Page 91 - 1898-10

Nr. 233-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

înalt aristrocat rus că ideia sa asupra de- internă pentru desarmarea centrului şi pen­ şi trimes la adresa d-nului Ioan Mandai, Roma, 3 Noemvre. Un diplomat
sarmărei e provocată, de cetirea romanului tru apropierea acestuia de politica oficială epitrop. engles a declarat, că dâcă se va
baronesei Suttner, intitulat: „Jos armele ! w germană. Subscrisul vine deci, în numele comi­ adeveri faima, că Menelik înainteza
u
Un alt cjiar rusesc, „Novoje Vremja , tetului parochial al „Adormirei Maicei Dom­ spre Sudan, atunci s’ar da un castis
Jidanii în Rusia. Se vede, că sub Ţa­
nu ia de loc în serios călătoria împăratu­ nului" din Satulung, a mulţumi şi pe acestă belii cu Francia, deore-ce Menelik e
rul actual Jidanilor din Rusia li-s’a îmbu­
lui german. Spune, că pe când Wilhelm cale generosului donator, domnului Nicolae sprijinit de Francesi.
nătăţit sortea. O telegramă din Petersburg
şi a făcut intrarea în Oonstantinopol mulţi Aloman din Brăila, pentru acest prea fru­ Moscva, 3 Noemvre. Poliţia ru-
anunţă, că s’a publicat legea, prin care se
i-au strigat „juche, juche! , ceea-ce în­ mos ofert de 1000 lei, asigurându-1 tot­ şâscă a (ost silită a face în timpul
u
permite a-se înfiinţa o scota de agricultură deodată de recunoscinţa şi iubirea întregu­
u
semnă: „ruşine, ruşine ! Un nou articul al din urmă o mulţime de arestări. în­
jidovâseă pe teritoriul moşiei baronului
fâiei rusesc! sfîrşesce cu cuvintele : „Oare lui popor din acestă parochiă. chisorile din Kiew, Moscva şi NişDi-
Gunzburg Horaţ din Basarabia. Mai de­
va fi sfîrşitul prieteniei germano-turcescî ? Să-l ţină Dumnecjeu împreună cu fa­ Novgorod sunt pline de arestaţi,
parte se scrie, că se vor împărţi BOO de
Fi-va silită Germania să comită o dură milia sa întru mulţi ani, âr fapta densului între care multe înveţătbre. Arestaţii
desjatina (măsuri de pământ) între Jida­ să aibă mulţi imitator!
erdre politică, ori că-i va succede să pună sunt bănuiţi cu răspândirea de pro-
nii colonişti, cari se ooupă cu economia.
în vîrful fesului turcesc, coiful german? Vii­ Victor Popea, clamaţiunî revoluţionare. In Peters­
Coloniştii în primii 4 ani nu vor plăti con-
torul va arăta". paroch. burg, Jaroslov şi Kremencîug s’au
tribuţine. Pentru-ce ore colonisarea se face
aflat tipografii secrete. Mişcarea res-
tocmai între Românii din Basarabia? Prinţul grecesc George guvei'na-
tor al Cretei. Din Roma se anunţă, că C o n v o c a r e . vretităre se întinde şi în interiorul
Nenorocire în familia imperială ger­ imperiului. Numărul celor arestaţi
numirea prinţului grecesc George, ca gu­ Reuniunea învăţătorilor români gr.
mană. Din Berlin se vestesce, că fiica de se urcă la 400, transportaţi mare
vernator al Cretei, se va face cât de cu­ cat. din districtul protopopesc al Aiudului
şâse ani a părecliii imperiale germane, parte la Petersburg.
rând. Tot acesta se anunţă şi din Viena. îşi va ţine adunarea de tomnă în 14 (26)
prinţesa Victoria Luisa, a căcjut dintr’o fe-
Regele George al Greciei şi-a dat deja Nocmvre a. c. în sala şcolei din Peţelca.
restră a castelului din Potsdam. Soirea aş­
concursul la acâstă numire si dâcă Sulta La acesta adunare cu tâtă stima sunt I i 1 1 e r a t u r ă .
teptă confirmare.
nul nu se va opune, prinţul George va invitaţi a participa: toţi învăţătorii români „Ţintea. Viteazul", tradiţiuni, le­
Vienesii sub carantină. Din Hamburg merge la Oonstantinopol, ca să ia fermanul gr. cat. aparţinători acestui district proto­ gende şi schiţe istorice, de Ioan Rop-Rcte-
se anunţă, că vaporul „Pretoria" plecând de numire din mânile Sultanului. Dâcă popesc, P. O. D-nii preoţi, precum şi On. ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
de acolo cătră New-York, mai mulţi călă­ Sultanul se va opune, prinţul va merge în public interesat de causa învăţământului pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
toria austriaci, cari în călătoria lor au golful Suda, unde va fi primit de admirai! poporal. se cuprind forte interesante tradiţiuni şi
atins Viena, au fost opriţi de a-se urca pe şi-l vor introduce în postul de guvernator. Ordinea de cţi. istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
vapor, fiind-că guvernul american pretinde I. La orele 8 l / 2 a. m. întruniri în şcălă blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
Împăratul Wilhelm în lerusa-
o carantină de 14 dile pentru toţi pasa­ şi participare în corpore la serviciul divin. grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
Hm. Luni păreehia imperială germană s’a
gerii, cari vin, ori trec prin Viena. torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
dus pe teritorul „La dormition de la Sainte II. După serviciul divin prima şe­ posta 23 cr.).
