Page 87 - 1898-10
P. 87
Nr. 23 2—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
netării po fc bate, cart special au permisiu unde a petrecut acestă carte poştală atâta ţiile pe lângă cari ar fi aplecată a evacua Fiă-care şinor alb îasemnă 100 franci, er
nea dela ministeriul comun de răsboih. Mai timp. Faşoda. Francia cere un punct pe Nil. Pro cel galbin 1000 franci. îşi pâte ori cine
departe se spune în acel ordin, că acele Spion rusesc prins. Din Londra se a- punerea acesta a Franoiei însă, aşa se pare, închipui, cât de interesante pot fi în acele
medalii nu e ertat a fi • puse în vân4are că ’nu e acceptată de guvernul engles. sărbători toaletele domnişorelor.
nunţă, că a produs mare sensaţie pretutin
mai înainte de 2 Decemvre. Aoâsta se pote deduce din soirile mai nouă,
deni arestarea în oraşul Earwicli a unui Un bloc de argint de 1650 chiiograme-
cari vestesc, că admiralitatea englesă con
Rus bănuit cu spionagiu. Arestatul este de „Revue technique** aduce scirea, că cel
Directore suspendate. „P. Lloyd“ pri- tinuă echiparea şi concentrarea de corăbii
un esterior elegant, om cam de 50 ani. El mai mare dintre tote blocurile masive de
mesce o telegramă din Berlin, în care se de răsboiii în diferitele porturi englese.
de câte-va 4il® esamina fortificaţiile por argint, estrase pănă acuma din sinul pă
spune, că mai multe profesore jidance,
tului şi conversa rusesce c’un individ ne mântului, a fost descoperit nu de mult, în
cari deja de câte 20 de ani îşi ocupa pos
cunoscut. Intr’o dimineţă străinul Rus se minele dela Smuggler, în Statele-Unite. In
tul de directore, au fost date afară, din ULTIME SCIRL
apropia de straja, care sta la post lângă decursul săpăturilor, un lucrător a dat cu
simplul motiv, că se ţin de religiunea is-
forturi, şi voi să între în vorbă cu ea. târnăcopul de un corp forte dur, care, după
raelită. Cestiunea acâsta se va aduce pe Budapeşta, 2 Noemvre. „Magyar-
Atuncia s’a dat pichetului alarma, şi Ru ce a fost examinat, s'a recunoscut, că e
tapet în adunarea orăşenescă. — Supăra 6rszâg** spune, că după informaţiile,
sul fu arestat. La interogatoriu a refusat ce le are, viitorul metropolit la Si- argint forte fin. A trebuit o muncă şi sfor
rea e mare în nâmul lui Israil.
să dea lămuriri asupra personei sale. ţări uriaşe pentru a-se scote la suprafaţă
biiu va fi episcopul Meţianu dela
Un nou asasinat în Macedonia. După Din vieţa parisiană. Prinţul rusesc Arad, care decă va fi într’adever acest bloc uriaş, a cărui valore trece peste
sciri sosite în Belgrad, un Şerb notabil, Mecerski istorisesce în „Grajdanin**, că cei ales, guvernul va face se ocupe 200,000 de lei. El întrece cu mult pe cel
Petar Taschevies, a fost asasinat de un mai avuţi fii ai lumei parisiene sunt astă4l scaunul episcopesc din Arad depu mai mare bloc cunoscut pănă atunci, care
Bulgar în mijlocul oraşului Koeprueli, în Americani. A trecut epoca, când în Paris tatul dietal Goldiş. fusese estras, acum câţl-va ani, din mina
Macedonia. Până acum s’au arestat 9 Bul Ghibson, şi a cărui greutate nu era decât
figurau bocotanii rusesc!. Plutocraţia fran- Londra, 2 Noemvre. împăratul
gari notabili. Acest fapt produce aci o cesă nu prea este a4l, âr aristocraţia pa de 150 de chiiograme.
mare efeversoenţă. risiană începe deja a ocoli Parisul. Câmpu Wilhelm şî-a schimbat planul călă 10,000 mărci mâncate de un câne. Şe
toriei în Orient, în urma seridselor
rile elyseice încetul cu încetul sunt ocu fului unei casse de - bani din Berlin ’i-s’a
Un nou „leszenszky** decorat. „Timpu încurcături politice europene. W i l -
pate de Americani. Tinerii prinţi, conţi şi întâmplat 4D©Io acestea următorul cas: Pe
lui din BucurescI i-se comunică din Cra- helrn va merge prin Jaffa cătră Jor-
marchisl abia aşteptă sesonul de ârnă, ca când şeful era ocupat cu revidarea cassei,
iova următorea istorioră hazlie: La exposiţia dan şi la Damasc. Reîntărcerea lui
să p6tă face curte domnişdrelor americane cineva îl chema pentru câte-va momente
de vite, ce s’a deschis aici la 14 Oct. au fost e fixată pe 16 Noemvre.
