Page 86 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 232—1898.

vorbire dinaintea altarului. Io vor­ rient. De altfel tătă păşirea lui Wil- Din Austria. SOIRILE BILEI.
birea acesta a accentuat, că pe cum helm, care în locul săbiei a pus »
— „Neues Wiener Abendblatt" a-
Ierusalimul mărturisesce despre o crucea, şi vorbirile sale în spirit răs- nunţă, că comisiunea austriacă pentru cuotă — 22 Oetomvre v.
lucrare comună, tot aşa întreg creş­ boinic le-a înlocuit cu propagarea Un nou despărţământ al Asociaţ unei
tinismul — ridicându-se peste deose­ evangeliului păcii, ţintesc mai m u l t nu va mai merge la Budapesta, după ce în Bănat. In 29 Octnmvre n. c. s’a consti­
comisiunea ungară şi aşa va declara, că nu
birile da confesiune şi naţionalitate seu mai puţin la atingerea orgoliu­ pâte primi urcarea euotei din partea Un- tuit despărţământul Oraviţa al Asociaţiunei,
— se se unescâ. Din Ierusalim s’a îm- lui frances, care în călătoria din Pa­ gariei la 38%. Despre acâstă hotărîre, co­ constatator din cercurile pretoriale Oraviţa,
prăsciat lumina, în a cărei splen- lestina vede — şi p6te cu drept eu Moldova şi Iam. La adunarea de consti­
misiunea ungară va avisa şi parlamentul.
dore poporul german a devenit mare vent — o protestare în potriva pro­ tuire, convocată de d-1 Uie Trăită, au luat
Cu acâsta misiunea celor două comisiunl
şi glorios. Ceea-ce au devenit se­ tectoratului frances. parte peste 60 preoţi, învăţători, advocaţi,
se va încheia, şi Corona va stabili propor­
minţiile germane — continuă împă­ Pacea vestită de Wilhelm în notari comunali, comercianţi etc. Gel din-
ratul — au devenit sub călăuza em­ Palestina, va rămâne însă un pium ţia euotei pentru cele două state. tâiti s’a înscris ca membru fundator nota­
blemelor crucii, jertfirei de sine şi a desiderium câtă vreme acasă la el se — Astăcjl se încep ârăşî desbaterile rul comunal Stoian din Racaşdia, depunend
iubirei de aprâpelui. După-cum a- manifestă din ce în ce tot mai mult în „Reichsrath". Primul punct al discusiu- imediat „pe altarul naţiunei sale" 200 fi.
prope cu doue mii de anî înainte, spiritul răsboiului, invescut în uni­ nei va fi propunerea de punere în stare de Esemplul d lui Stoian a emoţionat pe toţi
aşa şi ac}î din Ierusalim se răsune formele dragonilor săi. acusaţiune a ministeriului. Subcomisiunile cei de faţă. S’au mai înscris membri fun­
pretutindeni vocea, care unesce tbte pentru pact îşi vor începe desbaterile, pro­ datori, plătind taxa de câte 200 fi. d-nii
Wilhelm a cjis, că vorbele g6le babil, numai Sâmbătă.
dorinţele: Pe păment pace/“ nu plătesc r.imic în Orient. Ei bine, preoţi Ioan Petrovici din Ciclova română,
v
împăratul reînoi apoi votul an­ — Reuniunea germană din Morva- Ioan Roşu şi Iosif Tămăşel ambii din YranI.
ele plătesc cu atât mai puţin în Ostrau a invitat pe deputaţii Lecher şi Dr.
tecesorilor săi, cu cuvintele: „Eu şi apus.... Er ca membri pe viâţă eu taxa plătită de
casa mea, vom fi slugitorii Dommdui!“ Menger la o conferenţă. Cei doi deputaţi câte 100 fl. 6 inşi, între cari d-nii: Ale­
s’au şi presentat, şi au ţinut discursuri ve­
şi provocă pe toţi cei de faţă să xandru Popovid protopresbiter în Oraviţa,
facă acest vot. El îşi sfîrşl vorbirea Se pregâtesce furtună. hemente în contra pactului. Menger a (jis Mina Nemoian notar corn. în CiuchicI, I.