„Moda Ilustrată". Este unul dintre Vierge", unde a fost primită de patriar- dinţă: 1) Deschiderea adunărei prin preşe­
cele mai bune diare de modă, care prin chul latin, de mai mulţi catolici şi de o dintele. 2) Alegerea notarului, trecând fos­ NECROLOG. In noptea de 2 Noem­
gravuri perfecte şi descrieri amănunţite trupă de matrozi. împăratul a salutat pe cei tul not. într’alt district protopopesc. 3) Ce­ vre n. c. a murit Franz Ludwig, proprie­
despre tot ce cuprinde, pote înlesni ori de faţă şi li-a ţinut o vorbire, în care a tirea şi verificarea procesului verbal din tarul fostului otel Nr. I. din loc, în etate de
cărei dame să se orienteze uşor despre tot dis, că pe cum odinioră Sultanul Abdul- adunarea precedentă. 4) Cetirea disertaţiu- 90 de ani. înmormântarea se va face aeji,
ce e modă şi tot ce să portă. N-rul 41 din Aziz a cedat fericitului său părinte locul nilor: a) „Despre educaţiune", de d-1 Au- în 4 1. c.
17 Octomvre cuprinde cele mai frumose unde stă acum biserica sfinţită a Mântui­ toniu Bucur înv. în Uifalău-Tâmpăhaza. b)
gravuri despre diferite toilete pentru dame torului, tot aşa Sultanul de adi i-a cedat lui „Şcola şi influinţa ei asupra formărei ca­
şi copii, o cronică a modei escelentă şi dă acest teren. După primirea în posesiune a racterului", de Cornel Crişan înv. în Teiuş. D I V E R S E .
amănuntele detailate asupra diferitelor dan­ terenului, Luni după amiadl păreehia dom- B) Incassarea taxelor dela membri vechi. Un mijloc de-a teimbetafără de-a bea.
tele, pentru a înlesni abonatelor esecutarea nitore a visitat mormântul lui David, unul (Membrii, cari sunt în restanţă cu taxele Medicii americani în anii din urmă au con­
proprie a acestor dantele. Fiă-care număr din cele mai sacre locuri ale Mohameda- anului trecut, sunt cu insistentă rugaţi a statat curiosul fapt, că fârte multe dame
conţine pe lângă un supliment gratuit, care nilor. „Kolnischs Zeitung" spune, că ni­ şi-le achita). 6) înscrierea de noi membri. din societatea înaltă, nu odată zac în pat
represintă un tipar de jachetă de rochie meni n’a fost lăsat pănă acum să între la 7) Prând comun. bete! Constatarea acâsta era ou atât mai
său alte lucruri practice şi o parte literară acest mormânt. Imamul a adresat împăra­ III. La orele 2 d. a. şedinţa a doua: euriosă, de-âreee acele dame negau, că ele
alesă, care pote să procure abonentei o tului o vorbire, în care a cjis, că dinaintea 8) „Desvoltarea numărului 4“, prelegere ar gusta vre-odată beuturi alcoholice. Mult
distracţie forte plăcută. Abonamentul pe împăratului german, ca amic al Sultanului, practică, ţinută de d-1 Basiliu Mesaroş înv. timp nu i-a venit nimănui în minte să afle,
an 10 lei pentru străinătate 16. Apare în tote instituţiile mohamedane stau deschise. în Băgău. 9) Desbateri asupra prelegerei că puţinul alcohol, ce-1 conţin confeturile,
fiă-care Sâmbătă. Redacţia şi administraţia: practice şi a disertaţiunilor. 10) Alegerea ar fi în stare se îmbete pe dame. In Ame­
Conflictul fvanco-engles. piarele unui delegat pentru comitetul central, şi a
Strada Sărindar Nr. 11 Bucuresci. rica e obiceiă, că se gătesc tot felul de
francese din Paris sunt aprope unanime în doi delegaţi pentru adunarea generală. torte, pismeţi şi bombone umplute cu cog-
3. Un mijloc de casă ieftin. PeDtru regularea a declara, că Francia nu pote să evacueze 11) Raportul cassarului şi al bibliotecarului.