milionare, cari bucuros se mărită după afară. Cânele rămânând singur, sări pe
expuşi şi doi porci, cari purtau nume cu
câte-un magnat frances, a cărui emblemă Londra, 2 Noemvre. Scirile tele masa de scris, mirosi în drâpta şi ’n stânga,
rat ungurescl: ast-fel unul de sex femenin
tocită o împodobesc cu aur. Căsătoriile de grafice diu t6to porturile englese pănă dete cu botul de-un pachet cu banc
avea pe tăbliţă inscripţia „Mariska", er al
interes au devenit o speculă în Paris. Un anunţă o adevărată mobilisare a es note germane în valore de 10,000 mărci,
tul de sex masculin avea inscripţia tipărită
prinţ, un conte şi un marchis s’au înţeles cadrei englese. In Plymouth au fost şi începu să le mănânce. Când şeful se
u
pe carton: „Ieszenszky . Aceste două mos
să facă curte aceleeaşl domnişore milionare chiămaţî 600 oficeri, în Portsmoutli reîntorse în odaie, abia câte-va bucăţi
tre ale comerciului nostru de porci, au fost
din America, pe lângă următârele condi- domnesce o activitate febrilă. Din putu să scâtă din gura cânelui, celelalte
expuse în prima cli a deschiderei exposiţiei
ţiunl: Toţi trei sunt obligaţi a-i face curte Vancomer se anunţă, că 7 încrucişa tote le-a fost ÎDghiţit.
cu aceleaşi inscripţii — şi chiar primul- pe morte pe viâţă, însă în secret se spri- t6re şi un torpilor stau gata, er din
ministru, care a presidat la deschiderea ginesc unii pe alţii, şi nu vor suferi pe al Shanghai se vestesce, că flota englesă
solemnă, a avut prilegiul să observe mos J L i t e r a t u r ă .
trele, fără — probabil — să observe şi in patrulea în societatea fetei. Norocosul, pe de acolo a primit ordin să plece la
oare domnişora americană îl va alege de Hongkong. Şi admiralul din Halifax
scripţiile. Cele două mostre veritabile, şi bărbat, este dator a plăti celorlalţi doi a primit ordin să stea gata cu liota A apărut Nr. 3 pe Octomvre 1898
M
mai ales cea de-a doua, cu inscripţia „Ie- din „Albina , revistă enciclopedică populară
100,000 dolari. sa. Aici s’a răspândit svonul, că
1
szenszky *, au stat expuse patru 4>le de- în BucurescI cu următorul sumar: Sp. C.
Rusia a făcut atentă pe Anglia la
arândul. O mare mirare a fost pentru noi, De închiriat se află o odaiă bine mo Haretu : Apel cătră profesorii şcolelor se
promisiunea de a evacua Egiptul,
visitatorii exposiţiei, când fără nici un a- bilată, relativ destul de eftină şi cu servi cundare. — P. G.: Biserica Domnâscă din
vis, a patra 4i după deschiderea exposiţiei, ciu prompt, în Strada cimitirului Nr. 10 Curtea-de-Argeş. — Ilarion Velculescu: Sa
adecă Sâmbătă dimiuâţa, tăbliţa cu inscrip vis-a-vis de gimnasiul român. tul meu. — Moş-Neagu: Elefantul. — S.
ţia „leszenszky** a fost confiscată de cătră D I V E R S E . Vechiu: Sădirea pomilor. — M.: Exposiţia
doi comisari de poliţie, veniţi anume, ca Scriitorii dramatici şi pisicile. Din in de struguri şi pâme dela Ministerul Dome
să ridice „corpul delictului**. Pe la noi s’a Revistă externă. cidentul esposiţiei de pisici, ce s’a ţinut de niilor. — D. Popescu: Fumatul tutunului.
