Page 83 - 1898-10
P. 83

Nr. 231—.1898                                                    GAZETA TRANSILVANIEI                                                                              Pagina 3.


                  Universitarii  maghiari  din  Ciuşiu  şi     Căpitan  cl.  1:  Ioan  Telia  reg.  21,  Se-      î i î t e r a t u   r   ă .        comisiunei  de  pace  spaniole  au  fost
            catolicismul.  Raportorul  Statului  romano-  bastian  Junga  reg.  20,  Nicolau  Petraş  reg.   Almanachul învăţătorului român pe anul  fbrte  surprinşi  de  pretensiunea  ple-
            cat.  din  Ardeal,  Ştefan  Pal,  a  făcut  un  20, şi Andrei PopovicI reg. 8.                                                           nipotenţiaţilor  armericani  în  cestiu-
                                                                                                       şcolar  1898  —  99.  Astăcfi avem la mână un
            apel  la  tinerimea  catolică  maghiară  din       Sublocotenenţi:  Ales.  Bocăneţ,  Ştefan                                              nea  cedării  grupului  Filipinelor.  Re-
                                                                                                       esemplar  din  „Almanachul  învăţătorului  ro-
            Ardeal,  îndemnându-o  să  se  grupeze  în  ju­  Petrio şi Tuliu Pascu.                                                                  presentanţii  Spaniei  s’au  mărginit  a
                                                                                                       mân“,  întocmit  de  d-1  Iosif  Velcean,  învă­
            rul  instituţiunilor  catolice,  să  le  apere  şi   La gendarmerie : de major Victor Groze                                              lua  spre  sciinţă  pretensiunile  ame­
                                                                                                       ţător  în  Reciţa-montană.  Almanachul  s’a
            să  propage  ideia  catolicismului.  Apelul,  se                                                                                         ricane  şi  vor  face  raport  guvernului
                                                                                                       tipărit  în  Tipografia  Diecesană  din  Caran­
            vede,  a  avut  efect,  căci  după  cum  se  scrie                                                                                       lor.  Debre-ce  în  preliminarul  de  pace
                                                           Uniunea interparlamentară.                  sebeş,  are  format  8°  mic  şi  plăcut,  cuprin­
            din  Cluşiii  între  universitarii  catolici  ma­                                                                                        nu  este  vorba  decât  despre  ocupa­
                                                                                                       sul  bogat  şi  practic  întoomit  pentru  tre­
            ghiari  de-acolo  s’a  pornit  o  mişcare,  care   D-1  V.  A.  Urechiă  a  primit  din  buinţele  învăţătorilor.  In  partea  dintâiii  are   rea  Manillei,  se  aştâptă  protestarea
            are  de  scop  gruparea  la  un  loc  a  tinerilor   partea  preşedintelui  biroului  inter­  diferite  date  calendaristice,  aducând  pentru   energică a Spaniei.
            romano-catolici.  Probabil  se  vor  constitui   parlamentar  de  arbitragiu  şi  pace  fiă-oare  lună  şi  notiţe  din  tipie;  afaceri      Londra,  1  Noemvre.  Echiparea
            şi într’o reuniune catolică.                  următorea comunicare:                        de  postă,  timbre  etc.  Mai  multe  foi  liniate  corăbiilor de resboiu continuă.

