Page 82 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 281 — 1898.

tarea studenţilor maghiari, cari prin pie- Serbii cătră Maiestatea §a! Iericonul, Nazaretul şi alte localităţi renu­ înarmâză corăbii de resbel, se aprovisio-
trii şi ouă clocite au credut, că vor stinge Oonferenţa membrilor Congresului sârbesc, mite, ce-i cad în cale. Va merge pe Mun­ nâză cu cărbuni şi material de resbel; pe
în tinerimea română prigonită ceea-ce n’au despre care am amintit repeţit şi noi la tele olivilor, va visita Jordanul. bordul bastimentelor se trimit echipagii şi
putut stinge temniţele unguresol: iubirea timpul său, a luat o decisiune importantă. In 31 Octomvre a fost sfiinţită cu artileriştii nu se mai congediazS. Şi dâcă
de neam, de limbă şi religie. La alt loc Au decis anume, ca sâ adreseze Maj est aţii mare pompă biserica Mântuitorului. Păre- trebue să credem pe „Pali Mall Gazette",
al numărului nostru de acjl dăm amănunte Sale un memorand în causa congresului lor chea imperială s’a dus des de diminâţă la s’au şi luat măsuri pentru chemarea reser-
despre o întrunire a studenţilor universitari naţional bisericesc, împedeeat în lucrarea Vifleim. Din Vifleim împărătâsa merse pe velor, pen ru mobilisarea voluntarilor şi
f
din BucurescI, cu scop de a lansa un ma­ şi desvoltarea sa prin guvernul ungar. Me­ muntele viilor, ca să fiă de faţă la inau­ formarea de lagăre mari de trupe.
nifest, prin care să infereze faptele şovi­ morandul, redactat cu demnitate şi cu băr­ gurarea noului orfelinat. După sfinţire, îm- Crede aşa dâr Anglia serios, că ces-
nismului maghiar. băţie, a fost subscris de 69 deputaţi ai părătâsa s’a reîntors la Vifleim. înaintea tiunea Faşodei nu se pote resolva pe cale
congresului, 19 din cler şi 40 mireni, a- bisericei de aici părechea imperială a fost paclnică? Seu s’a convins cabinetul brita­
decă aprope de totalitatea membrilor con­ primită de contele Ziethen-Schwerin, în nic, că fără o demonstraţie, fără o ame­
Lupta între ei. gresului. Singur episcopii şi 5 deputaţi ai numele reuniunei din Ierusalim. Contele a
ninţare, nu va obţină dela Francia resol-
Am urmărit cu atenţiune celea ce partidului autonom nu l’au subscris. Me­ salutat pe Suverani în oraşul lui David, varea diferendului, după cum pretind inte­
u
s’au petrecut în săborul „părinţilor patriei morandul a fost deja înaintat în 27 care este cel mai însemnat oraş al lumei, resele englesescl ?
din Peşta, şi pe cât ni-a fost posibil, am Oct. cancelariei de cabinet a Maiestăţii fiind-că în el s’a născut Mântuitorul. îna­ Nu se cunâsce în momentul acesta în
dat icona luptelor sterpe dintre cei-ce de Sale. inte de amiacjl s’a făcut sfinţirea bisericei oe stare se află tratativele diplomatice din­
30 de ani şi mai bine conduc destinele cu mare pompă. La actul sfinţirei popora- tre cele două guverne, dâr soirile alar­
;
acestei nenorocite ţări. Am vâdut cum „Croaţia ă CroaţiBor‘ . ţiunea oraşului a participat în număr mante din Anglia sunt de natură a dovedi,
dieta ungurâscă a degenerat sub ocârmui- Cetitorii noştri cunosc caşul mare. că Francia n’a cedat încă, că tot îşi mai
rea lui Banffy la un bâlciu, în care gru­ După sfinţire, împăratul Wilhelm a apără dreptul de a rămână la Faşoda şi că,
dela Tersato (Croaţia), unde s’a ţinut
pările de partid se ciocnesc adese-orl cu adunat în jurul său preoţimea evangelică în lipsa motivelor convingătore, guvernul
o adunare de Croaţi şi Sloveni cu
puţină onorabilitate. Despre acâsta a dat şi i-a spus, că impresiunile câştigate pe englez vră să întrebuinţeze presiunea prin
scop de a discuta posiţiunea de
strălucite dovecjî lupta din urmă, în care pământul sfânt l’au convins, că biserica desfăşurarea forţei brutale. Şi când situaţia
drept a Croaţiei ţaţă cu Ungaria.
