Page 83 - 1898-10
P. 83
Nr. 231—.1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
Universitarii maghiari din Ciuşiu şi Căpitan cl. 1: Ioan Telia reg. 21, Se- î i î t e r a t u r ă . comisiunei de pace spaniole au fost
catolicismul. Raportorul Statului romano- bastian Junga reg. 20, Nicolau Petraş reg. Almanachul învăţătorului român pe anul fbrte surprinşi de pretensiunea ple-
cat. din Ardeal, Ştefan Pal, a făcut un 20, şi Andrei PopovicI reg. 8. nipotenţiaţilor armericani în cestiu-
şcolar 1898 — 99. Astăcfi avem la mână un
apel la tinerimea catolică maghiară din Sublocotenenţi: Ales. Bocăneţ, Ştefan nea cedării grupului Filipinelor. Re-
esemplar din „Almanachul învăţătorului ro-
Ardeal, îndemnându-o să se grupeze în ju Petrio şi Tuliu Pascu. presentanţii Spaniei s’au mărginit a
mân“, întocmit de d-1 Iosif Velcean, învă
rul instituţiunilor catolice, să le apere şi La gendarmerie : de major Victor Groze lua spre sciinţă pretensiunile ame
ţător în Reciţa-montană. Almanachul s’a
să propage ideia catolicismului. Apelul, se ricane şi vor face raport guvernului
tipărit în Tipografia Diecesană din Caran
vede, a avut efect, căci după cum se scrie lor. Debre-ce în preliminarul de pace
Uniunea interparlamentară. sebeş, are format 8° mic şi plăcut, cuprin
din Cluşiii între universitarii catolici ma nu este vorba decât despre ocupa
sul bogat şi practic întoomit pentru tre
ghiari de-acolo s’a pornit o mişcare, care D-1 V. A. Urechiă a primit din buinţele învăţătorilor. In partea dintâiii are rea Manillei, se aştâptă protestarea
are de scop gruparea la un loc a tinerilor partea preşedintelui biroului inter diferite date calendaristice, aducând pentru energică a Spaniei.
romano-catolici. Probabil se vor constitui parlamentar de arbitragiu şi pace fiă-oare lună şi notiţe din tipie; afaceri Londra, 1 Noemvre. Echiparea
şi într’o reuniune catolică. următorea comunicare: de postă, timbre etc. Mai multe foi liniate corăbiilor de resboiu continuă.
Marele-Vizir Haliî-Rifat-paşa a dat or Am onâre de a vă comunica că bi pentru însemnarea planului de învăţământ, Cairo, 1 Noemvre. In Alexan
din, ca pe actele celor ce se vor nasce roul interparlamentar a ţinut şedinţă, la 29, împărţirea ârelor, classificaţiunl etc. Apoi dria au sosit erăşi un grup de anar-
anul acesta, să se scrie: „născuţi în anul, în 30 Septemvre şi în primele dile ale lunei estras din şematismul ambelor biserici ro chişti. Poliţia a fost avisată, că vor
care împăratul german a venit la Constan- Octomvre la Bruxelles. Au fost presenţl: mâne; starea şi activitatea reuniunilor în- mai sosi si alţii. La trei dintre ei
tinopol“. d-nii Hirsch, Pirquet, Houzeau, Bajer, Mar- văţătorescl (dela Arad, Caransebeş, Gherla, li-au succes a merge în Palestina.
caartu, Labiche înlocuind pe Trarieux, Lugoş); Avântul literaturei nâstre şcolare;
Mersul ciumei în Indii dala 7 la 14 Autorităţile turcescî au fost avisate
Stanhope, Lund, Rahusen, Wourins Ry şi învăţătorii ca autori (cu portretul şi bio
Octomvre e următorul: Bombay 211 de- se fiă cu grije.
Gobat şi au luat parte la deliberaţiunî. grafia învăţătorului emerit Emeric Andre-
■eese, Satara 476, Belgarem 1143, Darwar
D-nii Bernaert şi Descamps au mo escu şi înşirarea opurilor scrise de d-nii E.