                 Marele-Vizir Haliî-Rifat-paşa a dat or­       Am  onâre  de  a  vă  comunica  că  bi­  pentru  însemnarea  planului  de  învăţământ,     Cairo,  1  Noemvre.  In  Alexan­
            din,  ca  pe  actele  celor  ce  se  vor  nasce  roul  interparlamentar  a  ţinut  şedinţă,  la  29,  împărţirea  ârelor,  classificaţiunl  etc.  Apoi   dria  au  sosit  erăşi  un  grup  de  anar-
            anul  acesta,  să  se  scrie:  „născuţi  în  anul,  în  30  Septemvre  şi  în  primele  dile  ale  lunei  estras  din  şematismul  ambelor  biserici  ro­  chişti.  Poliţia  a  fost  avisată,  că  vor
            care  împăratul  german  a  venit  la  Constan-  Octomvre  la  Bruxelles.  Au  fost  presenţl:  mâne;  starea  şi  activitatea  reuniunilor  în-   mai  sosi  si  alţii.  La  trei  dintre  ei
            tinopol“.                                    d-nii  Hirsch,  Pirquet,  Houzeau,  Bajer,  Mar-  văţătorescl  (dela  Arad,  Caransebeş,  Gherla,   li-au  succes  a  merge  în  Palestina.
                                                         caartu,  Labiche  înlocuind  pe  Trarieux,  Lugoş);  Avântul  literaturei  nâstre  şcolare;
                  Mersul  ciumei  în  Indii  dala  7  la  14                                                                                         Autorităţile  turcescî  au  fost  avisate
                                                         Stanhope,  Lund,  Rahusen,  Wourins  Ry  şi  învăţătorii  ca  autori  (cu  portretul  şi  bio­
            Octomvre  e  următorul:  Bombay  211  de-                                                                                                se fiă cu grije.
                                                         Gobat şi au luat parte la deliberaţiunî.      grafia  învăţătorului  emerit  Emeric  Andre-
            ■eese,  Satara  476,  Belgarem  1143,  Darwar
                                                               D-nii  Bernaert  şi  Descamps  au  mo­  escu  şi  înşirarea  opurilor  scrise  de  d-nii  E.
            1137,  Poona  63,  Nasik  105,  Barada  93,   tivat  absenţele  lor.  Asemenea  d-nii  Pan-  Andreescu,  G.  Cătană,  I.  Dariu,  I.  Dogariu,
            Kolhapur 582, Bangalor 244.                                                                                                                          D  I V  E  R  S  E  .
                                                         dolfi, Urechiă, Paira şi Pazmandy.            I.  Grofşoreanu,  Pop-Reteganul,  P.  Vancu        Femei  ţîntaşe.  Din  ţâra  lui  Wilhelm
                 Serată  muşi  cală.  Reuniunea  germană       1)  O  adresă  de  mulţămire  cătră  con­  şi  I.  Vuia).  Urmâză  partea  literară  cu  nu-   Teii  se  scrie,  că  cu  ocasiunea  unei  serbări
            de  cântări  din  loc,  cu  binevoitorul  concurs  tele  Muravie-w  redactată  de  o  sub-comisiune   măroşî  articull  şi  poesii;  lecţiunl  practice   a  reuniunei  ţîntaşilor  din  comuna  Atting-
            al  d-lui  Rudolf  Malclier,  precum  şi  a  coru­  a  fost  acceptată  de  birou  şi  espedată  ime­  etc.  Pe  lângă  acestea  mai  conţine  şi  alte
            ;                                                                                                                                        hausen  (cantonul  Uri),  între  184  membrii
            lui  reuniunei  de  femei,  va  aranja  în  5  1.  diat  acoperită  de  semnăturile  tuturor  mem­  îndrumări  pentru  învăţători,  er  la  urmă   ai  reuniunei  s’au  presentat  şi  43  femei.
            c.  sub  conducerea  d-lui  dirigent  de  cor  R.  brilor biroului.                        anunţuri.  Almanachul  peste  tot  e  bine  re­  Unele  dintre  aceste  femei  au  avut  la  puş-
            Lassel,  o  serată  musicală  în  sala  nouă  de   2)  Grupurile  au  fost  invitate  a  pune   dactat  şi  corăspuncjător  pentru  trebuinţele   cat  un  succes  fdrte  frumos,  întrecând  pe
            concerte.  Programa  constă  din  7  puncte  totă  influenţa  lor  pentru  ca  iniţiativa  Ţa­  învăţătorilor.  Preţul  T  fl.  (cu  posta  1  fl.  6   bărbaţii  lor.  Premiul  prim  l’a  câştigat  o
            alese. începutul la 8 ore săra.              rului  să  fiă  favorabil  primită  de  guvernele   cr., âr recomandat 1 fl. 15 cr.)        o  fată  de  14  ani  cu  numele  Oatarina
                                                         respective şi să ajungă la bun resultat.
