Page 81 - 1898-10

REDACŢIIMEA, „gazeta“ i în ngcare îi.
ese
Administratiuiiea şi Tipografia. ADonamente pentru Aistro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI-, pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 ff.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«miSTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri de anunaturl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Mar. Augenfeld & Emerloh Losnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Rl03se.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. ffi Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Goldber- Ăimmistraţiunea. Piaţa mare,
per, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmoml pe o colină 6 or. a. “K!T tt t “T “!><*■ "r Ou dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ an mm kbcqnS mJoaasm bmbbJ bcJobm 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME po pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 231. Braşo?, Joi 22 Octomvre (3 Iqemvre).

Transferările în armată. stituite din feciori aprbpe esclusiv tele maghiare, de e-semplu, se văd damnabil al deDunciărilor şi suspiţio-
români, abia dbcă se află, din câte a fi supuse unui regim mult mai ri­ nărilor, ce cu multă durere trebue
em
Sunt câte-va luni, de când foile 80 şi mai bine de oficerî în activi­ guros, ca să nu 4i° nedrept. să presupunem, că a intrat şi în ar­
unguresc! ţipau în contra unei pre­ tate, câte 5 — 6, car! se cunbscă bine Ori de ce natură ar fi motivele mată.
supuse hotărîrî, ce 4> ceau i că ar fi şi limba română. invocate, nu va pută nimenea înţe­ E durerbsă acesta presupunere,
luat’o ministrul comun de resboiu Ce-i mai mult, de câţi-va ani lege, pentru ce bre oficerii români căci din momentul, în care opi-
cu privire la obligarea oficerilor din încbce s’a observat, că şi puţinii o- sunt transferaţi a4î din sînul cona­ niunea publică a cetăţenilor nema-
armata comună de-a cunbsce aşa ficerî români, ca singurii cari pose­ ţionalilor lor în număr relativ mai gbiari, cari constitue majoritatea
44
4isa „limbă a regimentului , seu mai dau limba regimentului lor, au fost mare, de cum se face acesta, de poporaţiunei şi prin urmare şi a os­
bine c^ 8 a majorităţii feciorilor, cari şi sunt rend pe rend depărtaţi dela esemplu, cu oficerii unguri. taşilor, ar fi stăpânită de convinge­
constitue regimentul, la care ei ser­ aceste regimente, aşa că acjî abia Deca e vorba, că transferările rea, că pe teritoriul statului ungar
vesc. Ţipetul foilor ungurescî înse, au mai remas câte 2—3 oficerî ro­ se fac cu scop de a li-se da ofice­ persecuţia s’a început pe faţă con­
după cum am mai constatat la tim­ mâni chiar şi la regimentele cele rilor ocasiunea se-şi înmulţescă cu- tra lor şi în armată, din acel mo­
pul seu, era neîntemeiat, debrece mai românesci, 6r ceilalţi sunt tran­ noscinţa de limbi, atunci faţă cu ment armata acestui imperiu n’ar
întru cât privesce stabilirea limbei sferaţi prin Galiţia, Dalmaţia şi alte oficerii români s’ar simţi mai puţină mai pute fi ceea ce a fost, căci en-
regimentelor şi îndatorirea oficerilor ţinuturi depărtate ale imperiului, lipsă de a-i transfera, decât faţă cu tusiasmul pentru ea, ce întotdeuna
de-a cunbsce limba majorităţii fecio­ unde petrec ca într’un adevărat exil, colegii lor de alte naţionalităţi, de- s’a manifestat cu deosebire din par­
rilor dela regimentul lor esista o or- fiind cu desevîrşire instremaţî de ai 6re-ce e sciut, că pe când oficerii tea Românilor, ar trebui să înce­
dinaţiune din timpuri mai vechi; lor şi de ţera şi locul nascerei lor. români cunosc de obiceiîi câte trei teze, deeă nu chiar să fiă înlocuit
prin urmare de vre-o hotărîre nouă Aceeaşi sbrte o au, după eşirea din şi mai multe limbi, pe atunci alţii cu ură şi dispreţ.
în privinţa acbsta nu putea fi vorba, şcola militară, şi tinerii noştri că­ abia sciu două, ba unii chiar şi nu­ Ajuns lucrul pănă aci, viitorul
ci cel mult de reîmprospetarea ve­ deţi. mai o singură limbă. armatei nbstre ar fi fbrte problema­
che! ordinaţiunî, care din nenorocire Ast-fel, prin depărtarea oficeri- Dăr nici din alt punct de ve­ tic, căci o armată lipsită de simpa­
a remas pănă acjî literă rnbrta. ior români, tinerii, cari constitue dere transferarea oficerilor români tia şi entusiasinul cetăţenilor, ori
Esistă, pare-ni-se, vre-o 12 re­ majoritatea regimentelor cu limba dela regimentele românesci şi înlo­ chiar despreţuită din partea acestora,
gimente de-ale armatei comune, cari română, au remas aprope cu totul cuirea lor cu alţii streini nu ni-o nu pote nicî-odată să raporteze vic­
fiind constituite în partea cea mai lipsiţi de oficerî, cu cari se se pbtă putem espliea, căci deca e vorba de torii.
