Page 9 - 1898-10

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flgcare ţi.
ÂcUainistraţiimea şi Tipografia. Abonamente neutru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po săse luni
Scrisori ne francate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe şăse
IMSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
FfltMlSTRAŢIUNE în Braşov şi la
următorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la tote ofi-
Kax. Augenfeld 4, Emorlch Lesner. ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naehf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Boldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
gor, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
turg: Barolyl t Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu­ A U T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 216. Braşov, Sâmbătă 3 (15) Octomvre. 1898.

Tratările pentru pact. la rendul seu a însărcinat cu exami­ modificate în favorul intereselor aus- „Neie freie Presse primesce din Bu-
u
narea lor pe raportorul ei Dr. Max triace. Nu se scie dâr, cum vor eşi dapeşta o corespondenţă, în care se dice,
F6rte încet decurg între cele Falk. îndată ce acesta va fi termi­ ele din comisiă. Intr’aceea, ne mai că la tot caşul se va prolungi provisoriul
doue guverne dualiste dela Viena şi nat lucrarea şi va fi raportat depu- vorbind de oposiţia germană, care atât cu privire la pact, cât şi cu privire
dela Pesta tratările privitdre la pac­ taţiunei ungare, acesta îşî va pre­ va face cele mai mari dificultăţi la cuotă. Prin acestă prolungire contele
tul economic, car! tratări s’au reînce­ cisa posiţia sa faţă cu nouele propuneri guvernului, Cehii declară înainte Thun vră să câştige timp pentru a se apro­
put nu mai seim a câtea 6ră în in­ şi va decide asupra continuărei tra­ contelui Thun, că nu-şî va pută asi­ pia de partidele din drăpta.
tervalul de trei anî şi mai bine, de tărilor. Se crede, că numai pe la gura o majoritate nici pentru proiec­
când s’a pronunţat crisa. finitul lunei se vor întruni din nou tele modificate, decă nu se va de­
încă nici până astăcjî nu se scie, deputaţiunile pentru cvotă. cide a face destul dreptelor postu­ C’uota. Preşedintele cmisiunei un­
cum cred guvernele, că vor putâ re- Guvernamentalul „Pester Lloyd“ late ale Slavilor şi îndeosebi ale gare pentru cuotă, Ooloman Szell, a rapor­
solva grâua problemă. De când ca­ e de părere, că nu se pote spera la Cehilor. , De aceea deputaţii cehî tat celor două subcomişiunl de câte 7, că
comisiunea austriacă a stabilit cuotă pen­
mera deputaţilor din Viena, lăsând o înţelegere între cele doue depu- şi-au reservat mână liberă în privinţa
tru Ungaria cu SS^/g. In urma acăsta, co­
la o parte obstrucţiunea, a intrat în taţiunî şi că nici în a doua instanţă, pactului.
misiunea ungară a amânat răspunsul, pe
discusiunea celor 22 proiecte de lege ce-o formeză parlamentele, nu e de Tot-odată ’i-se spune şi minis-
asupra pactului, nu s’a schimbat pănă aşteptat, că se va pute stabili o în- trului-preşedinte Banffy din partea motiv, că vre să studieze noua grupare de
acum nimic în interesul lămurirei voblă. oposiţiei maghiare, că greşesce când cifre şi socoteli pe basa cărora Austria
situaţiunei, ba pare că ea a devenit Remâne deci, ca ultima instanţă, se încrede în majoritatea sa cea ser­ formulăză acestă pretensiune. Se crede, că
şi mai confusă ca înainte şi totuşi decisiunea Corbnei, care, după fbia gu­ vilă şi că oposiţia e hotărîtă a-i comisiunea ungară va răspunde contra-pro-
guvernul Banffy îşî întemeeză tbtă vernului unguresc, va stabili, probabil, face vieţa amară, luptând, ca se îm- punerii austriaco în săptămâna viitore.
acţiunea presentă pe speranţa, că o simplă prolungire a actualului status pedece planul, ce şi-l’a făcut în în­
contelui Thun îi va succede a face, quo, der care, după legea austriacă, ţelegere cu guvernul austriac.
ca majoritatea „Reicbsrath“ ului se nu pdte se stabilâscă cvota, decât Acesta e stadiul momentan al împăratul Wilhelm în Orient.
primescâ în cele din urmă proiec­ numai pe un an, aşa der numai pe mult chinuitei cestiunî dela ordi­ (Germania, Anglia, tripla alianţă şi
tele amintite. anul 1899 şi atunci va trebui se în- nea cailei. Prancia.)