                                                                                                                                                     Wirsch.  Acâsta  e  fiica  ţîntaşului  Matias,
                                                               3)  Se  trimite  o  adresă  guvernelor  ita­
                 Avansările      în     armata      co­  lian  şi  al  republicei  Argentina  pentru  a  le     ULTIME SOIRI.                        care  e  membru  al  reuniunei  atât  el,  cât  şi
            munii  cu  t  Woemvre  1898.  Monitorul      felicita,  că  au  încheiat  între  ele  tratate  de                                        cei  7  feciori  şi  3  fete  ale  sale.  Familia
            oficial  militar  din  1  Noemvre  n.  publică   arbitragiu.                                     BucurescT,  1  Noemvre. Asâră,  la orele  acâsta  de  ţîntaşl  a  câştigat  în  acea  (fi  9
            lista  avansărilor  în  armată.  Anume  la  ran­                                           8  şi  jumătate,  un  mare  număr  de  studenţi  premii.
                                                               4)  Se  mulţumesce  parlamentului  (Stor-   universitari  s’au  întrunit  în  localul  Asocia
            gul  de  feldzeugmeista-  au  fost  avansaţi  5                                                                                                Orchestră  electrică.  Foile  italiene
                                                          thing)  Norvegia'care  a  votat  o  subvenţiune   ţiei  geuerale  a  studenţilor  din  strada  Aca­
            inşi,  între  cari  şi  comandantul  corpului  de                                                                                        anunţă,  că  Don  Antonio  Pagani  a  in­
                                                          de  500  corone  pentru  biroul  interparla­  demiei,  unde  s’a  discutat  în  privinţa  pri-
            armată  Nr.  >12  din  Sibiiu.  La  rangul  de   mentar.                                   gonirei  tineretului  universitar  din  Oradea-   ventat  o  orchestră  electrică.  Orchestra  con­
           feldmarcşal  au  avansat  12  inşi,  la  rangul  de                                                                                       stă  din  2  violine,  un  violoncel  şi  o  violină
                                                               5)  Reorganisarea  uniunei  interplarlc-  mare.
           ‘general  de  brigadă  23  de  inşi,  la  rangul  de                                                                                      mică  pentru  bas.  La  tote  aceste  instrumente
                                                          mentare  şi  revisiunea  statutelor  este  lăsată   Dumitrescu-Brăila  a  luat  cel  dintâiii
            colonel  48,  la  rangul  de  major  78,  între                                                                                          sunt  aplicate  numai  2  arcuşuri.  Cordele
                                                          pentru  viitorea  sesiune  a  biroului.  (La  cuvântul,  arătând  scopul  pentru  care  comi­
            cari  şi  un  Român,  Ştefan  Rogoz  la  bat.                a                                                                           instrumentelor  şi  arcuşurile  sunt  puse  în
                                                          Bruxelles în cfiu  Duminecei mari 1899.)     tetul  a  convocat  la  acâstă  întrunire  pe
            de vânători 28.                                                                                                                          legătură  c’un  curent  electric.  Se  <fice,  că
