Page 90 - 1898-10
P. 90
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 233 - 1898.
mai puţini ca alte grupuri din Drepta, dâr Budapeşta, 2 Noemvre 1898. Un nou „suces“ al lui BanfFy ? guvernului urându-i-se de gona ignobilă ce
suntem în Drepta, şi am adus şi păn’ acum s’a pornit contra ei, să păşâscă pe teren,
F r a ţ i l o r !
serviţii mari guvernului şi politicei de stat Piarele ungurescî, ce le primim acjî şi apărând pe comandantul său, să reducă
Purtarea vostră dâmnă şi bărbătâscă
representate prin guvern. din Peşta, scriu pe colone întregi despre o la tăcere pe spadasini, în modul, cum se
ne inspiră respect, şi inima ni-se umple de
Tot atât de adevărat este, că Clubul importantă hotărîre a monarchului, ce s’ar cuvine a înfunda gura eroilor de acest fel.
mândrie, când vedem cu câtă cinste apă
nostru a ajuns în Camera imperială într’o fi luat la propunerea lui Banffy. Vorba OevaşI mai cu mănuşi tractâză „Peşti
raţi reputaţiunea universitarilor români.
situaţiă piedişă prin violenţele electorale este, că în locul statuei lui Hentzi de pe Naplo cestiunea. El (Ţ©©» ©& guvernul va
u
Atacul nevrednic din partea celor, ce
comise de guvernul local, der tote aceste piaţa Sf. G-eorge din Buda, a cărei depăr suferi cu paciinţă acusele nouă îndreptate
cjilnie caută a-ne lovi în simţământul dra
nu numai nti împiedecă elucidarea situa- tare s’a hotărît deja în vara anului curent, în contră-i, încredându-se desvoltării rapor
gostei de neam, prin care şi pe noi ne-au
ţiunei la Yiena, ci din contră, reclamă să se ridice statua asasinatei împărătese-re- turilor şi aşteptând terminul de timp, când
vătămat, căci una suntem în cugete şi în
cu impetuositate să se facă odată lumină gine Elisabeta. Pentru ridicarea acestei sta- prin fapte va putâ să svânture netemeini
simţiri, — voi calm şi binechibzuit l’aţl
deplină. tue s’au făcut colecte numărose, a căror cia acestor acuse. In cercurile politice bine
sciut para.
Poporul român din Bucovina are drep sumă atinge deja pănă acum considerabila informate, spune rjiarul guvernamental, să
Voi aţi făcut un act nu numai de da-
tul şi datorinţa să aştepte un cuvent lămu cifră de aprope 300,000 fl. scie, că oposiţia stă forte aprope de-a primi
torinţă cavalerâscă, ci şi naţională, căci nu
ritor asupra situaţiunei din Viena. Ultimele Alaltă erl comisiunea, instituită pen o desminţire nimicitore. „Fapt este, că gu
numai onorea au vrut să v’o negrâscă, ci
evenimente au trecjit multe bănuell şi ne tru esecutarea articulului de lege XXX din vernul nu stă nepregătit, ci ţine pe deplin
şi de limba ndstră au vrut să-şi bată joc.
dumeriri, şi este timpul suprem, ca acestea 1898 privitor la ridicarea statuei, a avut o gata proiectele de lege despre regularea unila
Nu voi aţi fost provocatorii, ci ei v’au
să se resfire prin un cuvent din partea şedinţă în care ministrul-preşedinte Banffy terală şi, pe cum stau lucrurile acjl, © posi
aţîţat, cre4ând, că vor pute să vă seducă
competentă. a făcut cunoscut, că dorinţa monarchului bil, ca deja la începutul săptămânei viitore să
la un pas nesocotit, der pe cât de copilă-
Cunoscem pe deplin greutăţile situa este, ca statua-Elisabeta să se ridice pe fie sosit timpul, când proiectele trebue înain
roşl au fost, când au pornit atacul, pe atât
ţiunei, seim prea bine, că între împregiu- piaţa St. G-eorge din Buda, unde se află tate camereP.
de bărbătesce l’aţî sciut respinge voi.