Nesiguranţei şi încurcăturei, ce cepă brăşî dela început istoria tra­ împăratul Germaniei Wilhelm II a
domnesce în sînul ambelor parla­ tărilor. plecat deja alaltăieri diminâţa din Potsdam
mente şi guverne, îi pune verf ces- Totul va atârna deci de-acolo, I*rovisoi’Iu pentru pact. Mi- în drumul lung ce-1 va face la Palestina,
tiunea cvotei, care seim că, după cjice „P. Loyd“, ca ambele guverne nistrul-preş6dinfce Banffy a declarat îndes împăratul a sosit alaltăerl săra în gara de
cum stau acjî lucrurile, formeză cea se se unescă în cele din urmă, ca baterile comisiunei economice asupra pac­ Nord din Viena, de unde s’a dus la gara
mai grea şi delicată problemă, fără se propună în comun o cifră a cvo­ tului, care s’au făcut alaltăerl, că singur de Sud şi, după o scurtă pausă, a plecat
a căreia deslegare nici nu se pbte tei, care se fiă valabilă pentru un dela oposiţie atârnă, ca proiectele pactului cătră Veneţia.
cugeta la o încheiare a pactului. şir de anî mai lung şi apoi se fiă să fiă puse spre desbatere în cameră la înainte de plecarea sa împăratul a
Seim, că deputaţiunile pentru în stare sâ câştige pentru acâstă timpul absolut necesar, seu eventual din adresat o şerisore reginei Victoria a An­
evotă s’au întrunit filele acestea în învoâlă în fiă-care din cele doue causa piedecilor fisice, ele să se desbată după gliei, scrisore de mare importanţă politică,
Budapesta. Comitetul de 7 al depu- parlamente o majoritate. timpul amintit. Acestă declaraţiă a minis­ pe care o publică „Dayli Post din Bir-
u
taţiunilor austriaco a presentat cu Aici este înse greutatea cea trului — diee „B. H.“ — membrii corni- mingham. In scrisorea acăsta împăratul îşi
acestă ocasiă comitetului unguresc mare ; căci e mare întrebare, decă siunei au interpretat’o în sensul, că cele esprimă dorinţa, că el vră să susţină cea
noue propuneri şi un nou mod de guvernele dela Pesta şi Viena, ori două guverne contâză cu posibilitatea, că mai strînsă amiciţie între cele două state,
calculare a cvotei, care pornind dela cât de bine s’ar fi înţeles între sine, cu tote nisuinţele lor, nu vor pută face să ăr pentru atingerea acestui scop va folosi
venitul curat al tuturor dărilor di­ vor pute se isbutescă cu propunerea se desbată şi primăscă pactul pănă la finea tâte mijlocele, ce-i stau la . ăisposiţie. In Pa­
recte şi indirecte, ajunge la o cvotă lor în cele doue parlamente. anului; cu alte cuvinte, este necesar să se lestina — elice Wilhelm — voifi cerceta lo­
-
pentru Ungaria de 38 5°/ . Aceste In Viena s’a început erî desba- ia măsuri pe cale parlamentară cu privire curile sfinte cu înclinări paclnice şi amicale
0
propuneri, precum şi calculaţiunî, au terea proiectelor relative 1a, pact în la decretarea unui nou provisoriu. Banffy faţă de întrăgă omenirea.
fost comunicate comitetului de şepte comisiunea camerei, der cum se va — sfîrşesce aceeaşi foie — s’a împretinit Nu se pote trage la îndoială impor­
ungar şi acesta le-a presentat depu- sfîrşi, Dumne4eu mai scie. S’a anun­ în principiu cu gândul la un scurt provi­ tanţa politică a acestei scrisori, dat fiind,
tafiunei pentru cvotă ungare, care ţat dinainte, că proiectele vor fi soriu. că ideia conducătăre a împăratului Wil-

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". taurantul comunei. Dăr şi la tote celelalte lucrări cul­ griji pentru tot, de ceea-ce el şi cei ce-1 încungiurau
turale ale poporului său el lua parce activă cu sfatul, aveau necesitate.