mare, ori aprbpe esclusiv din feciori înţelege. limbă, atunci oficerii streini dela re­ De acest lucru n’ar trebui să-şi
români, au ca limbă a regimentului Se invbcă, ce-i drept, ca motiv gimentele românesci cum ar pute uite un s ngur moment ministeriul
;
parte numai limba română, parte al acestor transferări nisuinţa ds-a învăţa limba română, după ce la a- comun de resboiu al monarchiei
limba română şi germană, ori ro­ da oficerilor ocasiunea se-şi înmul- ceste regimente nu găsesc colegi, nbetre.
mână şi maghiară, er unul din re­ ţbseă cunoseinţa de limbi. Deca am în a căror societate ar pute să în­
gimente are limba română şi. .serba. pute sci, că în dosul acestui motiv veţe românesce, ăr ca să înveţe dela Echisuri la gona în contra ti-
In sensul ordinaţiunei db mai nu se ascund şi alte consideraţiunî feciorii de rend nu va pută admite nerimei. Iu faţa gonei sălbatece, ce s’a
sus ar trebui deci, ca toţi oficerii reservate, ne-am simţi mai liniştiţi, nimenea, după-ce oficerii nu stau pornit în contra tinerimei române academice
dela aceste regimeute se scie şi limba deşi motivul invocat îl găsim în nici într’o legătură cu aceştia şi nu din Oradea-mare, tinerii români dela uni­
română, mai ales fiind-că acesta ar unele privinţe lipsit de senositate. se întâlnesc cu ei, decât aprbpo nu­ versitatea din Gras i-a adresat felicitări
fi un postulat cardinal al interesului Der e bătător la ochi, că de mai pe câmpul de eserciţiu. pentru dâmna ţinută ce a dovedit. —
instrueţiunei militare. câţi-va ani încbce acest soiu. de de- Singura esplicare a transferări­ Afară de adresele din Viena şi Gras, aca­
Dbr ce vedem? portaţiune se aplică mai ales faţă lor oficerilor români, ce vedem că demicii români dela Oradea-mare sunt fe­
Chiar şi la acele regimente, a de cfieerii români, aşa că din punc­ se fac de câţi-va ani înobee aşa 4i- licitaţi şi încuragiaţl şi de tinerimea din
căror limbă de regiment este nu­ tul acesta de vedere regimentele ro- cend cu ghiotura, trebue deci vrând Bucurescî printr’o adresă, în care îşi es-
mai limba română şi cari sunt con­ mâuescî, în comparaţie cu regimen­ nevrâud s’o căutăm în sistemul con­ primă tot-odată indignaţiunea pentru pur-

Bibliografia vechia.

(7) CU r m a r e).
Praxiul edit. Brasiov an. 1570—80. Noul testament edit. Belgrad an. 1648. Biblia edit. Blaşiu an. 1795.
5
(O. IY. v. 7—9). Povinuiţive lu Dumnecjeu, proti- C. IV. v. 7—9. Plecaţive lui Dumnecjeu, si staţi O. IV. v. 7—9. Drept acea supunetive lui Dumnecjeu:
viţive diavolului şi fugiva de voi, apropiaţive lu Dumnezeu in protivâ diavolului şi va fugi dela voi, (v. 8). Apro­ staţi in potriva dievolului, şi va fugi dela voi. (v. 8)
şi apropiaseva voaă, curăţiţive mâinile păcătoşii şi cu- piaţive cătră Dumnezeu şi se va apropia cătră voi, cu­ Apropiaţive de Dumnezeu si se va apropia de voi: cu­
răţiţive inimile de două gândure, pănâtaţi şi lăcrămaţi răţiţive mânile voi păcătos!; şi ve curăţiţi inimile îndoi­ răţiţive inimile păcătoşilor, curăţive inimile voastre cei
si plângeţi, că rîsul vostru intru plângere intoarceseva, ţilor cu inima. (v. 9). Milcuiţive şi jeliţi si plângeţi, că indoiţl cu gândul, (v. 9). Pătimiţi şi lăcrămaţi şi plân­
şi bucuria intru jale. rîsul vostru se va intru jale si bucuria voastră intru geţi: rîsul vostru intru plâns să se întorcă si bucurie
amărăciune. întru tânguire.
