Page 89 - 1898-10

RED ACŢIUNEA, „qazeta“ în flecare i}i.
Aămnistraţliinea şi Tipografia. ADonameate pentru Austro-Dugaria:
BBAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şdse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet.
Pe un an 40 franci, pe şdse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
3IHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri do anunclurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
JSax. Auşenfold t Eraorlch Lesnor, afară şi la d-nii oolectorl.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosso. Abonamentul, pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk.
InBudapesta: A.V. Qoldber- Admmistrufiunea, Piaţa mare,
ar, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg.- Harolyl A. Uabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luv.î 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sdu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME po pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. sdu 30 bani. simt a se plăti înainte.
Nr. 233. Braşov, Sâmbătă 24 Octomvre (5 loemvre). 1898.

„Sentinelele". simţ de stimă şi bunăcuviinţă, ca la pândă şi a căror atenţiune nu vina, mânecând, pe cum se pare,
cel puţin să ne numescă după nu este permis să scape din vedere nici din cele scrise în cfi l amintite,
are e
ţlilele acestea ne-am ocupat cu mele adevărat al nostru, recunoscut cel mai mic sgomot, nici cea mai publică îu numărul său dela 1 Noem-
testimoniul dat pressei jidano-ma- de ietoriă şi de toţi bărbaţii culţi şi neînsemnată mişcare . vre n. un articul în care face o con-
44
ghiare din partea episcopului ro- de litere, ci espresiunea obicinuită, Etă „sentinela declarată! templaţiuue a situaţiunei în Austria.
44
mano-catolic Majlath şi a membri­ de care se folosesce faţă de Români, Nu era lipsă să facă acestă de- Din articulul acesta dăm următărea
u
lor Statului catolic din Ardeal, cari îi este „az olâhok , pe oare o accen- claraţiune făţişă, căci seiam noi de parte, pentru a se vedă, de ce sen­
au condamnat’o şi desaprobat’o în tueză încă într’un mod demonstrativ mult, că suntem împresuraţi pretu­ timente sunt stăpâniţi fraţii noştri
terminii cei mai energici, ca pe o şi cu un aer de dispreţ. tindenea de „sentinele , cari ne din Bucovina în faţa situaţiunei ac­
44
pressă, care „nu stă în serviciul ade­ Dăr suntem obicinuiţi cu tdte spioneză şi denunţă cfi şi năpte. tuale. Etă anume ce cfice „Patria :
44
vărului , „nu lucreză pentru binele acestea şi, dela duşmanii noştri Acesta, se vede, a devenit o profe­ Guvernul se feresce a se declara au­
44
patriei, ci derîmă solidele base ale atât de îngâmfaţi, nici nu putem eă siune, cu care mulţi îşi câştigă pâne tonomist, şi prin urmare trebue sâ perfec­
44
ei şi dela care membrii Statului ca­ ne aşteptăm la mai mult. Ceea ce şi-şî fac viitor strălucit. ţioneze tratativele, cu evitarea acestei base
tolic „nu vor învăţa nici patriotism, însă am aştepta dela organul unui Der vai de statul, care îşi for- principiale. Stând astfel lucrurile este evi­
nici religiositate . dşpan, care credem, că Silnic îl ce- dent, că mersul tratativelor se complică şi
44
Când „ni-am permis a cita şi tesce, este ca cel puţin în misiunea meză temeliile esistenţei sale pe ase­ unele cluburi ale majorităţii ajung la mai
44
comenta acest meritat testimoniu sa de-a agita să nu recurgă la min­ menea manopere. Crede ore guver­ multe favoruri speciale, altele la mai pu­
dat pressei unguresc!, ni-am uitat, ciuni şi la denaturarea mai mult, nul unguresc şi cred representanţii ţine. De aci febrila mişcare, pe care o ve­
săi de prin comitate, că prin înve­
bag gemă, să ţinem sernă, că la decât neruşinată a adevărului. cinarea nesfîrşită a bunelor rapor­ dem în singuraticele cluburi înainte de a
44
spatele năstre stau „sentinelele , Ca să nu ne provocăm la alte lua în mod oficial angageamentul de a vota
cari, ca pe nisce adevăraţi prisonierî, caşuri, avem tocmai acum înaintea turi dintre cetăţeni eor.tribue la con­ pactul cu Ungaria.
solidarea statului?