mai marele mamelucilor guvernamentali, a evangelică are de îndeplinit o operă mare. e aşa de gravă, se pote ăre deja conchide,
Sciu de asemenea, că deputatul Geza
fost luat de cei din opesiţie, ca dela gura Problema acâsta va resolva-o numai atunci, că cărta pentru un petec de pământ din
Polonyi a interpelat pe guvernul din
cortului, frecându-i pe sub nas gravele dâcâ singuraticii săi membrii' vor trăi o Africa va încinge un răsboiă între cele
Peşta cu privire la a.cdstă adunare
acusaţiunl, că corumpe consciinţele cu (jicend, că Ungurii au drept a va­ viaţă blândă şi drâptă. Lucrul principal două mari puteri europene ?
bani, că violâză secretul epistolar, că totâ este, ca toţi să lucreze în iubire reciprocă. Toţi omenii politici cred, că nu se va
lora în Croaţia ideia de stat maghiar.
politica lui este o mare şarlatanie — âr ca Lucrând astfel, protestantismul îşi va câş­ ajunge la o aşa extremitate şi că diplo­
Aberaţiunilor lui Polonyi îi res
pupăză pe colac, l’au tractat cu cuvintele tiga în Orient posiţiune corăspundătore. maţia va găsi mijloce pentru a înlătura un
punde acum cjiarul croat HrvatsJca
u
u
de „miserabil , „nemernic", „mişel" şi altele. v „.Karlsruher Zeitung efice, că împăra­ flagel dăunător pentru ambele state.
Domovina într’un articul fulgerător,
u
Este semnificativ, că lupta acâsta a tul a trimis marelui duce de Baden urmă-
a cărui parte primă a fost confis­
oposiţiei maghiare pare a fi numai un si­ torea telegramă din Ierusalim:
cată de procuratura de stat. Etă, ce
mulacru. Kossuthiştii, cari numără aprope „Tocmai acum m’am reîntors dela bi­ SC1RILE DILEI.
c}ice numitul cjiar:
60 de membrii în dietă, nu s’au înrolat serica sfântului mormânt. Cugetul, de a — 21 Octomvre v.
toţi în acesta luptă, numai vr’o 15 dintre In motivarea interpelaţiei sale Polonyi fi aici, pe acest loc, unde s’a întâmplat cea
tre ei bat în toba cea mare a aşa numitei a amintit în primul rând, că adunarea par­ mai mare minune, răscumpărarea omenirii Mandatul da deputat în cercul Uiorei.
„obstrucţiunl", ceilalţi privesc pasivi, căci tidei dreptului croat şi a oâtor-va deputaţi prin mortea Mântuitorului, mă pătrunde Alaltăerî s’a făcut noua alegere de depu­
bag’ sâma nu vor să blameze alianţa as­ din „Reichsrath“-ul austriac, s’a ocupat în adânc. Mulţi compatrioţi iubiţi am aici, pe tat în cercul Mureş-TJiorei. A fost ales cu
cunsă dintre ei şi guvern, care cu Banffy Tersato cu aceea, ca sub scutul unui drept cari îi umple tot acest sentiment. Sultanul unanimitate br. Geza Kemâny cu program
în frunte scie să le tragă une-orl sfori croat neesistent, să săvîrşâscă ruperea m’a gratificat prin cedare unui teritoriu, guvernamental. Kemâny e rudă cu minis-
dulci prin gură. In „lupta mare", ce a por­ cetor-va teritorii dela corona ungară. în­ în care am conces catolicilor mei germani, trul-preşedinte Banffy. In ciclul trecut al
ni t’o oposiţia contra lui Banffy, s’au în­ trebăm, pe d-1 Polonyi, şi pe soţii lui de să-şi ridice o biserică. Las’ să vadă supuşii dietei a representat cercul electoral al Vin-
curcat fără de veste şi apponyiştii, cu gân­ principii, că cetit’au ore declaraţiunile Slo­ mei catolici, cât de serios iau scutirea inte­ ţului de jos.
dul reservat însă, de a-se retrage pe dată venilor şi ale celorlalţi participanţi la adu­ reselor lor religiâse. Acesta să le aducă tu­ Tinerimea universitară română din
ce vor simţi, că posiţia lor se periclitâză narea din Tersato ? De sigur, că nici unul turor bucurie şi binecuvântere îmbel­ Cluşiu învită la picnicul, ce se va aranja
şi-şî pierd şansele de a li-se realisa dorul nu le-a cetit. Le recomandăm însă, să ce- şugată". Joi, în 10 Noemvre n. c. în „Hotel cen­
fierbinte cuprins în vorba: „dă-te jos, să tâscă cu atenţiune enunciaţiunile, apoi să Teritoriul, pe care Sultanul l’a cedat tral". începutul la 8 ore săra. Damele sunt
mă urc eu“. fiă cu considerare şi la aceea, ce caşul împăratului Wilhelm, se numesce : „La dor- rugate a se presenta în toaletă simplă.