rările actuale nu se pot face minuni, dâr adl statua-Hentzi. Comisiunea a luat la cu- Asigurările lui „Peşti Naplo dau mă
44
In lupta vâstră aveţi tovarăşi ade noscinţă acestă împărtăşire cu entusiasm
ceva tot trebue să se facă, căci tocmai de sura sentimentului de îngrijire, ce stăpâ-
flori de mer nu suntem representaţî în ca vărul, dreptatea şi simpatia tuturor uni nespus de mare, şi a decis în acest sens. nesce pe Banffy în faţa viitârelor lupte din
mera imperială, şi dâcă representanţii noş versitarilor români, orl-unde ar fi; âr dra Pressa maghiară fără deosebire de co dietă. Ameninţările celorlalte două organe
gostea lor vă ’nsoţesce pretutindeni. Voi
tri stau în majoritate şi sprijinesc guver lorit de partid întâmpină cu termini elo- par prea făcute în stil de „csârda , a tre
44
nul, suntem în drept de a sci, în schimbul aveţi stima tuturor Românilor de simţă gioşl voinţa monarchului, esplicându-o ca buit der să vină cu o apucătură mai şi-
căror câştiguri politice o face acesta. mânt, âr consciinţa, că neamul e cu voi, pe un act de mare importanţă politică pen râtă, ca să sparie pe „obstrucţioniştî şi
44
Populaţiunea şi ţâra trebue dumerită. oţălâscă-vă puterile să puteţi susţină şi mai tru poporul maghiar, care în statua lui să-i îndemne a desarma în faţa făgăduin
departe cu tot aceeaşi fală lupta, la care
Hentzi vedea eternisarea unor timpuri fu ţei cu „regularea unilateră , căreia i-ar fi
44
ei v’au provocat.
neste şi desastruose, timpuri de o tristă
Congresul internaţional stu sosit timpul „deja pe la începutul săptă-
Der voi o sciaţl acâsta. O sciaţî, că amintire pentru Maghiari. Statua lui Hentzi,
denţesc. După cum se scie, la 15 Noem- bătăile inimilor vostre şi ale nostre sunt. care a murit morte de erou „pentru îm mânei viitore*.
vre stil nou se deschide la Turin congresul V’a trebuit cuvânt de ’ncurajare? părat şi patrie , a fost ridicată pe piaţa Situaţia se desfăşură cât se pote de
44
internaţional studenţesc. La acest congres Nu! sf. tului George în 1852, aşa-dâră trei ani interesant. Vom vedâ adl, mâne, decă a-
vor pleca şi din România un grup de stu Cuvânt de ’ncurajare vă e în (j© ajuns după înfrângerea revoluţiei maghiare şi pe meninţările şi făgăduelile lui Banffy vor fi
denţi. Afară de aceştia vor lua parte la causa, pentru care voi luptaţi. timpul când archiducele Albrecht era loc atât de cu lipiciu, să prindă pe cei „ame
44
congrese ca delegaţi oficiali studenţii ro ţiţi de alcohol — vorba lui „Magyar
Şi nu cuvânt de ’ncurajare v’am tri ţiitor în Ungaria. In contra statuei s’a fă
44
mâni Demetrescu-Brăila, preşedintele comi Ujsâg — şi să i facă a pune puşca jos,
mes, ci tribut de admiraţiune vrem să vă cut o mare agitaţiune ani de-a rândul prin
u
tetului naţional, I. Popescu-Pion, preşedin- când „vitâzsâg -ul lor n’a secerat încă nici
aducem, pe care voi in drept sunteţi a’l tre Maghiari, ba la 1881 se încercase
44
tele^Asociaţiei studenţilor universitari din o victorie asupra „comandantului , împrej
aştepta. Cu inima ne alăturăm şi noi la chiar un atentat în contra ei, care s’a re
BuourescI şi Yelciu, preşedintele Asociaţiei muit de coldnele puternice ale mameluci-
lupta vosră nobilă, o aprobăm şi vă stri petat la 1895 de Szeless Adorjan prin di
din Iaşi. Pe lângă studenţii din România lor săi.
găm: namită. Atentatul acesta n’a succes, statua
vor pleca la congresul studenţesc şi mai
Fală vouă, fraţilor; cu aceeaşi băr a primit numai o crepătură, care fu astu
mulţi studenţi Români dela noi. După cât
băţie şi calmitate respingeţi tote atacurile pată, fără însă de a se putâ acoperi şi ru
aflăm la congresul din Turin se va discuta
lor răutăciose şi nu lăsaţi, de noi să-şi şinea celor ce au plănuit aruncarea ei
mult cestiunea Românilor din Transilvania — 1:3 O c tom vre v.
bată joc; şi-atuncl învingerea morală, ca în aer.