cu cuvintele: între altele, că pănă acum nici un pact Panciovan preot gr. or. în Iertof, Petru
(Oieia din Pesta.) n’a aruncat atâtea sarcini asupra popora-
„Dea Domnul, ca încrederea pusă în Mioc notar în Mercina, şi încă alţi doi. Oa
Astăcjl se continuă desbaterile în dieta ţiunil, ea pactul, ce se proiectâză a fi in­
Dumnezeu, iubirea deapropelui, toleranţa membri ordinari cu taxe anuale de câte
ungară. Cele 4 cjile de vacanţă le-au folo­ trodus. Pactul acesta, dice oratorul, este
în suferinţă şi munca bravă să rămână cea 5 fl. şi membri ajutători s’au înscris peste
sit atât oposiţionalii, cât şi guvernamentalii imposibil a fi primit. El ceru urcare» cuo-
mai nobilă decbre a poporului german, şi 60 de inşi. Despărţământul s’a constituit
pentru a-şl ralia forţele şi a-se pregăti la tei din partea Ungariei şi un pact funda­
spiritul păcii să pătrundă şi sfinţescă tot ast-fel: preşedinte Uie Trăită; notar I.
luptă şi mai „înverşunată". In numărul mental modificat.
mai mult biserica evangelică. Amin!" Per ian ; cassar G. Dragoescu ; bibliotecar V.
nostru de erl am arătat, de ce natură sunt
împăratul Wilbelm a făcut cu­ Mărginean: Membrii în comitet: Dr. P.
noscut Papei printr’o telegramă, că armele cu cari se luptă cele două tabere. Manifestul comitetului naţional stu­ Cornean advocat, Yaltezar Muntean advo­
Lui „Neue Freie Presse" din Viena
în virtutea amiciţiei cu Sultanul, a câş­ denţesc din Bucurescl. cat, N. Poruţ protopop gr. cat. şi Ioan E.
tigat teritoriul numit „ia dormition i-se anunţă din Budapeşta, că din vorbirea Ţteran.
lui Polonyi ţinută Duminecă la Szoboszlo, Erî am anunţat, că comitetul
de la sainte vierge , pe care-1 ofere
u
catolicilor germani. Telegrama acăsta cercurile parlamentare din capitala ungară naţional studenţesc din Bucurescl a Constituire. Societatea de lectură „Ino-
u
este următărea: conchid la continuarea luptei din partea a v u t o întrunire de protestare cu cenţiu M. Clain a teologilor din Blaşiă
oposiţiei cu arme şi mai nimioitore. Astfel privire la prigonirea tineretului ro­ s’a constituit pe anul scolastic 1898/9 în
„Sunt fericit de a pute face ounos-
stând lucrul, c}' cb d vienes, partida mân academic din Oradea mare. modul următor: preşedinte: Victor Macuveiu
an
06
cut Sfinţiei Tale, că graţie bunelor porniri
guvernamentală îşi va schimba tactica. La întrunirea acâsta s’a lansat teol. an. IY.; vice-preşedinte: Vasile Suciu
ale Sultanului, care n’a întârdiat a da do­
Partida acâsta a observat pănă acum o ati­ un manifest, care în introducere teol. an. III; secretar: Simeon Moldovan
vedii de amiciţia ce-mi păstrâză, am ajuns
tudine spectativă, de acum înainte însă ea arată, că şovinismul maghiar încercă teol. an. IV.; cassar: Ioan Crişan teol. an.
în posiţiă să câştig terenul „La dormition
va lua lupta cu tote forţele. De aci uşor acum a isbi şi a umili tinerimea ro­ III. ; controlor: Aurel Maxim teol. an. II.;
de la sainte vierge". Am hotărît, ca acest
p6te să deducă ori şi cine, că o furtună mână, nobila păstrătbre a neatinsu­ archivar: Ioan Sântimbrean teol. an. III.;
teren, pe care îl sfinţesc atâtea amintiri
mare se va deslânţui în parlamentul ma- lui patriotism. După-ce spune, că bibliotecar: Vasile Micu teol. an. II.; no­
pii, să-l pun la disposiţia supuşilor mei ca­
gihar. tinerii academici români au trebuit tar : Mărian Popa teol. an. I. — In comisia
tolici, mai ales reuniunei catolice german©
Deslănţuirea furtunei prorocită de „N. se se retragă în corpore din insti­ literară: Vasile Suciu, Luca Rus teol. an.
din pământul sfânt. Bine a căclut inimii
Fr. Pr.“ pare probabilă, decă vom avâ în tut, vecjendu-se batjocuriţî de co­ IV. şi Pamfil Rarb teol. an. II.
mele, că am putut să arăt prin acâsta, cât
vedere graţiosităţile, cu cari guvernamen­ legii lor maghiari şi insultaţi în plin
de scumpe îmi sunt interesele religiose ale Docoraţiunî din incidentul ciumei.