1137, Poona 63, Nasik 105, Barada 93, tivat absenţele lor. Asemenea d-nii Pan- Andreescu, G. Cătană, I. Dariu, I. Dogariu,
Kolhapur 582, Bangalor 244. D I V E R S E .
dolfi, Urechiă, Paira şi Pazmandy. I. Grofşoreanu, Pop-Reteganul, P. Vancu Femei ţîntaşe. Din ţâra lui Wilhelm
Serată muşi cală. Reuniunea germană 1) O adresă de mulţămire cătră con şi I. Vuia). Urmâză partea literară cu nu- Teii se scrie, că cu ocasiunea unei serbări
de cântări din loc, cu binevoitorul concurs tele Muravie-w redactată de o sub-comisiune măroşî articull şi poesii; lecţiunl practice a reuniunei ţîntaşilor din comuna Atting-
al d-lui Rudolf Malclier, precum şi a coru a fost acceptată de birou şi espedată ime etc. Pe lângă acestea mai conţine şi alte
; hausen (cantonul Uri), între 184 membrii
lui reuniunei de femei, va aranja în 5 1. diat acoperită de semnăturile tuturor mem îndrumări pentru învăţători, er la urmă ai reuniunei s’au presentat şi 43 femei.
c. sub conducerea d-lui dirigent de cor R. brilor biroului. anunţuri. Almanachul peste tot e bine re Unele dintre aceste femei au avut la puş-
Lassel, o serată musicală în sala nouă de 2) Grupurile au fost invitate a pune dactat şi corăspuncjător pentru trebuinţele cat un succes fdrte frumos, întrecând pe
concerte. Programa constă din 7 puncte totă influenţa lor pentru ca iniţiativa Ţa învăţătorilor. Preţul T fl. (cu posta 1 fl. 6 bărbaţii lor. Premiul prim l’a câştigat o
alese. începutul la 8 ore săra. rului să fiă favorabil primită de guvernele cr., âr recomandat 1 fl. 15 cr.) o fată de 14 ani cu numele Oatarina
respective şi să ajungă la bun resultat.
Wirsch. Acâsta e fiica ţîntaşului Matias,
3) Se trimite o adresă guvernelor ita
Avansările în armata co lian şi al republicei Argentina pentru a le ULTIME SOIRI. care e membru al reuniunei atât el, cât şi
munii cu t Woemvre 1898. Monitorul felicita, că au încheiat între ele tratate de cei 7 feciori şi 3 fete ale sale. Familia
oficial militar din 1 Noemvre n. publică arbitragiu. BucurescT, 1 Noemvre. Asâră, la orele acâsta de ţîntaşl a câştigat în acea (fi 9
lista avansărilor în armată. Anume la ran 8 şi jumătate, un mare număr de studenţi premii.
4) Se mulţumesce parlamentului (Stor- universitari s’au întrunit în localul Asocia
gul de feldzeugmeista- au fost avansaţi 5 Orchestră electrică. Foile italiene
thing) Norvegia'care a votat o subvenţiune ţiei geuerale a studenţilor din strada Aca
inşi, între cari şi comandantul corpului de anunţă, că Don Antonio Pagani a in
de 500 corone pentru biroul interparla demiei, unde s’a discutat în privinţa pri-
armată Nr. >12 din Sibiiu. La rangul de mentar. gonirei tineretului universitar din Oradea- ventat o orchestră electrică. Orchestra con
feldmarcşal au avansat 12 inşi, la rangul de stă din 2 violine, un violoncel şi o violină
5) Reorganisarea uniunei interplarlc- mare.
‘general de brigadă 23 de inşi, la rangul de mică pentru bas. La tote aceste instrumente
mentare şi revisiunea statutelor este lăsată Dumitrescu-Brăila a luat cel dintâiii
colonel 48, la rangul de major 78, între sunt aplicate numai 2 arcuşuri. Cordele
pentru viitorea sesiune a biroului. (La cuvântul, arătând scopul pentru care comi
cari şi un Român, Ştefan Rogoz la bat. a instrumentelor şi arcuşurile sunt puse în
Bruxelles în cfiu Duminecei mari 1899.) tetul a convocat la acâstă întrunire pe
de vânători 28. legătură c’un curent electric. Se <fice, că
D. Gobat va pregăti proiectul revi- studenţii universitari.
La rangul de căpitan cl. 1 în infanterie întrâgă invenţia e fărte complicată. Pa
siunei. Septimiu Murăşanu ţine după aceea
-au fost înaintaţi între alţii şi următorii gani deja de 14 ani îşi bate capul cu
Români: Ştefan Pilar reg. 30, Victor de 6) D. Descamps, este însărcinat să un frumos discurs. Acusă pe Maghiari di- acestă invenţie, dâr ca cine-va să potă în
Moga prof. la şcola de cădeţi din Viena, coordoneze resoluţiunile conferinţelor in cend, că ei vor să stingă simţămintele cele văţa a cânta la instrument, îi trebue mai
terparlamentare şi cu redactarea a două mai nobile din sufletul studenţilor Români.