şi Ungaria. Pe de altă parte pentru a con La mormântul lui Gojdu. Ni-se scrie
şi acum, a nostă o să fiă! Mauriciu Jolcai spuue într’o foie ma
trabalansa efectul, pe care-1 vor produce din Budapeşta: „Marţi, în 1 Nov. st. n.
ghiară, că statua-Hentzi va fi depărtată
studenţii români, s’au hotărît să plece la Universitarii români din întrâgă tinerimea română universitară de
din Buda pe însă-şl cheltuiala monarchului
acest congres un forte mare număr de Budapeşta. şi o va ridica în vre-un loc închis al unui aici am luat în corpore parte la procesiu
studenţi unguri. Din partea studenţilor din * nea aranjată la mormântul fericitului Ema-
edificiu militar, âr acâsta o întâmpină cu
România, cel dintâiă, care va vorbi în Tinerimea universitară română nuil Gojdu. Membrii coloniei române din
cuvintele: „Etă cum patrdna nostră sfântă
cestiunea naţională este d-1 Demetrescu- din Cernăuţi a trimis la adresa d-lui loc încă s’au presentat în număr frumos la
face minuni pentru noi chiar şi dincolo de
Brăila. D-sa va vorbi despre „Liga Oultu- Lucian Bolcaş următdrea depeşă: festivitate, în frunte cu representanţa fun-
u
mcrmânt . „Ea şterge (decedata regină) ul
rală , arătând scopul acestei instituţiunî, şi daţiunii. Festivitatea a fost imposantă, şi a
u
Entusiasmaţi de ţinuta bărbătâscă a tima lacrimă de pe faţa nostră .. . vindecă
despre suferinţele şi prigonirile, pe cari le
tinerimei române dela Academia din Ora cea din urmă rană a sentimentului nostru avut succes strălucit. S’a depus înainte de
îndură Românii de sub stăpânirea ungu- tote o frumosă cunună pe mormânt. A ur
dea-mare, în faţa insultelor şi prigonirilor public, despre care diceam, că „nu ne dore ,
44
rescă. barbare, Vă trimitem frăţesc! salutări şi fe însă mereu sângera . mat apoi partea oficiosă, care s’a introdus
w
licitări. La lupta Yostră ia parte tot su Pressa oposiţională maghiară nu vrâ printr’un cântec acomodat funebru, executat
Echou la gona în contra tinerimei fletul nostru. Trăâscă fraţii noştri universi de escelentul cor al societăţii. Discursurile
să atribue nici un merit lui Banffy în a-
române din Oradea. tari români transcarpatini! câsta afacere, pe când din potrivă pressa ocasionale le-au rostit: A. Cioban, st. jur.
şi L. Triiean, stud. fii. Ambii au vorbit cu
Tinerimea română universitară guvernamentală nu găsesce termeni mai
Tinerimea română universitară mult sentiment şi au accentuat în deosebi,
din sfântul pământ al Bucovinei. potriviţi de-a prâmări „succesul cel mai
14
din Budapeşta adreseză academicilor că tot ceea ce a făcut marele Gojdu pen
nou al ministrului-preşedinte, decât numin-
români din Oradea-mare următdrele tru noi, vom pute răsplăti nutrind aceeaşi
cuvinte : du-1 „o inspiraţiune politică* a bărbatului dragoste şi alipire faţă de nâmul şi limba
de stat şi a consilierului coronei, „căruia
nostră, care a manifestat-o şi nemuritorul
sârtea i-a dat să comunice naţiunei o ho
fundator prin fundaţiunea sa. Sera a ur
44
tărîre ca cea de acjl .
se-orl perfectele simple, aşa la botez în nu se amintesc acestea şi în sorisorea lui mat apoi o frumosă pomană, care aseme
44
Nu-i vorbă, „norocos om e Banffy
loc de : botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfinţitu- Fr. I. Sulzer apărută cu mult mai târejiu, nea a decurs în cea mai deplină pace şi
al lor.