                                                               D.  Gobat  va  pregăti  proiectul  revi-  studenţii universitari.
                 La  rangul  de  căpitan  cl.  1  în  infanterie                                                                                     întrâgă  invenţia  e  fărte  complicată.  Pa­
                                                          siunei.                                            Septimiu  Murăşanu  ţine  după  aceea
            -au  fost  înaintaţi  între  alţii  şi  următorii                                                                                        gani  deja  de  14  ani  îşi  bate  capul  cu
            Români:  Ştefan  Pilar  reg.  30,  Victor  de      6)   D.  Descamps,  este  însărcinat  să   un  frumos  discurs.  Acusă  pe  Maghiari  di-   acestă  invenţie,  dâr  ca  cine-va  să  potă  în­
            Moga  prof.  la  şcola  de  cădeţi  din  Viena,   coordoneze  resoluţiunile  conferinţelor  in­  cend,  că  ei  vor  să  stingă  simţămintele  cele   văţa  a  cânta  la  instrument,  îi  trebue  mai
                                                          terparlamentare  şi  cu  redactarea  a  două  mai  nobile  din  sufletul  studenţilor  Români.
            Alexandru  Andreic  reg.  85  şi  Ioan  Che-                                                                                             mult.  Unui  musicant,  care  a  voi  să  cânta
                                                          raporturi  pentru  viitârea  conferinţă  asupra  Face  apoi  istoricul  persecuţiunilor  din  Ora-
            vereşan reg. 50.                                                                                                                         cu  aparatul  lui  Don  Pagani  tetralogia  lui
                                                          neutralităţei şi arbitragiului.              dea-mare  şi  termină  spunând,  că  corpul   Wagner,  îi  trebue  numai  900  de  ani.  La
                 De  căpitani  cl.  11:  Constantin  Hadia
            reg. 83 şi Alexandru Cioban reg. 6.                7)  Confărinţa  viitore  se  va  aduna  la   studenţesc,  mai  mult  ca  tot-dâuna  trebue   aşa ceva însă nu se va angaja să înveţe
                                                                                                       să fiă de astă-dată demn şi energic.
                 Locotenenţi:  Tosif  Maior  reg.  12,  Toma   Oristiania.                                                                           nici cel mai renumit musicant.
                                                                                                             După  Murăşanu  ia  cuvântul  d-1  Mu-
            Manciu  reg.  81,  Iosif  Nistor  de  Corvinbat.   Se  votâză  grupului  portugez  mulţu­
                                                                                                       şeseu.  D-sa  începe  prin  a  se  întreba,  cu  ce
            vân.  1,  Ioan  Gal  reg.  28,  Leontin  Motea  miri  căldurose  şi  regretă  pentru  că  nu  s’a
                                                                                                       au  păcătuit  studenţii  din  Oradea-mare,     „ALBIM" institiit de credit şi de economii.
            reg.  43,  Corneliu  Cristea  reg.  62,  Ales.  putut ţinea conferinţa la Lisabona.
                                                                                                       pentru-ca  să  fiă  astfel  pedepsiţi?  Muşescu                 Filiala Braşov.
            Balcu  reg.  42,  Ioan  Novac  bat.  ven.  22,
                                                                                                       face  apel  la  toţi  studenţii  universitari,  ca
            Ioan  Medrea  reg.  64,  Anton  Strava  reg.  15,                                                                                          Conspectul operaţiunilor în luna lui Oct. 1898.
            Virgiliu  Orişan  reg.  93,  Simeon  Stepanescu      HHulţăniită publică»                  să  ia  în  mână  Gestiunea  naţională  şi  să  o              I n  t r a t e :
                                                                                                       ducă la un sfîrşit.