u
tala y,Magyar Ujsăg tractâză „obstrucţiu- cura chiar de rectorul lor, manifes­
catolicilor încredinţaţi mie de provedinţa „Wien. Ztg." anunţă, că Majestatea Sa
nea" oposiţiei. Numita fâie spune, că gu­ tul 4ice:
divină. Rog pe Sfinţia Ta, să primescl es- monarchul cu cj' de 31 Octomvre n. a
ua
vernamentalii încă vor sci să plătâscă opo-
presiunea sincerilor mele simpatii". „Şi s’a făcut un păcat tinerilor ro­ decorat cu crucea de cavaler al ordinului
siţionalilor cum trebue — „cu băatie şi cu
Papa a răspuns prin următărea mâni, că-şl iubesc neamul din care se co- „Francisc Iosif" pe D-rul Rudolf Poech, în
aruncarea afară“ din parlament. Pesti
telegramă: n boră, că-şl iubesc limba, pe care au audit’o semn de recunoscinţă pentru serviciile sale
u
Naplo , alt diar guvernamental, spune de în căminul părintesc; că doresc libertatea
„Ni-a mişcat adânc telegrama, ce Ma- prestate cu ooasiunea îmbolnăvirilor de
asemenea, că mamelucii lui Banffy „se
jestatea Ta ai binevoit să ni-o adresezi, acelui popor oropsit, prigonit şi chinuit, a ciumă în Viena ; pe inspectorul sanitar al
pregătesc cu cea mai mare energie" a se
făcendu-ne cunoscută hotărîrea, că terenul acelui popor nobil, din cari au răsărit ei. ţerii Dr. Carol Friedinger, pe prosectorul
opune continuării scandalelor.
numit „La dormition de la sainte vierge", „Au trebuit să se retragă dela Uni­ spitalului „Francisc Iosif", Dr. Rudolf
La acestea rr.ai adaugem, că Banffy versitate, căci nobila lor mândrie naţională
ce l’ai câştigat în Ierusalim, l’aţl oedat su­ Kretz, şi pe inginerul suprem al guvernu­
a pus în mişcare aparatul său fişpănesc ajunsese la capătul răbdărei.
puşilor voştri catolici. Esprimându-ne adânca lui Austriei de jos, Fr. Berger. Ou crucea
din comitate în contra „obstrucţiunei". Pănă „Faptele studenţilor şi profesorilor
nostră satisfacţiune pentru acesta, suntem de aur cu coronă pentru merite au fost
acum patru comitate s’au esprimat în con­ maghiari formâză cea mai nemernică pată
convinşi, că catolicii vor fi fârte recunos­ decoraţi: medicul Lloyd-ului austriac, Dr.
tra „obstrucţiunei" şi se aşteptă, ca esem- a veacului nostru. E o ruşine fără de pă-
cători faţă de Majestatea Ta — şi bucuros Maximilian Mayer, asistentul dela institu­
plul acestora să fie imitat şi de celelalte. reche, în istoria omenirei, prigonirea tine­
alăturăm sincera nostră mulţămită la mul- tul patologic Dr. Anton Ghon şi adjunc­
Merg frumos lucrurile, nu-i vorbă, şi rilor români de cătră acel corp de stu­
ţămita celorlalţl“. tului — administrator al spitalului Carol
nu ne-ar surprinde de loc, dâcă, judecând denţi şi profesori, cari ar trebui să fiă ex­
Fapta acesta a împăratului Wil- Nudera. Administratorul spitalului „Fran­
helm, precum şi tonul telegramei din precedenţele acestea, a<jl mâne vom presia vie a culturei umanitare, cu care cisc Iosif", Rudolf Diirr, a primit titlul de
asista la cele mai mari scandale în săborul veacul nostru se fălesce.
adresate Papei, arată evident, că îm­ „părinţilor patriei" din Peşta. consilier împărătesc. Cumedalia „Elisabeta"
păratul german aspiră serios la pro­ „înalta raţiune a Europei civilisate, au fost decorate surorile de caritate, cari
va judeca şi va osândi cu totă asprimea,
tectoratul asupra creştinilor din 0- s’au distins prin munca şi veghiarea lor
pe care o merită, acâstă nemernicie a şovi- neobosită: Verona Gerhard, Lucreţia Ka-
nimului maghiar... schuber, Wilfrida Bazan, Nicolina Iani-
„Să nu uite, să nu se îndoâscă nici­ kowski, Florenţia Trinter, asemenea şi în-
e cuprins între linii (în rubrici) dela înce­ lor în locurile, unde acelea sunt identice,
odată nobilii vlăstarl ai românismului, grijitârea Ioana Hochegger.
