Page 85 - 1898-10
P. 85
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în Mcare iţi.
Aaministraţinnea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-IJngaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE bo primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
IINISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
următdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Duke» Nachf. ciele poştale din întru şi din
Bax Augonfeld 1 Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Motse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Administrafiunea. Piaţa mare,
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Tărgul Inului Nr. 80, etagiu
bnrg.- Marolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colânti 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu- ZfcT TJL L U I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 232. Braşov, Vineri 23 Octomvre (4 Noemvre). 1898.
S’a aplanat scandalul? Li-a fost de-ajuns un cuvânt mai căutăm isvorul soirilor sensaţionale corporativ la prelegeri. Hotărîrea acâsta au
domol din partea rectorului acade despre „comploturi" şi „revoluţiuni". luat’o în urma învitării rectorului, care
Cea mai nouă soire, ce re so- miei, li-a fost de-ajuns se li-se ga De tinerii maghiari nici nu mai vor le-a dat de scire, că pe responsabilitatea lui,
sesce dela Oradea mare, este, că rec ranteze din partea acestuia sigu bim, căci aceştia au fost şi sunt fără nici un pericul pot si frecuenteze prele
torul academiei de drepturi de acolo ranţa personală, pentru ca pe ei de uneltele celor dintâiu. gerile. Rectorul le-a făcut tot-o dată cunos
a invitat pe tinerii români se cerce ocamdată cel puţin se-i liniştâscă şi fCtă adevăraţii urzitori ai scan- cut, că cererea de-a se porni cercetare dis
teze erăşî prelegerile, asigurându-i se-i înduplece a reveni în calea, dela dalelor dela Oradea-mare! Ei sunt ciplinară contra lor, a fost înaintată minis
pe răspunderea propriă, că nu li-se care s’au ve(|ut constrînşî a 6e abate. legaţi lanţ unii de alţii şi în frun trului de culte. — Invitarea rectorului Bo-
va întempla nimic. In urma acestei Der de aci pănă la resolvarea tea lor stă direct, ori indirect în- zolcy dă să se înţelâgă, că însuşi el recunosce
invitări, tinerii români au şi luat totală a cestiunei mai este încă un su-şl guvernul. Pot deci să insulte, păcătoşenia procederei sale şi a tinerimei
hotărîrea, de a se presenta cu toţii pas mare. Tinerii români au fost să ofenseze şi să vateme cu cuvân maghiare în contra academicilor români.
la prelegeri începând de ac}î, Joi. baţjocuriţî, insultaţi, timbraţi cu e- tul, ba chiar şi cu fapta, cum s’a
Cele ce vor mai urma de aci pitetul de „trădători de patriă" şi întâmplat în caşul de faţă, fără te
încolo se va vede. După asigurările bănuiţi în public ca unelte ale unor mere, că vor fi constrînşî se dea sa împăratul Wilhelm în Ierusalim.
rectorului, atât actele de investiga- „cluburi secrete" din streinătate etc. tisfacţia cuvenită unor „Valahi".
ţiune, cât şi cererea tinerilor români Cererea academicilor români de-a Acesta e sistemul, ce se prac împăratul Germaniei, mergând
de-a se porni cercetare disciplinară se porni cercetare disciplinară con tică pentru terorisarea Românilor la Ierusalim şi cercetând Muntele
contra lor, se află în mânile minis tra lor pentru a se constata mişe- şi acestui sistem sunt a se mulţămi olivilor şi Mormâutul sfânt, s’a schim
trului unguresc de culte şi instruc lescile clevetiri a fost deci la loc şi desele şi nesfirşitele isbucnirî sălba bat de-odată din fire marţială ce era,
ţiune publică, care va ave însu-şî pănă nu li-se va da satisfacţia cu tice in contra nâstră şi a tinerimei în fire de apostol, care ve9tesce pacea
se judece şi hotărască în causă. venită pentru insultele şi calumniile nostre când într’o parte, când în în lume. Wilhelm II primesce pe
Destul că, la aparenţă cel pu suferite nu p6te fi vorba de-o ade cealaltă, când la universitatea din protestanţi, pe catolicii germani, pe
ţin, după asigurările soirilor mai vărată liniştire a lor. Cluşiu, când la cea din Pesta, când ortodoxii ruşi, pe patriarch, ca şi
noue, cestiunea pare a fi de-ocam- Prea adâncă a fost rana, ce li- într’un oraş, când în celalalt. deputăţia israeliţilor şi pe autorită
dată „aplanată". Academicii ma s’a făcut tinerilor români dela Ora- Dâr orî-care ar fi în urma ur ţile mohamedane, grăindu-le tuturor
ghiari par a se fi liniştit, foile un dea-mare, decât ca ea se pâtă fi vin melor sfîrşitul adevărat al scenelor în spiritul evangeliei şi impintenân-
guresc! de câte-va (file tac şi nu decată prin frase şi momeli. Ţipe regretabile dela Oradea-mare, ră du-i la iubire reciprocă, la blândeţe
mai agită cestiunea, er rectorul aca tele lor au stiăbătut pretutindenea mâne necontestat, că prin ele li-s’a şi viaţă plăcută lui Dumnezeu.
