici a fost adusă erî lelor. Şi a<fî mai stau închisorile seculare, şi
■asociaţiunii, relatâză despre lucrările prea­ sămnul de a nu i vorbi nicl-odată. El are o femeiă, care după 24 6re a murit. mijlocele de tortură, între care se află şi o
u
labile şi propune unele mici schimbări în patru păzitori sub ordinele unui păzitor-şef. Medicii au constatat la ea ciumă si- „feciără de fer . Mai mult a stricat dintele
statutele deja înregistrate la tribunalul c. r. Ei se schimbă din două în două ore şi beriană. Spitalul şi locuinţa femeii timpului castelului al treilea al Habsbur­
din loc. Treeându-se apoi la alegerea func­ garda este (fiua şi noptea cu puscile şi re­ au fost desinfectate şi s’au luat t6te gilor din Elveţia, care se află lângă Roden.
ţionarilor, se aleg în directoriu domnii: volverele încărcate. Chiar în coliba lui, măsurile de precauţiune. In timpul din urmă acest castel a fost re­
Mihaiu cav. de Pruncul proprietar mare în Dreyfus are un gardist, care nu-1 părăsesce novat de guvernul contonului Aargon.
Sucâvă ca president, George Rilaşevschi nici un moment. Pe altă parte interiorul Londra, 31 Octomvre. După co­ Castelul pănă acum a fost a unui cârciu-
esarch şi paroch în Şcheia ca vice-presi­ colibei este ornat cu oglindi, cari permit municatele foilor, oficiul marinei a mar, care întru atâta l’a negles, încât în
dent, Dumitru cav. de Popovici propr. de a urmă orl-ce mişcare a condamnatului. decis Joi o mare demonstraţiune curte s’au format coline de gunoie. Spăr­
mare în Costîna, Varteres cav. de Pruncul Diminâţa o barcă, care vine la insulă, con­ navală. Măsura acesta se aduce în turile părisite ale zidului acum sunt as­
propr. mare în Sucâva, Ion Teleaga prof. dusă de condamnaţi la muncă silnică, cari legătură cu conflictul dintre Francia tupate cu table frumos văpsite în colorile
gimn. în Suceava, ca membri. In consiliul cunosc acest periculos drum şi, în care mai şi Anglia. şi cu firma casei de Habsburg. In jurul
de controlă se aleg 9 membri cu prof. iau loc un gardian şi un soldat de marină Paris, 31 Octomvre. Cfisa mi­ castelului au făcut parcuri şi grădini, aşa
gimn. Euseb. Popovici, ca president şi d-1 înarmaţi cu revolvere, aduce mâncare pen­ nisterială e pe sfirşite. Lista noului că castelul Habsburgilor în starea de
paroch din St.-Ilie Ion cav. de Oercavschi tru o (fi întrâgă. Lucrurile de hrană sunt ministeriu este următărea: Dupuy acum e demn de însemnătatea sa istorică.
ca vice-president. La urmă vorbesc domnii: depuse pe o punte, de unde Dreyfus le ia preşedinte şi interne, Freycinet răa-
Dr. N. Blându şi prof. gimn. Teleaga cu şi le duce în coliba, de unde şi-le prepară boiu, Lokroy marină, Delcassă es- Proprietar: I>r. Aurel Mureşiauu.
■multă căldură la adresa poporului adunat, singur. In colibă condamnatul are la dis- terne, Lebrett justiţie, Peytral fi- Redactor responsabil: Săregerăw Maior.
îndemnându-1 la o înţelâptă esploatare a posiţiă cărţi de cetit, dâr (fiarele îi sunt cu nance, Leygnis instrucţie publică,
aeestei instituţiuni. Viul interes, ce l’a ară­ totul oprite. Q-uerin lucrări publice, Crauc co­ Dr. Sterie 2T. Ciurcu.
tat inteligenţa şi poporul în frunte cu alâsa merciu, Viger agricultură, Deloubre IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
sa preoţime pentru întemeierea acestei in- colonii.
Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
stituţiunl, semnând aprope 7000 fi. ca păr­ specialişti dela facultatea de medicină
taşii şi peste 25.000 fi. ca depuneri, din Viena.