Guvernamentalii se arată puţin pa­ acesta le pote servi ca învăţătură. mition de la sainte vierge , unde spune le­ Ofertele marinimose, cari sunt a-se trimite
a
sionaţi de cele ce se petrec în cameră. Când s’a dat în istorie caşul, că fraţii genda, că a stat casa, în care a trăit şi a la adresa d-lui Georgiu Anca, stud. în
Pote-că chiar lui Banffy îi convine acâsta de acelaşi sânge să potă fi împiedecaţi murit Vergura Maria după învierea fiiului drept, se primesc cu mulţămitâ şi se vor
atitudine a oposiţiei; el pote să-şi făurâscă lung timp prin mijloce de forţă, când aceş­ ei Isus. chita în public.
din ea o armă puţin cinstită faţă cu Viena, tia au fost însufleţiţi pentru o ideie? Noi * Colectă confiscată. In redacţiunea dia-
şi atât îi trebue lui, ca să stârcă mici „con- aşa-dâră n’avem causă de a ne teme de împăratul Wilhelm va visita şi mor­ rului „Alkotmâny" s’au presentat Sâmbăta
cesiunl“, pe basa cărora apoi toţi din tote ameninţările Maghiarilor. Noi vom rămâne mintele regilor judei din Ierusalim, unde zsc trecută nisce representanţl ai poliţiei din
părţile să prâmărâscă în el pe omul „victo­ şi mai departe pe punctul de vedere al osămintele lui David, Solomon şi ale altor Budapesta, cari au confiscat suma de 1111
riilor naţionale". Independent de acâsta, dreptului croat, a cărui esistenţă o discută 14 regi. Mausoleul acesta, după tradiţie, l’a fl. 21 cr., pe cari redacţiunea îi colectase
guvernul lui Banffy se crede atât de tare Polonyi. Vom nisui şi mai departe, ca po­ edificat David ; fiă-care urmaş al său şl-a pentru ajutorarea unor biserici şi pentru
în posiţiunea lui, încât rămâne aprope rece siţiunea nâstră drâptă în sudul monarchiei, înfiinţat nou edificiu pentru sarcofagul alte scopuri umanitare şi de binefacere,
la loviturile morale, ce i-se aplică, fiind-că să fiă recunoscută de ori şi cine, ne vom propriu. Aici au fost ascunse multe din între cari şi pentru înfiinţarea proiectatei
bine scie el, că aceste lovituri nu-şl ajung nisui, ca evenimentele să nu ne surprindă avuţiile decedaţilor regi. Pustiirea primă a biserici în amintirea răposatei împărătose-
ţînta câtă vreme are de a face cu omeni, — câ altă-dată — nepregătiţi. Şi de aici Ierusalimului prin Nabucodonozor, n’a atins regine. Confiscarea s’a făcut sub pretext,
cari dându-le de-oparte, vânâză cu ele in­ înainte vom nisui, a-ne uni puterile, ca să mormintele. Regele judeu Hyrlcau însă, că redacţiunea a iniţiat colecta fără per­
terese de altă parte. ajungem la ceea-ce ni-se compete înaintea ajungând odată în strîmtore de bani, a misiunea autorităţilor. „Alkotmâny" crede
lui Dumnedeu, şi cu dreptul. C’un cuvânt desfăcut un mormânt şi a luat tesaurii din
Colonele de luptă es din când în când însă, că adevăratul motiv al confiscărei
vom face ceea-ce ne demandă datorinţa şi el. O nouă jăfuire s’a întâmplat în criptă,
şi afară de parlament. Aşa, fiiul „distrugă­ este a-se căuta în dorul de răsbunare pen­
consciinţa, fiind-că noi numai un principiu când Romanii au dărîmat Ierusalimul. Titus
11
torului de naţionalităţi , Tisza Pista a fă­ tru atitudinea oposiţională a acestei foi
reeunoscem : Croaţia sâ fiă a Croaţilor! In­ a dus cu sine la Roma întregi tesaurii, în­
cut înaintea alegătorilor săi în Ugra o faţă cu guvernul. Dâcă ar fi esistat cât de
dare de sâmă, în care s’a repeclit contra terpelaţia d-lui Polonyi nu va lăsa acuşi tre cari şi un taler de pome al lui Solo­ puţină bunăvooinţă, redacţiunea fi putut
nici o urmă, decât pâte aceea, că Ma­ mon, care cântăria 5 măjî. Mai târdiu,
„obstrucţiunei", pe care a numit’o „un com­ să fie facă atentă ca să câră permisiu­
ghiarii continuă a fi neorientaţi cu privire când Genserich regele Vandalilor, a pustiit
plot copilăresc *. Se miră d-1 Tisza, cum de nea, âr nu să se procâdă contra ei după
1
la ceea, ce pretinde avantagiul lor. Nu­ Roma, a trimis la Cartagena pe o corabiă
„obstrucţiunea" îşi ridică capul tocmai calapodul, cum se procede faţă cu fiarele
mai din evenimentele, ce nu se pot falsi­ un întreg transport din tesaurl răpiţi dela
acum, când „punctul de gravitaţiune al socialiste. De cjece luni „Alkotmâny" a co­
fica, vor cunosce adevărul; de astă-dată nu Evrei. Intre aceste se afla şi talerul lui
monarchiei se apropie tot mai mult de lectat continuu, şi mare parte din banii co­
ne încercăm a-i lămuri, că ce importanţă Solomon. Când cruciaţii au cucerit Ierusa­
Maghiari", şi ameninţă pe fraţii săi kos- lectaţi i-a şi distribuit fără nici o pedecă.