răspândit svonul, că acestă confiscare, pre- curând în Paris, renumitul scriitor dramatic — Crai de Curtea-Veche. — Representa-
Noid cabinet frances. „Agenţia
vă4ută de âmenii serioşi, s’a făcut în urma Blum publică în 4iarrul „Gaulois** nisce ţiunl populare. — Or., întâmplările săptă
Reuter** anunţă, că membrii noului minis-
unei reclamaţii formale a consulului aus- date interesante despre amatorii de pisici. mânii. — Apel. — Mulţumiri. — O ser
teriu s’au întrunit alaltăerî la un consiliu,
tro-ungar din Craiova cătră prefectul jude Blum, care însuşi e mare amator de pisici, bare. — InformaţiunI. — Adrese cătră re
în care au discutat tote Gestiunile interne
ţului, care Sâmbătă diminâţa a şi primit descrie cum lui Barriâre îi plăceau acestea dacţie. — C. Pop.-Taşcă, O dramă în fun
şi esterne. S’a ajuns în tote punctele la o
ordin telegrafic să ridice tăbliţa cu inscrip animale. Decă cineva visita pe Barriâre şi-i dul mării (roman). — Mersul trenurilor. —
perfectă înţelegere. Astă4l se ţine un nou
ţia „leszenszky **. Totă lumea din Craiova nete4ia pisicele, prin asta momentan îi Poşta redacţiei. — Preţul cerealelor. —
consiliu de miniştri. Acelaşi isvor anunţă,
a rămas uimită de acâstă subită dispariţie, câştiga simpatia. Intr’o 4b scrie Blum, du- Uustraţiunî: Biserica Domnâscă din Curtea-
că noul cabinet însemnâză un progres pe
mai ales, că mostra expusă de d. Geblescu cându-mă la Barriâre, ca să-l câştig ca co de-Argeş. — Elefant din Africa. — In fun
calea unirei tuturor partidelor republicane.
— căci acesta e numele expcsantului — a laborator, am aflat în salonul lui 6 pisici. dul mării.
*
fost premiată cu medalia de aur, pentru Tratările de pace între Spania Cunoscând slăbiciunea artistului, am început
motivul, că din totă exposiţia de vite (sec şi America, aşa se ved9, că s’au poticnit 'a mâ juca cu pisicile şi când Barriâre veni
„Amicul Poporului, revistă enciclope
ţia porcilor) cea mai frumâsă piesă a fost de greutăţi, ce le ridică America. Dupâ- în salon, 2 pisici îmi şedeau pe genunchi dică a societăţii culturale „Amicul Popo
cea expusă de d. Geblescu. Acesta e purul cum am anunţat şi erî, representanţii Ame- şi 2 pe umere. Yâdând acâsta, Barriâre 0
rului ce apare în Tîrgu-Jiu, odată pe lună,
adevăr. ricei au ridicat pretensiunl esorbitante faţă îmi 4ise rî4ând: — „Iţi plac pisicile ?** —
cuprinde în numărul său de pe Octomvre
cu Spania, dela care se cere, să cedeze „Da, nespus de mult**. — „Acesta e semn w
Catastrofă pe linia ferată. Din Lem- următârele: „Cătră Ţăranl , L. Arjocianu.
Uniunei americane întreg archipelagul bun; sunt sigur, că piesele, ce le-ai adus,
berg se scrie, că în una din nopţile trecute, — „Cele mai bune maşini ce trebue săte
Filipinelor. Iu preliminarul de pace era sunt forte bune°. — Sperez şi eu. — „Te 1
între gara Jezierzany şi Burczacz trenul nilor *, Calotescu. — „Cula lui Tudor Vla-
stabilit, ca numai Mauilla să fiă ocupată rog descrie mi-le“. Am început a-i arăta 1
de marfă, ce venea dela Stanislau, a de dimirescu* , I. Haiducescu. — «Din sufe
de Americani provisor, prin urmare nu era obiectul piesei şi din ce în ce vedeam cum
raiat. Au fost omorîţl maşinistul Oionca, rinţele sătenului**, N. Popescu. — „De pe
de loc vorba despre întreg grupul de in faţa artistului se tot întuneca. Când am
fochistul şi un frânar. Toţi aceşti nenoro câmpul educaţiunei practice**, Y. Gr. Bor-
sule. Representanţii Spaniei au cerut îndru terminat îmi 4ise: Curios, nu-mi pot în
ciţi au lăsat în urma lor trei văduve cu govanu. — „Dumne4®u şi Ariciul**, Gh,
mări dela guvernul lor, şi acum se aşteptă, chipui cum se pote ca un om, căruia îi
număroşl oopii. Conducătorul trenului şi un Rădoescu. — „Discursul Pr.“, A. Taşcău.
ca Spania să protesteze energic în contra pre- plac pisicile, sâ scrie o ast-fel de măgărie!
călăuz au fost uşor răniţi. — „Raportul scolei de cântăreţi**. — «Co
tensiunilor Americanilor, să întrerupă tra
Scribe a avut o pisică, care a fost în pilul şi Fluturaşul**, I. Stăncescu. — „Mul-
Foc în Predeal. Un foc puternic ţările şi să cheme ca mărturii naţiunile ei- stare a critica opera stăpânului ei. Intr’o ţumirl**. — „Bibliografie**.