            reg.  85,  Candid  Burzan  reg.  2,  Titus  Cer-
                                                                            Sibiiu, Octomvre 1898.                                                    Numărar ou 1 Oct. 1898        fl.  15,005,04
            năuţan  reg.  64,  Emil  Găluşcă  reg.  12,                                                      Livczeann  vorbesce  ccl  din  urmă,  pro­  Depuneri spre fructificare .  n  142,497.95
            Teodor Hora reg. 15.                               Pentru  ajutorarea  elevilor  miseri  dela  punând  să  se  ţie  o  serie  de  întruniri  pu­  Cambii răscumpărate.  n  191,360.33
                  Sublocotenenţi:  Xenefon  Roman  reg.   şcola  elementară  română  gr.  cat.  din  Sibiiu,  blice,  pentru  a-se  au<fi  şi  dincolo  de  hotare,   Conturi curente . . . . n  351.33
            '84,  Ioan  Finegariu  reg.  14,  Ştefan  Lisai   au mai contribuit:                       că  studenţii  români  se  agită,  căci  ei  nu   împrumuturi pe efecte şi
            reg.  8,  Marcel  Deac  reg.  86,  Victor  Ma-     Escelenţa  Sa  Dr.  Victor  Mihalyi  de   pot  sta  nepăsători  faţă  cu  persecuţiile  şi   alte împrumuturi . .  71   33,950.20
                                                                                                                                                                                         1,355.—
                                                                                                                                                         împrumuturi pe producte .
            dincea  reg.  67,  Iulius  Rus  reg.  65,  Victor  Ap.şa, metropolit de Alba-Iulia 10 fl. „Patria“   nedreptatea din partea Ungurilor.    Monetă '..................................  n  12,021.99
                                                                                                                                                                                    ŢI
            ■Codarcea  reg.  8,  Gregoriu  Boldea  reg.  47,  cassă  de  economii  în  Blaşifi  5  fl.  „Fortuna    La  urmă,  stud.  Murăşanu  cetesce  un   ComisiunI, efecte şi cupone  Yl  85,444.02
                                                                                                    u
            Cornel  Popoviol  reg.  92,  Simeon  Precup  institut  de  credit  şi  economii  în  Rodna   manifest  al  comitetului  naţional  studenţesc   Bănol......................................  1)  144,627.89
                                                                               u
            reg.  32,  George  Păcurar  reg.  91,  Ioan  Ol­  vechiă  5  fl.  „Crişana   societate  de  conomii   din Bucuresci.                           Interese şi provisiunl . .  71  13,986.30
                                                                                                                                                      Diverse...................................  2,959.13
            tean  reg.  18,  Ars.  Penciu  reg.  59,  Ioan  şi  credit  în  Brad  5  fl.  Ana  Tăbăcariu  n.   Dumitrescu-Brăila  spune,  că  acest  ma­                          71
            Petera 66 şi Aurel PopovicI reg. 19.          Golgota  3  fl.  „Racoviţiana“  cassă  de  credit  nifest  va  fi  tipărit  în  mai  multe  limbi  şi                  fl.   643,559.27
                  La  artileria  campestră  de  căpitan  cl.   şi  economii  în  Şeica  mare  2  fl.  Ioachim  trimes  în  tote  ţările  lumei.  Propune  de-a-       E ş i t e :
             T :  Iosif  Stepanescu  reg.  de  art.  21.  de  că­  Totoian  teolog  absolut  2  fl.  Ioan  Mezey  semenea  a-se  face  un  memoriu,  tot  în   Depuneri spre fructificare  fl. 200,395.80
            pitan  cl.  11)  Antoniu  Pop  reg.  corp.  de   jude  de  curiă  1  fl.  Vasiliu  Hossu  jude  de  acestă  privinţă,  care  să  fiă  trimes  congre­  Cambii escomptate . .  71  166,930.12
            art. 8.                                       tablă  1  fl.  George  Pop  director  fin.  1  fl.  sului internaţional studenţesc din Turin.  Conto curent............................ Ţj  3,977.26
                  De  medic  de  reg.  cl.  I:  Valeriu  Albui   Sidonia  Moldovan  1  fl.  Iuliu  Hossu  secr.   Studenţii  au  eşit  după  aceea  în  calea   împrumuturi pe efecte şi alte
                                                                                                                                                  u
            reg. 64.                                      fin.  1  fl.  Demetriu  Comşa  prof.  semin.  1  fl.  Victoriei  şi  s’au  dus  la  Ligă  strigând  „ura    împrumuturi.......................  71  21.677.—
                                                                                                                                                        împrumuturi pe producte .