demiei, după cum reese şi din invi între Români, al căror simţ de drep dat adversarilor noştri o nouă do In răspunsul ce l’a dat minis
tarea făcută tinerilor români, şi-a tate, revoltat şi consternat, pretinde vadă, că inimele Românilor sunt trului de culte prusian în biserica
schimbat şi el atitudinea provocă- sus şi tare satisfacţiă. pline de amărîciune, care pâte fi su- Mântuitorului, împăratul a cjis, că
târe dela început, devenind mai Der cine se dea Românilor .;f^4 a'Eâ' pSfiă‘ ]ă”un- timp, der când vorbele gâle nu ajung nimic în
u
:
i
Jr>< ’ domol. câstă satisfacţiă? ' J "cupa s’a umplut, nu esistă presiune, Orient, şi ca protestanţii trebue se
Modul cum s’a ajuns pănă la Dela guvern nu ne putem aş care să pâtă împedeca isbucnirea ei. se aibă bine cu tâte confesiunile
acest stadiu al cestiunei e fbrte tepta, căci dâră ministrul Wlassics Mult preţiâsă este însă învăţă creştine. Catolicilor le-a că îi
elocuent şi caracteristic. El dove- însu-şî a fost acela, care prin hâr tura, ce o pot trage tinerii noştri de va lua sub scutul său, ca împărat
desce cât se pbte de clar, că întreg tia sa cătră rectorul academiei a pretutindenea din păţaniile fraţilor al tuturor Germanilor, ori unde s’ar
scandalul dela Oradea-mare a fost încuragiat agitaţiunea tinerimei ma lor dela Oradea-mare. Lor li-s’a dat simţi necesitatea acestui scut. Apoi
pus la cale şi provocat înadins din ghiare. Dela rectorul academiei cu un esemplu de bărbăţiă, care-i va le-a dăruit un loc, pe care să-şi ri
partea acelora, cari cu atâta uşu atât mai puţin, căci el, credincios îndemna a nu se lăsa nicî-odată, dice o biserică şi un claustru, er lo
rinţă au sciut se-1 şi „aplaneze". avisului dat de şeful instrucţiunei precum nu s'au lăsat nici pănă cul acesta este tocmai acolo, unde
Totul a atârnat dela ei, căci precum publice, s’a dat pe partea demon a trăit şi a murit mama lui Isus,
acum, de-a fi terorisaţî în esercia-
li-a stat în voiă şi putere ca se 1 stranţilor şi împreună cu aceştia a rea celor mai elementare drepturi după înviierea fii ului său. In nemij
„aplaneze", tot astfel e firesc, căli-a insultat tinerimea nostră. Foile un cetăţenesc! şi naţionale ale lor. locita apropiere a locului se afla
stat în liberă voiă se-1 şi încun- guresc! încă nu vor da tinerilor ro casa, în care s’a ţinut cina cea de
giure. mâni satisfacţia cuvenită, căci ele taină, şi pe ruinele căreia creştinii
Nimic nu pote dovedi mai mult se vede, că au scris ceea ce li-s’a Tinerii academici români din ridicară odiniâră o biserică.