put pănă la pag. 492 simple,- er de aci unde nu se departă firul ideilor şi unde
că aici sunt cinci milione de suflete,
încolo în partea de-asupra şi dinafară du- obiectul este acelaşi. Caracteristic este, că Noua cale ferată, ce este a-se con­
cari se gândesc vecinie la ei, că cinci mi­
ple cu două linii. Formatul e aprope ace­ în partea I dela Dumineca vameşului pănă strui între Sepşi-Sângeorgiu şi Feldiora, va
lione de inimi bat pentru tote durerile lor,
laşi în ambe cărţile. la PascI, învăţăturile afară, de Dumineca şi-i sprijină, în grâua lor cale cătră liber­ costa un milion şi 200,000 fl. Construirea
Acâstă diferinţă o esplică Cipariu în fiiului rătăcit şi 1 Duminecă în post, tex­ ei, după cum se crede, se va începe încă
tate deplină.
o epistolă, ce ml-o transmisese încă la an. tul este altul, precum şi obiectul în mare
„Studenţimea din România liberă în luna viitore.
1868, scriindu-ml: „încât pentru căzania parte ; la unele (fiL) cum e de esemplu la Joia spune fraţilor lor din Ardeal, ceea-ce va
de Deal, esemplarele sunt mestecate cu foi mare, Vinerea mare şi Sâmbăta lui Lazar, Din Saschiz ni-se scrie, că Joi, în 15
spune întregei lumi civilisate: Onore vouă,
din ediţiunea de Govora, aşa cât foile din în ediţiunea mănăstirei Deal seu sunt două, (27) Oct., s’a făcut acolo alegerea de me­
vrednici depositarl ai sentimentelor măreţe,
asta sunt numai cu câte 1 liniă pe mar­ seu au altă împărţire, âră dela Dumineca dic de cerc. Concurenţii au fost doi Saşi
— înainte, mereu înainte, căci e un Dum­ şi un Ungur. Saşii şi-au dat tâte puterile
gine, er cele din Deal cu câte 2, din causă, Pascilor încolo se vede apriat, că o edi- nezeu în ceriii, şi o opinie cultă pe lume,
că şi tipografia şi esemplarele ediţiunei ţiune a împrumutat şi textul evangeliei şi să scotă pe un candidat de-al lor, dâr a
cari vă dă sprijinul în lupta vâstră ti­
■din Govora s’au strămutat în Deal, şi reti­ al căzaniei din cealaltă ediţiune, cu puţine reeşit candidatul ungur. A făcut rea im-
tanică. presiune, că în lupta acâsta dintre Saşi şi
părind căzania, defectele exemplarelor le au modificări adause, ori omisiuni. Aşa de
„Er pentru acei sălbatici, nevrednici Unguri s’au amestecat şi Românii, dintre
tipărit de nou, şi în urmă le-au continuat es. într’o ediţiune cuvântul juruinţă, în de veacul, în care trăim, graiul omenesc
şi completat din căzania din Iaşi. De aci cealaltă e schimbat cu făgăduinţă; în alte nu va avâ cuvinte din destul, ca să le cari preoţii Z. Ganea şi N. Doftor din Haş-
vine diferinţă între foile cu 2 şi cir 1 locuri sunt schimbate timpurile, mai rar falău au votat pentru candidatul ungur.
arunce în faţă netrebnicia faptelor ru- Decât aşa, mai bine făceau, deoă ar fi ră­
liniă" etc. forma verbului etc. Aceste şi alte împre-
şinâse". mas acasă.
In ce privesoe textul evangeliilor edi­ giurărî, precum şi diferenţa ortografiei sunt Manifestul e subscris de următorii:
ţiunei de Iaşi (1643) şi al ediţiunei dela clarificate din scrisorea lui Cipariu mai sus B. Demetrescu-Brăila, George Ior- Medaliile comemorative. Ministeriul co­
mănăstirea Deal (1644), diferenţa e puţină şi citată. gala, Al. Antemireanu, Septimiu B. Mu- mun de răsboih a dat ordin, că medalii
neînsemnată; chiar aşa de puţină diferinţă (Va urma.) râşanu, J. N. Apostolescu, M. Vlădescu, comemorative, dinincidentul jubileului mo-
este şi în textul căzaniilor sâu învăţături- C. Gorgos, G. Efbimopol, C. Demetriad. narchului pentru privaţi, numai acele mo-