                                                                                                                                                                                            780.-
                  Intre  preoţimea  militară,  de  capelan   I.  Gherasim  jude  de  trib.  50  cr.  G.  Mun­  şi cântând marşul „Deşteptă-te Române!“  Monetă.....................................  7)  12,283.22
            ■cl.  1:  capei.  gr.  cat.  de  cl,  II  Aureliu  Flo-   tean  dir.  prep.  50  cr.  Rudolf  Riţiu  pro­  Localul  Ligei  fiind  însă  închis,  stu­  ComisiunI,. efecte şi cupone 77  36,203.86
            rian din cercul pastoral Sarajevo.            prietar  50  cr.  Brutu  Hodoş  dir.  de  bancă  denţii  s’au  dus  la  statua  lui  Mihai  Vitâzu,   Interese şi provisiunl .  rr  1.413.99
                  Căpitan auditor cl 1: Cyril Tilea reg. 73  50  cr.  Vgd.  Constanţa  Dr.  Balint  născ.  unde au vorbit d nii Murăşanu şi Muşescu.  Spese şi salare.........................  71  2,569.99
                  Decorat  cu  crucea  peutru  merite  că­  Tobiaş  50  cr.  Ioan  Ballu  prop.  50  cr.  I.   De  aci  studenţii  s’au  împrăsciat  în   BâncI........................................ n  181,37176
                                                                                                                                                                                         5,390.85
            pitanul Iosif Stoianel reg. 63.               Imbuzan  oficial  fin,  30  cr.  Simion  Munteanu  ordine.                                  Diverse .................................... 71  10,565.42
                                                                                                                                                         Numărar cu 31 Oct. 1898 .
                                                                                                                                                                                  71
                  Mulţămită  Prea  înaltă  pentru  serviciile   not.  opidan  30  cr.  Et.  Gross  agent  25  cr.   Paris,  1  Noemvre.  piarele  re­
            prestate  i-s’a  esprimat  căpitanului  cl.  I.   şi Oct. Măcelariu librar 20 cr.           publicane  moderate  îşi  esprimă  bu­                                  fl.    643,659.27
            Nestor Onciu dela reg. inf. 62.                    Binefăcătorii,  cari  au  binevoit  a  con­  curia,  că  i-a  succes  lui  Dupwj  a  for­     V. Bologa m. p. N. P. 1Petrescu m. p.
                  Au  fost  transferaţi:  colonelul  Nicolae  tribui  cu  bani  la  ajutorarea  şcolarilor,  sunt  ma  noul  ministeriu.  Ele  sunt  de  pă­  dirigent.            adjunct.
            Cena  dela  reg.  de  inf.  64  la  reg.  de  inf.  74  rugaţi  a  primi  şi  pe  calea  acâsta  mulţămi-  rere,  că  noul  cabinet  e  cel  mai  po­   R. Ardelea m.  P-
            în  Teresianopol.  —  Locotenentul  Iulian  Mar-  tele elevilor miseri.                     trivit  situaţiunei  de  ac}i.  Ţfiarele  so­                 comptabii.
            ■ţianu  dela  reg.  de  inf.  60  la  reg.  de  inf.  80   In numele reuniunei de ajutorare   cialiste,.  radicale  şi  conservative  în­
            în Lemberg.                                                       Iuliu Bardosy.            tâmpină  cu  reeelă  formarea  cabine­        Proprietar:   Dr.   Aurel   Mureştaiau.
                                                                                                        tului.
                  La  honvedime  au  fost  înaintaţi  cu  1                                                                                           Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
            .Novembre  la  rangul  de  major  între  alţii  şi                                               Paris,  1  Noemvre.  După  comu­
                                                                                                                                      a
            Iulius Mărginean.                                                                           nicările  „Agenţiei  Havas ,  membrii
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88