Alexandru Andreic reg. 85 şi Ioan Che- mult. Unui musicant, care a voi să cânta
raporturi pentru viitârea conferinţă asupra Face apoi istoricul persecuţiunilor din Ora-
vereşan reg. 50. cu aparatul lui Don Pagani tetralogia lui
neutralităţei şi arbitragiului. dea-mare şi termină spunând, că corpul Wagner, îi trebue numai 900 de ani. La
De căpitani cl. 11: Constantin Hadia
reg. 83 şi Alexandru Cioban reg. 6. 7) Confărinţa viitore se va aduna la studenţesc, mai mult ca tot-dâuna trebue aşa ceva însă nu se va angaja să înveţe
să fiă de astă-dată demn şi energic.
Locotenenţi: Tosif Maior reg. 12, Toma Oristiania. nici cel mai renumit musicant.
După Murăşanu ia cuvântul d-1 Mu-
Manciu reg. 81, Iosif Nistor de Corvinbat. Se votâză grupului portugez mulţu
şeseu. D-sa începe prin a se întreba, cu ce
vân. 1, Ioan Gal reg. 28, Leontin Motea miri căldurose şi regretă pentru că nu s’a
au păcătuit studenţii din Oradea-mare, „ALBIM" institiit de credit şi de economii.
reg. 43, Corneliu Cristea reg. 62, Ales. putut ţinea conferinţa la Lisabona.
pentru-ca să fiă astfel pedepsiţi? Muşescu Filiala Braşov.
Balcu reg. 42, Ioan Novac bat. ven. 22,
face apel la toţi studenţii universitari, ca
Ioan Medrea reg. 64, Anton Strava reg. 15, Conspectul operaţiunilor în luna lui Oct. 1898.
Virgiliu Orişan reg. 93, Simeon Stepanescu HHulţăniită publică» să ia în mână Gestiunea naţională şi să o I n t r a t e :
ducă la un sfîrşit.
reg. 85, Candid Burzan reg. 2, Titus Cer-
Sibiiu, Octomvre 1898. Numărar ou 1 Oct. 1898 fl. 15,005,04
năuţan reg. 64, Emil Găluşcă reg. 12, Livczeann vorbesce ccl din urmă, pro Depuneri spre fructificare . n 142,497.95
Teodor Hora reg. 15. Pentru ajutorarea elevilor miseri dela punând să se ţie o serie de întruniri pu Cambii răscumpărate. n 191,360.33
Sublocotenenţi: Xenefon Roman reg. şcola elementară română gr. cat. din Sibiiu, blice, pentru a-se au<fi şi dincolo de hotare, Conturi curente . . . . n 351.33
'84, Ioan Finegariu reg. 14, Ştefan Lisai au mai contribuit: că studenţii români se agită, căci ei nu împrumuturi pe efecte şi
reg. 8, Marcel Deac reg. 86, Victor Ma- Escelenţa Sa Dr. Victor Mihalyi de pot sta nepăsători faţă cu persecuţiile şi alte împrumuturi . . 71 33,950.20
1,355.—
împrumuturi pe producte .