ne urmăresc pas de pas şi cu „ochi ndstră un număr al fiţuicei din ces- Ou totului divergentă pare a fi în si­
41
ager! controlăză tăte mişcările, tdte tiune, în caic sub titlul: „Când pă Decă nu o cred acăsta, pentru tuaţia dată atitudinea Clubului român, din
44
faptele şi tdte vorbele ndstre, spre cătosul judecă , se ocupă cu articu- cesufer, ca aţâţi descreeraţî să-şi păta camera imperială, care încă face parte din
„salutea patriei ' şi „gloria maghia­ Iul nostru privitor la lecţiunea dată făuri reputaţiunea de buni patrioţi majoritate. Pănă când cluburile au deschis
4
44
rismului cuceritor . pressei unguresc! din partea episco­ prin calumniarea, prin suspiţionarea tratative cu contele Thun şi dau sâmă
Ca organ al acestor „sentinele , pului Majlath şi a Statului catolic şi prin aţîţarea vecinică în contra despre mersul acestora alegătorilor lor, —
44
al căror număr de altmintrelea la noi din Ardeal. Cu o impertinenţă pro- nbsfcră ? „Clubul român nu dă nici un semn de
44
în Braşov, ca şi pretutindenea între priă renegaţilor se mistifică cuprin­ viaţă. Nici noi, nici (fiarele din mcnarehiâ
Români, este cât plevă şi cenuşă, sul articulului nostru şi pe basa mis- Clubul român bucovinean. şi nici alegătorii nu sciu nimic, întrucât
figureză în oraşul nostru fiţuica aşa tificărei ne insultă cu neruşinare. Se au ajuns eventualele tratative între guvern
numită „Brassoi Lapok , care trece geneză reptila guvernamentală să Intr’unul din numerii trecuţi am şi „Clubul român la o încheere, ba nici
44
44
în acelaşi timp şi ca organ al fiş- spună, că nu noi, ci cel mai lăudat rep -odna un,fel de apel, ce organul atât nu seim, că deschisu-s’au îu genere
panului. episcop al lor din timpul de astăcfi. Şchonererianilbr „Ostdeutsche Rund- tratative ?
Ei bine, acest organ al repre- şi cel mai înalt for bisericesc al ca­ 'ijr^fiău.“^.îl adresa Clubului român bu­ Ar păre, că populaţiunea ;şi ţâra re-
sentantului guvernului unguresc în- tolicilor unguri din Ardeal au fost, covinean în urma violenţelor electo­ presentată prin „Clubul român nu are du­
44
tie Saşii şi Românii dela Braşov, cari au osîudit cu atâta dreptate rale ale guvernului din Bucovina la reri speciale, nu are dorinţe a căror îm­
(}i de c}i, număr de număr, se ocupă pressa jidano-maghiară, declarân- ultimele alegeri. Organul german ar plinire o aşteptă cu atâta sete dela guvern.
în modul cel mai tendenţios posibil du-o de mincinosă şi nepatriotică. voi, ca membrii clubului român să Decă este, ca „Clubul român" să spriji-
când de Români, când de Saşi cău­ Organul fişpănesc le retace a- se deslipescă de drăpta camerei im­ nâscă guvernul şi să voteze pactul cu Un­
tând neîncetat a i denunţa, a-i îne- cestea şi-şî varsă focul asupra nbs- periale. „Politik din Praga înserând garia, este firesc, ca în schimb să reclame
44
gri, a-i aţîţa, er culmea răutăţii şi-o tră, profitând şi de acăstă ocasiune vocea făiei germane, (ficea, că mem­ şi partidul nostru compensaţiunî dela gu­
manifestă cu deosebire prin stilul pentru a scrie un articul de reclam, brii Clubului, român vor sci să deo- vern, mai ales, că noi nu cerem favoruri,
întotdăuna veninos, în care le vor- în care se arată grozav de „scanda- sebăscă improvisaţiunile baronului ci simplamente recunoseerea dreptului ce
besce cetitorilor săi, recrutaţi mai lisat pentru-că „tocmai „Gazeta , Bourguignon de eausa mare a ma­ ne compete, ca element conducător în ţâră.
44
u
44
ales din vizitii, calfe de măestri etc., „a cărei pâne şi problemă" , cţice, jorităţii, şi numia o „cursă bădărană Dâcă este just principiul „do ut des
4
44
44
despre conlocuitorii lor saşi şi ro­ „este minciuna şi calumnia , vine apelul organului Schonererian în tratativele guvernului cu celelalte par­
mâni. Faţă cu concetăţenii români să dea lecţii de patriotism lor, cari „ P a t r i a 4 4 din Cernăuţi, organul tide ale majorităţii, de ce să nu fiă iust
mai ales nu arată nici măcar atâta „ca şi nisce sentinele trebue să stea partidului naţional român din Buco­ faţă de noi Românii? Adevărat, că suntem

FOILETONUL „CAZ. TRANS. 44 ciasloveţului produs de Cipariu sub BB, afară de puţinii slavonismî ce ocur, ore- 11 feţe şi, ce e mai caracterictic, în loc de
pentru-că acesta se estinde numai pe 204 care eleganţă. taină folosesce cuvântul sacrament (pl. sa-
foi paginate, pe când esemplarul nostru e Abstrăgând dela cuprinsul, în care cramenturî); este subscris de „Al sfinţiei
mai mare, tipărit tot în 8-av, însă în 42 diferesce alte ciaslove mai nouă, ca d. tale în Bovinul Christos pururea slugitoriu
Bibliografiă vechia.