(C. Y. v. 1—3). Amu acmu bogaţi plângeţive, sus­
pinaţi de chinul vostru ce vă vine. Bogătatea voastră O. V. v. 1. Şi acmu bogaţilor plângeţi văetânduve O. V. v. 1). Veniţi acum bogaţilor, plângeţi şi vă
piere, şi vestmintele voastre moliile mânâncăle, aurul de scârbele ces venitoare spre voi, (v. 2). Bogăţiile tânguiţî de năcazurile voastre, care vor se vie asupra vos-
vostru şi argintul ruginesce şi rugina lor intru asculta­ voastre au putrezit, vestmintele voastre leau mâncat tră. (v. 2). Bogăţia voastră au putrezit, şi hainele vostre
moliile, (v. 3). Aurul şi argintul vostru sau ruginit şi leau mâncat moliile (v. 3). Aurul vostru şi argintul au
tul vostru fiva şi mâncava trupurile voastre ca focul.
Adăstaţi până la apoile zile. (v. 5) Indulciţivă pre pă­ rugina lor va mărturisi in protiva voastră, şi va topi ruginit, si rugina lor va fi mărturie asupra voastră, şi va
mânt şi hrăniţive, săturaţive cărmiţl inimile voastre ca trupurile voastre strânsaţl comoară in zilele de apoi mânea trupurile voastre ca focul, strensaţl combră în zilele
(v. 5). In desmerdăciune aţi trăit pre pământ şi vaţî cele de apoi (v. 5). VeselituvaţI pre pământ şi vaţî desmer-
in zi de junghiat.
desvătat, hrănitaţl inimile voastre ca întro zi de ospeţiii. dat, hranituvaţl inimile voastre ca in ziua jungherii.
Sfântul apostol Petru tremesul de zbor ântâiu.
Cartea lui Fetru I. A sfântului apostol Petru cartea sebornicesca I.
O. I. v. 1—2. Petru apstl alu Is. chs. aleşilor ve­
O. I. v. 1. Petru apstl al lui Is. Chs. nemernicilor, 0. I. v. 1. Petru apostol alui Is. Ohs. nemernici­
niţi sămenătura Pontului, Galatia, Oapadochia, Asia şi şi resfiraţilor, in Pont, in Cappadochia, in Galaţia, in lor celor aleşi ai resipirei Pontului, Galaţiei, Oapadoohiei,
Yitinia după vederea zeului tatăl in sfinţia duehului, Asia si Vitinia (v. 2). Aleşilor diin sciinţa de ântâiîi a Asiei şi Vitimiei (v. 2). După cea mai inainte cunoscinţâ
intru ascultatul şi stropitul sâugele lu Is. Ohs. dulceţă părintelui Dumnezeu spre sfinţia dchului, prin ascultarea a lui Dumnezeu, Tatălui, spre sfinţirea dchului, spre as­
şi prin stropirea sângelui lui Îs. Chs. milă şi pace mul- cultarea şi stropirea sângelui lui Is. Chs. dar voaă si
dăse voaă şi pace să se mulţescă. (v. 4). Intru dobândă
ţâscasă voaă (v. 4) spre moştenire ne pieitoare, şi nes­ pace să se inmulţescă (v. 4) spre moştenirea cea nestri-
neputredă şi nespurcatâ şi nevestejită vegheză in ceriure
purcată, şi nevescejitoare, care se ţine voaă in ceriure câoioasă şi nespurcată şi nevescejită păzită in ceriurl
intru voi (v. 5), cei ce sileei zeului vegâse creclând, în­ (v. 5) carii cu puterea lui Dumnezeu sânieţl păziţi prin pentru voi (v. 9). Carii sunteţi păziţi intru puterea lui
tru spsenia lui gata ivinduse in vremile de apoi (v. 6) credinţă, spre spăsenie, gătită a să arăta în vremea de Dumnezeu prin credinţă spre mântuirea cea ce este
ce decea bucuraţivă neschiţel acum să frumosue lângă apoi (v. 6) in earea vă bucuraţi puţinei acmu, (de se gata a se arătâ in vremea de apoi (v. 6). Pentru care ve
cuvine aşa) sărbiţi intru multe feliuri de năpâstî (v. 7). bucuraţi acum puţin (de se cuvine) necăjiţi fiind cu
scrâbi a fi in toate chipurile năpâsci, (v. 7) derept is­
Oă ispitirea credinţei voastre, carea e mai scumpă de multe feliuri de ispite (v. 7). Că ispitirea credinţei vos­
pitele ale voastre credinţe, multă cinste aurului piere,
aurul pieitoriu, carele să ispitesce prin foc, să se afle tre, cea cu mult mai scumpă de cât aurul cel periteriii,
cu foc ispitinduse intorcândune in laudă si cinste şi vbaă întră laudă si in cinste şi in slavă intru arătarea şi prin foc lămurit, să se afle spre laudă, şi cinste şi
slavă intru deschisul lu Is. Chs. lui Is. Ohs. mărire intru arătarea lui Is. Ohs. (Ya urma.)