nevinovăţia tinerilor noştri acade şoptit din cabinetul lui Jeszensky, Oradea-mare, după. cum se anunţă, Cu prilegiul sfinţirei bisericei
mici, ca tocmai împrejurarea acesta. căci pare-ni-se, că acolo trebue se au hotărît, ca pe aclî, Joi, si se presente Mântuitorului, împăratul a ţinut o
FOILETONUL „GAZ. TRANS." cţisa şi cu tdtă cheltuita lui Vasilie Voivodul şi înaintea fiă-cărei părţi, (Dumineci ori tropolitului Teofil, Ignatie episcopul Rîm-
domuul ţârei Moldovei din multe scripturi sărbători) e imprimată câte-o clişeâ, şi la nicului şi Ştefan episo. Buzăului — termi
tălmăcită din limba sloven iscă pe limba ro- capăt erăşî câte-o figură, ori tip. Textul nată cu subscriere din partea ispravnicului,
Bibliografia vechiă. mâniscă de Varlaam metropolitul de ţâra Mol încă se începe cu iniţiale figurate în roşu, despre isvorul scripturei şi cuvintele toc-
( 8 ) ( U r m a t e ) . dovei în tipgrhd domnesc în Iaşi în mănăs precum e şi titlul la fiă-care parte. Evan- mitoriu al cărţii „mult greşitul ieromonach
După-ce am reprodus din textul pra- tirea a trei sfite, dela Clirtos 1643“. geliile dela început pănă la pagina 218, Meletie Machedonul proegumenul Govorii, ur
xiului, credem, că nu vom greşi susţi După titlu urmâză stema Moldovei cu ca şi textul căzaniilor, sunt tipărit cu slove mând apoi pe alte trei feţe scara cuprin
nând, că (căutând la împregiurărl şi for sticurile referitore la domnia lui Vasilie mai mari şi mai marcate şi numai de aci sului, se încep eăzaniile de pe Dumineci,
mele ce obvin în densul), deşi se efice, Voevod, apoi „cuvânt împreună cătră tdtă se încolo difere tiparul din textul evangeliilor, premerse de o scurtă introducere în textul
u
că traducătorul lui ar fi fost diaconul Co- minţia româniscă, de însu-şt Vas. Voivod , cu care e mai mare, decât textul învăţăturei, evangeliei, care asemenea e tipărită cu ca
resi, acesta a putut sâ afle cel puţin par vântul cătră cetitori de Archiepiscopul şi sâu a căzaniei, care de comun este îm ractere mai mari şi mai marcate, urmând
tea dinainte în manuscris mai vechifi, la Metropolitul Varlaam, şi după scara cuprin părţită în două părţi. (Escerpte dintr’ensa apoi învăţătura scâsă din evangeliă, care
care a adaus apoi partea din urmă, şi e sului se începe cu Dumineca fariseului şi la. tipar, analecte pag. 204—212). asemenea e împărţită în două părţi, peste
posibil, că Ooresi a completat numai tra a vameşului, mai întâifi textul evangeliei, c) A doua carte are titula : „Evangeha tot mai lungi, decât în cea de Iaşi. Acâstă
ducerea cu partea de pe urmă ; seu dâcă apoi învăţătura scosă dintr’ânsa, şi astfel se înviţătore duminecelor peste tot anul şi la parte se estinde dela pag. 1 pănă la faţa
a făcut el traducerea întrâgă, a făcut’o îna rotulâză Duminecile pe rând, (dela pag. 1 praznice ăomnesd şi la sfinţi mari aleşi. Cu 788, adecă pe 394 de foi. De aci încolo
inte de a tetra-evangeliului, în care tradu pănă la 383, unde se termină şirul Dumi porunca şi cheltuiala prealuminatului creştin pag. 1 pănă la 100 urmâză eăzaniile la
cerea şi stilul peste tot e mai corect şi necilor cu Dum. lui Zacheu — aşa-dâră Mateiu Basarab voivod, domn şi biruitoriu a sărbători; în acâstă parte lipsesce textul
mai bun, decât în praxiu. tote Duminecile de peste an. De aci încolo tdtă ţâra româniscă şi cu nevoinţa sfinţihdui evangeliei, ca şi la ediţiunea dela Iaşi;
* cu paginatură nouă (dela pag. 1) se con hyr Teofil Metropolit a tdtă ţira româniscă. foile în partea I sunt paginate pe ambe
Intre cărţile, ce le avem în biblioteca tinuă învăţături, sâu căzanii la tote sărbă Tipăritu-sau întru dumnezeiscă lavora, ce se părţile, âr în II numai pe o parte, ca şi
nâstră, merită a fi amintite din secuiul torile de peste an începând cu 1 Sep. pănă chiamă mănăstirea Deal, care este hramul ediţiunea de Iaşi; adecă numărul, luat fi-
u
XVII şi nouă căzanii contimporane, cari la 29 Aug. (pag. 118), însă la sărbători nu sfîntului Nicolae... 1644 . Pe a doua parte resce din alfabetul cirilic, [e pus numai pe
pentru studiul comparativ sunt de ore-care e tipărit şi textul evangelielor, ci numai a foiei titulare se află asemenea stichurî partea primă. Altă diferinţă în forma es-
interes, mai ales pentru textul evangelielor. învăţătura din ele. T6tă cartea se estinde cu stema domniei ţârei românescl etc. Pe ternă dintre ambe ediţiunile este, că în cea
b) Cea dintâiă are titula „Carte ro aşa-dâră, fără de foia titulară şi fără de 3 feţe urmâză apoi precuvântarea predată de Iaşi foile nu sunt liniate pe margini,
mâneştii de învăţătură dumenecile peste an şi cuprins, pe 500 de foi în format ceva şl în numele „creştinului Mateiu Basarab pe când în cea dela mănăstirea Deal tex
la praznice împărătesei şi la svânţl mari, cu mai mare decât praxiul. voivod" cu împreuna binecuvântare a Me- tul atât al evangeliilor cât şi al căzaniilor