14
te-ai are: botezaşi-te, luminaşi-te sfinţişi-te. 44 în secuiul XVIII. Dintre acestea, una e: armoniă .
f) Pravila cea mare seu îndreptarea g) „Pânea pruncilor său învăţătura cre In contra marşului „Radetzky . Din
44
legei cu Dumnecjeu în 2 ediţ. tipărite în dinţa creştinescî strînsă în mică şumă, care Obstructiunea si guvernul. Olmiitz se telegrafâză, că clilele acestea
fol, la Târgovişte 1652, o produce şi D. o au scris în mici întrebăciunl şi răspunsuri ErI spuneam, că în parlamentul din musica militară a dat un concert şi la sfîr-
Iarc în bibliografia chronologică rom. la ungurescî, cinstitul pater Boronei Ldszlo pa- Peşta se aşteptă din nou isbucnirea unei şit musica a intonat marşul lui Radetzky.
acest an, âr Oipariu în principie de limbă rochuşul bisericei catolicescî dela Belgrad şi furtuni, cu ocasia reînceperii desbaterilor. Indată-ce începu musica să cânte, ospeţii
la pag. 110 o descrie pe scurt (sub EE), s’au întors în limba românăscâ de Duma lanăş Soirea acâsta se confirmă din tote cehi întâmpinară marşul cu fluerăturl şi
însă corect. Merită atenţiune nu atât din dela Borbanţiu în anii dni. 1702“. La fine părţile, chiar de cătră clarele guvernamen strigări de : „Să înceteze !“ „Să nu se cânte
punct de vedere limbistic, pentru că cu portă subscrierea: „Coplanii cei smeriţi ai tale, cari spun fără ocolişuri, că tabăra lui mai departe! Scandalul a fost mare, mu-
44
prinde mulţi slavonisml în sine, cât mai Eminenţii Tale, păstorii sufletescî a bisericei Banffy şi-a pierdut şi ea răbdarea şi de sicanţii şi-au luat instrumentele şi au pă
vârtos din punct de vedere canonico-ju- unite din ArdealA rândul acesta va întră în luptă fără încunjur răsit sala. Comanda regimentului a făcut
ridic şi pentru teologia ss. părinţi. Esem- cu „obstrucţioniştii din oposiţie.
44
Scopul pentru care s’a tradus acestă arătare despre acest cas.
plariul nostru e bine conservat afară de
carte pe limba românâscă şi s’a tipărit cu Gazetele lui Banffy s’au pus chiar pe
44
început, de unde lipsesc câte-va foi. Citate u „Me-e-ehett! Cine a călătorit vre-o-
cirilice, este cunoscut din istoria unirei, âr ameninţate. „Magyar Ujsâg tractâză pe
se află reproduse de Cipariu în Analecte dată pe trenurile reg. ungurescî a trebuit
încât pentru limbă, mai că nu merită aten cei din stânga cu vorbe forte puţin măgu-
pag. 164—180. să audă la plecarea trenului din gară, stri-
ţiune, decât pentru curiositatea unor cu litore, dicându-le „să goleseă numai păha-
44
* gându-se „Me-e-e-hett (pote merge). Aces
vinte ce ocur în traducere, precum sunt: rul pănă’n fund, să se adape de băutura
tui cuvânt, cu 1 Noemvre n. c. i-s’a dat
Trecând peste celelalte cărţi, ce le eriticitură—eres, impliniciunea = perfecţiunea veninosă şi să dea îmbrânceli pănă când
sentinţa de mârte, fiind scos din us. De-aicI
mai avem din secuiul XVII, parte bise (lui D-rjeu), clombă — încheiătură(credinţei), alcoholul va ţinâ deşteptă în ei acestă por
încolo trenurile atât în Ungaria, cât şi în
ricesc, parte de alt conţinut, şi despre cari roditoriul = făcătorul (cerului şi al pămân nire — căci se vor trecli eu durere gro
Austria vor pleca numai la un semn dat de
amintesce şi Cipariu în scrierile sale şi tului), şireg= câtă (ânger), mlădiţă — va- zavă de cap în noroiul din stradă, şi a-
călăuz şi nu se va mai striga „me-e-e-hett!“
sunt înşirate în mare parte şi în biblio cheiătură, păcure — ioă, jupănese = muerl; tuncl să nu înjure pe cârciumar (Banffy),
sâu „Abfahrt .
44
grafia chronologică a lui D. Iarc, nu pu abstragem dela altele, ce tradâză pănă şi care li-a creditat atât de mult .
44
tem să nu amintim două şi din seclul superstiţiune — D. Iarc încă o amintesce n Nemzet“ declară, că oposiţiei nu-i va Cine i-a dat Ţarului ideia desarmării.
44
XVIII, nu atât pentru însemnătatea, cât în bibliografia sa la acest an. succede de-a duce politica pe teren per „Neues "Wiener Tagblatt află din isvor
pentru ouriositatea lor; e mirare, cum de (Finea va urma.) sonal ; ea însă pote să facă, ca partidei i sigur, că Ţarul Nicole a asigurat pe un