a consumat Luni casa poliţaiului ungur vilisate în faţa prepotenţei, căreia Spania seră Scribe îşi lăsa pe masă începutul unui *
din Predeal. Femeia şi fata poliţaiului, este espusă ca jertfă. act. In 4iua următorea când voi să-l con
fârte grav atinse de flăcări, au fost tran Din revista literară „FI6re Albaştri**
Cestiunea Cretei preocupă din nou tinue, spre marea lui mirare manuscriptul
sportate la spitalul din Braşov. era tot stropit cu cernâ ă. — Cine a făcut a apărut Nr. 2 cu următorul sumar: Dan
e
diplomaţia. Porta a adresat 4h l® trecute sau (poesie) de St O. Iosif. — Cine reco
celor patru ambasadori din Oonstantinopol acesta? 4he Scribe mânios. Tn momentul
Călătoria unei cărţi poştale. Din Li- mandă poeţii, de Al. Antemireanu. — Viaţă
o notă, în care cere concesiuni pentru păs acela pisioa sări pe masă, piciorul drept îl
pova se scrie cu data de 30 Octomvre ur- perdută (nuvelă), de G. Madan. — A cui e
trarea suveranităţii sale în insulă. Conce îmuiâ în cernâlă şi eu el trase peste ma
mătorele: Un neguţător din Lalasinz, cu vina (poesie), de C. Sandu. — Scrisori vi
siunile acestea se refer la stindardele şi nuscript. Scribe îşi ceti încă odată lucrarea
numele Ad. Kohn, a comandat printr’o se: sătorilor, de D. Nanu. — Din nenorocirile
garnisânele otomane, apoi la numirea gu şi apoi îşi 4i Intr’adevăr, actul e forte
carte poştală 2 butoie de petroleu dela o ua omenilor (schiţă), de Coriolis. — Astrono
vernatorului în înţelegere cu guvernul Sul slab, drept are pisica. Din 4i aceea Scribe
firmă din Braşov. CâţI-va ani mai târ4iu mia beţivului (poesie), de G. Ranetti. —
tanului, pronunţarea sentinţelor în numele în totă sera îşi lăsa manuscriptele pe masă,
Kohn muri, fără a pută sci pentru-ce n’a Din caetul meu (Arta de a plăcea femei
Sultanului, un procuror suprem otoman şi ca să le critice pisioa. Dâcă pisica lăsa
primit comanda făcută. Văduva Kohn se lor), de Mad. — Povestea lui Hyperion, de
resolvarea apelaţiunilor la sentinţele ju- curat munuscriptul, atunci Scribe şi dedea
mărită şi noul ei bărbat A. Feiler, fu cu Hjalmar. — Badea burlac (poesie), de Piron.
decătorescl în Oonstantinopol. Marii am piesa spre a fi jucată, âr dâcă pisica il
prins de mare mirare, când factorul postai — Geamala (fragment din romanul Căpitan
basadori consideră ca imposibil de împlinit murdărea, fără întâr4iere îl arunca în foc.
îi predete o carte poştală, a cărei subscri Costache), de Antemireanu. — Cronica tea
aceste cereri. De aici ar apare, că diplo
ere, recunoscută de soţia lui, era a fostu Rochiile cele mai picante. In Breţagne trală, de Thalia. — MusicanţI celebri, de
maţia este în ajun de a nu mai considera
lui ei bărbat, Kohn. Feiler va fi cre4ut de present au inventat domnişorele o modă C. St. — Revista Cărţilor: (Lirice de A.
insula Creta, ca făcând parte, de fapt, din
mai întâih, că Kohn îi scrie de pe cealaltă de tot interesantă, şi mai ales cele de mă Steuerman; Istoria Răsboiului, L’Inferno,
imperiul otoman.
lume în anumite afaceri comerciale secrete, ritat. In unele sărbători fetele pârtă nisce etc.) — Ecouri literare. — Glumele nostre.
der, cetindu-o, se convinse pe urmă, că e Anglia şi lirancia. „Ternps** din rochii roşii cu şinore albe şi galbene. De — Poşta Redacţiei etc. etc. — Numărul
o simplă comandă făcută înainte de acâsta Paris primesce din Londra soirea, că Fran- pe aceste şinâre, ori ce tînăr pote sci, că 20 bani.
cu 14 ani. Ar fi interesant de-a se sci, cia a comunicat guvernului engles condi cutare sâu cutare d-ş6ră câtă zestre are. £