(21)
său cu fapta şi contribuind ast-fel cu mica sa avere la Majorul Maxim a fost de aci încolo acela, care în
Colonelul Baron Urs David de Margina tote fundaţiunile, promova după puteri şi ridica bună­ fiă-care di îl visita şi-l însoţia la micile sale preâmblărl,
starea sa şi a conaţionalilor săi. pe cari, în mania stărei sdruncinate a sănătăţii sale, le
la Solferino şi Lissa. Aşa, stăruind în drăpţa şi în stânga spre a face făcea în fiă-care di. Ou majorul vorbia colonelul baron
bine; îşi putu agonisi şi şie-şî o frumuşică avere, pe Urs, în chipul său scurt şi energic, despre tot ce voia
Conferinţă ţinură de Colonelul austro-ungar FrnnciscRieg'erm cer­
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. care, după morte, o lăsa ără-şî bisericei greco-unite pen­ să renduâscă după mortea sa. Der mai urmară încă de
tru a continua promovarea scopurilor umane. Nefiindu-i aci încolo săptămâni de cjile, când el se simţia mult mai
— C o n t i n u a r e . —
dat nici din a doua căsătoria a sa, cu văduva baronesa întărit, câştigând ast-fel nouă speranţe în vieţă. Bolnav
Ast-fel domina el iute şi aci noul teren; el recu­ Witzleben, să aibă vre-un moştenitor, el îşi crea aşa o nu a fost Urs nicî-decum, somnul lui pănă în chua din
noscu îndată, ce şi unde lipsesce. El regula şi îndrepta, familiă cu atât mai mare în conaţionalii săi, în nenumă­ urmă i-a fost escelent şi şi pofta lui de mâncare şi di-
el creiâ şi întrebuinţa mijlocele cucerite, în modul cel raţii elevi de şcolă şi în învăţătorii lor, prin multe ge- gesţiunea au fost încă pănă în primele clile ale lunei lui
mai util. El înmulţi şi ridica şcolele esistente. El con­ neraţiunî. Septemvre admirabile, pilnic trebuia să i-se cetescă ga­
strui şi arangiâ clădiri corăspundătore scopului, căuta La bătrâneţe însă nu i-a fost dat să fiă scutit de zeta, ce-i sosia; cea mai mare plăcere o avea însă
şi găsi învăţători harnici, îi conduse, dirigiâ şi suprave- multe dureri. In luna lui Martie a anului 1878 i-a murit atunci, când i-se istorisia câte ceva din timpul juneţei
ghiâ. El fu un superior cu vederi largi, însă sever şi a doua sa soţiă, şi bărbatul, acum ajuns la etatea de sale. Adese-orî doria acesta forte tare, şi ochii săi stră­
drept. In toţi anii visita el şcolele, esamina elevii, in­ şăse-decî şi doi de ani, s’a vădut de a doua-oră singur luceau forte fericiţi atunci, când ’i-se amintea câte-un
specta învăţătorii şi învăţătorele, lăuda său reprima, în căsnicia sa. A avut să sufere şi desamăgirî din partea episod din timpul, când era bărbat tînăr, frumos, svelt
după merit, şi nimerea tot-dăuna adevărul. Ou ochiul unor rude de-aprope, şi şcolelor sale li-s’au întâmplat ca bradul, care scia să mâne cu atâta dibâciă cei doi
limpede vedea el fondul lucrurilor, pătrundea inima tu­ multe (din partea regimului.—Trad.), de cari el s’a stră­ cai frumoşi negri, ce erau înhămaţi la trăsura sa; care
turora şi împrăscia lumină şi căldură ori unde se în­ duit atât de mult şi "atât de îndelungat să le ferâscă. scia să sufle în corn, spre cea mai mare plăcere a în-
făţişa. Cu tote astea el a rămas neînfrânt şi viguros pănă după tregei vecinităţl a locuinţei sale, şi care nu numai o
Un om serios, strict în serviciu, era un afabil şi aniversarea dilei a 81-a a nascerei sale, la 1 Aprilie 1897. aventură o petrecu îndrăsneţ în sburdalnică veselie şi
putere.
plăcut filantrop şi prieten al conaţionalilor săi în viăţa In luna lui Iulie însă s’a simţit de-odată slab şi a
Şi acâstă putere îi rămase credinciosă aprope pănă
socială. El dăruia pe copiii cei mai sîrguitorl, ajuta pe început a-se ocupa cu posibilitatea sfîrşitului său apro­
la ultima sa răsuflare. Ba el dormi liniştit şi neîntrerupt
părinţii său familiile celor mai lipsiţi, chiăma pe cei mai piat. Acesta o făcu cu aceeaşi linişte, cu care era dedat
dela 11 ore din noptea dilei de 6, pănă spre 7 ore di-
de-aprope în casa sa, pe cei mai depărtaţi la masa sa, a privi în ochii morţii în lupte şi bătălii. El pregăti tote
mineţa a dilei de 10 Septemvre, şi închise ochii fără-
ori unde i-ar fi întâlnit. O deosebită plăcere avea, când aşa, încât putea să încheie drumul vieţei sale în fiă-
durere şi fără a-se văeta, la 8'/ ore. . .
2
după terminarea unei inspecţii, putea să ospeteze pe di­ care rli, în consciinţa, că n’a rămas nimic, ce nu şi-ar fi
(Finea va urma.)
rectorii şi învăţătorii de şcolă la masa sa gătită în res­ pus în rend. Totuşi curagiul vieţei nu şi-l perdu, şi în­