dincea reg. 67, Iulius Rus reg. 65, Victor Ap.şa, metropolit de Alba-Iulia 10 fl. „Patria“ nedreptatea din partea Ungurilor. Monetă '.................................. n 12,021.99
ŢI
■Codarcea reg. 8, Gregoriu Boldea reg. 47, cassă de economii în Blaşifi 5 fl. „Fortuna La urmă, stud. Murăşanu cetesce un ComisiunI, efecte şi cupone Yl 85,444.02
u
Cornel Popoviol reg. 92, Simeon Precup institut de credit şi economii în Rodna manifest al comitetului naţional studenţesc Bănol...................................... 1) 144,627.89
u
reg. 32, George Păcurar reg. 91, Ioan Ol vechiă 5 fl. „Crişana societate de conomii din Bucuresci. Interese şi provisiunl . . 71 13,986.30
Diverse................................... 2,959.13
tean reg. 18, Ars. Penciu reg. 59, Ioan şi credit în Brad 5 fl. Ana Tăbăcariu n. Dumitrescu-Brăila spune, că acest ma 71
Petera 66 şi Aurel PopovicI reg. 19. Golgota 3 fl. „Racoviţiana“ cassă de credit nifest va fi tipărit în mai multe limbi şi fl. 643,559.27
La artileria campestră de căpitan cl. şi economii în Şeica mare 2 fl. Ioachim trimes în tote ţările lumei. Propune de-a- E ş i t e :
T : Iosif Stepanescu reg. de art. 21. de că Totoian teolog absolut 2 fl. Ioan Mezey semenea a-se face un memoriu, tot în Depuneri spre fructificare fl. 200,395.80
pitan cl. 11) Antoniu Pop reg. corp. de jude de curiă 1 fl. Vasiliu Hossu jude de acestă privinţă, care să fiă trimes congre Cambii escomptate . . 71 166,930.12
art. 8. tablă 1 fl. George Pop director fin. 1 fl. sului internaţional studenţesc din Turin. Conto curent............................ Ţj 3,977.26
De medic de reg. cl. I: Valeriu Albui Sidonia Moldovan 1 fl. Iuliu Hossu secr. Studenţii au eşit după aceea în calea împrumuturi pe efecte şi alte
u
reg. 64. fin. 1 fl. Demetriu Comşa prof. semin. 1 fl. Victoriei şi s’au dus la Ligă strigând „ura împrumuturi....................... 71 21.677.—
împrumuturi pe producte .
780.-
Intre preoţimea militară, de capelan I. Gherasim jude de trib. 50 cr. G. Mun şi cântând marşul „Deşteptă-te Române!“ Monetă..................................... 7) 12,283.22
■cl. 1: capei. gr. cat. de cl, II Aureliu Flo- tean dir. prep. 50 cr. Rudolf Riţiu pro Localul Ligei fiind însă închis, stu ComisiunI,. efecte şi cupone 77 36,203.86
rian din cercul pastoral Sarajevo. prietar 50 cr. Brutu Hodoş dir. de bancă denţii s’au dus la statua lui Mihai Vitâzu, Interese şi provisiunl . rr 1.413.99
Căpitan auditor cl 1: Cyril Tilea reg. 73 50 cr. Vgd. Constanţa Dr. Balint născ. unde au vorbit d nii Murăşanu şi Muşescu. Spese şi salare......................... 71 2,569.99
Decorat cu crucea peutru merite că Tobiaş 50 cr. Ioan Ballu prop. 50 cr. I. De aci studenţii s’au împrăsciat în BâncI........................................ n 181,37176
5,390.85
pitanul Iosif Stoianel reg. 63. Imbuzan oficial fin, 30 cr. Simion Munteanu ordine. Diverse .................................... 71 10,565.42
Numărar cu 31 Oct. 1898 .
71
Mulţămită Prea înaltă pentru serviciile not. opidan 30 cr. Et. Gross agent 25 cr. Paris, 1 Noemvre. piarele re
prestate i-s’a esprimat căpitanului cl. I. şi Oct. Măcelariu librar 20 cr. publicane moderate îşi esprimă bu fl. 643,659.27
Nestor Onciu dela reg. inf. 62. Binefăcătorii, cari au binevoit a con curia, că i-a succes lui Dupwj a for V. Bologa m. p. N. P. 1Petrescu m. p.
Au fost transferaţi: colonelul Nicolae tribui cu bani la ajutorarea şcolarilor, sunt ma noul ministeriu. Ele sunt de pă dirigent. adjunct.
Cena dela reg. de inf. 64 la reg. de inf. 74 rugaţi a primi şi pe calea acâsta mulţămi- rere, că noul cabinet e cel mai po R. Ardelea m. P-
în Teresianopol. — Locotenentul Iulian Mar- tele elevilor miseri. trivit situaţiunei de ac}i. Ţfiarele so comptabii.
■ţianu dela reg. de inf. 60 la reg. de inf. 80 In numele reuniunei de ajutorare cialiste,. radicale şi conservative în
în Lemberg. Iuliu Bardosy. tâmpină cu reeelă formarea cabine Proprietar: Dr. Aurel Mureştaiau.
tului.
La honvedime au fost înaintaţi cu 1 Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
.Novembre la rangul de major între alţii şi Paris, 1 Noemvre. După comu
a
Iulius Mărginean. nicările „Agenţiei Havas , membrii