de cole, numărând 328 pagine, afară de e. de orogiul cel mare din 183B, produ­ Popa Ioana din Vinţiu m. n. După aceea
u
(9) ( U r m a r e ) . cele ce lipsesc la capăt. Tot în 1. c. sub cem şi o probă scurtă din dânsul. Aşa tro­ se îucepe tecstul în rubrici cu roşiii şi se
d) Se va părâ p6te de mai puţin in­ CO. produce Ciparih alt ciaslov cu cuvânt par. v. II: „Când te pogorîşl cătră morte, estinde pănă la foia 197, după care ur-
teres, că amintim aci şi ceaslovul, despre înainte câtră Chyr Tepfil metropolitul Belgra­ viaţa cea fără de morte, atunci iadul omo- mâză scara cuprinsului pe 2 feţe, pe foia
care ating numai pe scurt cei ce s’au ocu­ dului, susţinând, că ar fi fost tipărit la rîşl cu strălucirea dumneejeirii, âră când din urmă faţa I (pag. 199) un scurt „cu-
u
pat cu descrierea cărţilor bisericesc!. In Alba-Iulia, ori la Sebeş, pe când alţii cu învisăşl pe cei morţi din cele de desubt, vent cătră cetitori asemenea de „Popa Ioann
u
însemnările lui Fr. I. Sulzer, reproduse de P. Maior cred, că s’ar fi tipărit la Sibiiu tote puterile cerescl strigă ţie, dătătorule din Vinţiu şi pe faţa II (pag. 200) ârăşl
14
Ciparih îu archiv pag. 684, la p. 5 sub nu­ la 1696. In acâstă discepţiune spune Ci­ de viaţă Chtse Domne, mărire ţie . un scurt cuvânt cătră cetitori subscris de
mirea de „Tschassoslov (orele canonice), âr pariu, că acest ciaslov ar fi avut 2 edi- e) Altă carte, care cugetăm, că me­ „Chyriac G. şi tipograf. Mol: — Acestă
14
Ciparih în archivă p. 88 pune ciaslovul ţiunl şi că esemplarul lui are o „prefaşiune rită a fi amintită, este: împrejurare arată, că şi cartea din punc­
arătându-1 a fi tipărit în Alba-Iulia în 8-av lungă a tipografului popa Chyriac eto. „ Moletevnicul isvodit din slovenie pe limba tul precedent a fost tipărită la Belgrad,
(anul 1696), apoi în Principie de limbă Esemplarul nostru convine cu acestă de­ românescă supt crăirea şi biruinţa prealumi­ abstrăgând dela împrejurarea, că caracte­
pag. 118 sub BB reproduce (cu cirilice) scriere făcută de Oiparifi, şi încât pe pag. natului şi milostivului domn Michael Apafi rele şi ti pariul sunt aceleaşi. Formatul mo-
„CiasloveţiQ, care are întru sine sluşbele de 244 faţa II se află o parte din cuvântul cel mai mare din mila lui B-cţieu craiul Ar- litevnieului e în 4° tipărit pe 50 de c61e.
nopte şi de efi, scbse pe româniă de pe cătră cetitori subscris de „iubitorii de os- dealulai... cu blagoslovenia preasfinţit-ului Bel­ (Escerpte din el în Analecte de Ciparih pag.
u
sloveniă şi tipărit în metropolia Belgradu­ tenâlă: Popa Chyriale şi Avram Archidiacon gradului etc... tipăritus’au în metropolia Bel­ 134 - 140).
lui, anii ..., dice, că ar fi fost dedicat lui credem, că acest esemplar e unul din edi- gradului, anul Dnului 1689. u In cât pentru stil şi puritatea limbei,
14
Chyr Vasilie Varlaam metropolitul Belgra­ ţiunile atinse de Cipariu, şi în special din După foia titulară urmâză „cuvânt merită atenţiune şi din acel punct de ve­
dului, IV foi nepaginate şi 204 paginate. ediţiunea de Alba-Iulia. înainte cătră prea sfinţitul şi în Chtcs lu­ dere, că afară de puţinii slavonismî înda­
Din esemplarul nostru lipsesee titula Deşi se vede, că Cipariu nu ar fi minatul Varlaam Archiepiscop şi mitropolitul tinaţi, are multe cuvinte mai bune, decât în
şi 4 foi dela început, apoi se' continuă ne­ pus mult pond pe dânsul, noi îl însemnăm sfintei metropolii a Belgradului, al Vadului, al ediţiunile mai nouă. Aşa cuvântul stăpân,
întrerupt pănă la pag. 332, unde se între­ aci pentru uncţiunea stilului şi a limbei, ce Silivaşului, al Făgăraşului şi al Maramoreşului, e înlocuit în cele mai multe locu-î cu
a
rupe tecstul, lipsind ceva şi dela capăt. se află în deosebi pentru usul perfectelor şi al episcopilor din ţara ungurâscă etc. „domnitor hV şi „ăcspuitoriuP, cuvântul naşi,
De aci se vede, că nu pote fi ediţiunea simple ale verbului, având stilul din el, Acest cuvânt înainte se estinde pe ori nănaşt cu cuniătri; folosesce forte ade-