mare ar ave pentru Ungaria o Croaţie li­ limul, au pus cruci deasupra mormintelor,
suthiştl să nu nimicâscă viitorul Ungariei, Numai acum, când partida poporală a în­
beră şi unită! pe cari însă Saladin, cu ocasia recucerirei
„care se află în pragul unei mari situaţiunl ceput în pressă nou atac contra lui Banfify-
14
politice . Firesce, că (fiarele maghiar sunt cetăţii, le-a nimicit. In mansoleu singur Perczel, s’a dat poliţiei ordin să con-
Speriătorea acesta se vede însă, că grozav de iritate asupra acestor de- mormântu lui David pote fi atins. Locul fisce banii.
nu impune lui Polonyi, care în aceeaşi claraţiunl bârbătescî ale Croaţilor, acesta e luminat cu lămpi de oleu, âr sar­
a cuvântat alegătorilor săi în Szoboszlâ, şi câte-va din ele cer, ca guvernul cofagul ascuns sub colina de pământ este Statute aprobate. Foile din Pesta co­
declarând cu emfasă, că dela 1 Ianuarie se fiă cu ochii "’n patru la celea ce acoperit cu mătase verde, dăruită de Sul­ munică, că guvernul unguresc a aprobat,
încolo Banffy n’are să mai încasseze dă­ se pregătesc printre Croaţi, cari nu tanul. Proprietarul mansoleului este guver­ între altele, şi statutele Reuniunei române
rile, nici să înroleze recruţi, şi că „obstrue- vor, ca „evenimentele se-i surprindă nul frances, căruia ’i l’au făcut dar fiii ban­ de lectură din Bocşa-română.
nea" va ţină, pănă când va esista guver­ nepregătiţi. cherului Pereire. Nou regiment de infanterie în armata
nul lui Banffy. română. „Monitorul oficial" publică urmă­
Lumea pote fi cu drept cuvânt cu- împăratul Wilhelm în Ierusalim. Conflictul franco-engles. torul decret: Se înfiinţâză pe cliua de 1
riosă a vedâ sfîrşitul acestei lupte „înver Noemvre 1898, un regiment de infanterie,
sunate". Sgomotul, ce se face adl în par­ La 30 Oct. n. împăratul Wilhelm a Depeşile aduc scirl alarmante. Ami­ care va purta numirea de „Regimentul
lament şi afară de parlament, ni-se pare sosist în Ierusalim. El, cu împărâtâsa şi cu ralitatea englesă ar fi hotărît să organiseze Botoşani Nr. 36", organisat ca şi celelalte
mai mult un sgomot fără efect, mai mult suita, va petrece o săptămână întrâgă pe o mare demonstraţie navală şi să mobili- regimente de infanterie, şi care va aparţine
o decadenţă a parlamentarismului maghiar, pământul sfânt şi va umbla pe dâlurile şi seze pentru acest scop esoadra dela cdsta brigadei 16 de infanterie. Regimentul 36
din care nu pote să iese ceva serios şi colinele, pe cari timpurile trecute le-au în- canalului La Manche şi alte bastimente. se va recruta de pe tetitoriul judeţului
durabil. j cunjurat cu aureola sfinţeniei. împăratul De altă parte se anunţă, că în şantierele Botoşani, afară de porţiunea de teritorii!,
visitâză pe rend Ierusalimul, Vifleimul, din Devonport, Plymouth şi Portsmuth se reservată regimentului Suceava Nr. 16.