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă u nac de cel mai tare sâu whisky, er damele
Faşoda. ,Temps , organul ministeriului de 12) Defigerea locului pentru ţinerea adu­
r
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­ cu deosebire consumă multe de acestea.
ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin esterne elice următorele: „Trebue să ne aş­ nărei de primăveră. 13) Designarea persâ- Asta e causa, că se îmbată fără a bea.
postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul teptăm şi să fim pregătiţi la ruperea trac- nei, care la proxima adunare va avâ să Bărbaţii se silesc mult să-şi scape soţiile
curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din tărilor din partea Angliei. Dâcă Anglia va ţină prelegere practică de model. 14) Even­
şi fetele de acest obiceiă de-a se îmbăta
provmciâ să se ceră preparatul lui Moli provădut abusa de avantagiul său momentan, ca să tuale propuneri. 1B) Verificarea procesului care a devenit o pătimă.
cu marca de contravenţie şi subscriere.
umilâscă pe Francia, ea pote să fiă răsbu- verbal prin o comisiune de 2 membri. 16)
0 banda de femei. Cele mai frumose
nată amar pentru o astfel de victoriă, de- închiderea adunărei.
femei diu totă lumea sunt femeile din
orece va face o schimbare mare în conste- P. S. Doritorii de-a lua parte la prân­
Revistă externă. Georgia. In haremul puternicilor Sultani şi
laţiunea de adi internaţională, care se zul comun, sunt rugaţi a avisa despre a-
paşi ai Turciei, încă din timpuri vechi cele
u
JPresscc rusescă .şi călătoria lui opune direct intereselor ei". — „Figaro cesta pe d-1 Iuliu Domşa înv. în Peţelca
mai frumose mărgăritare sunt femeile aduse
Wilhelm. Pressa rusâscă nu prea este în­ cjice, că ar fi o nebuniă, ca de dragul Fa- (Paczalka, p. u. Tovis) cel puţin pănă în din Georgia. In târgurile orientale de sclavi,
cântată de călătoria împăratului Germa­ şodei să se provâce un răsboifi, care ar 22 1. c. st. n. Costul prânzului este 60 cr. aceste femei formâză articulii cei mai pre*
niei în Orient. Ea întâmpină cu neplăcere pune în flăcări cele patru colţuri de lume. de persână.
ţioşl. Femeile georgice însă nu numai, că
mai ales visita lui Wilhelm în Oonstan- Teiuş, la 2 Novembre st. n. 1898.
tinopol, şi cu cea mai mare neîncredere sunt forte frumose, dâr se disting de celelalte
I n v i t a r e . Comei Crişan, femei orientale şi prin curaj. Foile rusesci
privesce la succesele ce Germania le se­
înv. gr. cat., ca preşedinte. scriu, că amazonele din Georgia au format
ceră în Turcia, succese, în care Rusia vede Onoratele Domne membre ale Reu-
o bandă, oare ţine în respect ţinuturi în­
o statornică potenţare a influenţei ger­ niunei femeilor române din loc să în- tregi. Cu 10 ani înainte a dispărut din co­
mane în Orient. vită la adunarea generală ordinară, ce se ULTIME SOIRI. muna Bandza, districtul Kutaiza, o fată ad­
„Petersburg slcj a Viedomosti publică un va ţine Sâmbătă în 7/19 Novembre a. c. mirabil de frumâsă. Numele fetei dispărute
u
Roma, 3 Noemvre. Ia consiliul
articul întitulat „faclele lui Nero , în care la 6rele 3 p. m. în sala cea mare din edi­ de miniştri de ieri, ministrul de es­ este Daniela Barbara, oare dela dispariţia
u
clarifică din punct de vedere etic creşti­ ficiul şcolelor. terne Canevaro a raportat despre si- ei a devenit cea mai renumită conducătore
nesc calea împăratului german. Numita La ordinea dilei va fi şi cestiunea mo­ tuaţiunea politică generală, pe care de bandite. Deja de B ori au prins’o gen-
f6ie vorbesce despre măcelurile ultime din dificării statutelor; de aceea Onor. Dâmne a numit’o forte încurcată. Escadra de darmii şi Cazacii, der curăgiosei fete tot-
Oreta, unde 600 de creştini şi-au pierdut sunt rugate a-se presenta în număr cât se sub conducerea lui Morin a primit dâuna i a succes a scăpa. Femeile-bandite
viaţa, apoi atinge ciocnirile dela graniţa pdte de mare.
ordin, se facă eserciţii de tir pe in­ pârtă haine preţiose şi arme bune. Dâcă
-turco-bulgară şi turco-serbă şi tote aces­ Braşov, 23 Oct. (4 Nov.) 1898.
sula Maddalena. Comandantul insu­ vre-un boier avut cade în mâna Danielei,
tea le numesce „făcliile neronice“ ale Sul­ Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi, lei a chiămat tbte cadrele reser- nui-se întâmplă nimic, din contră e bine
tanului, cari luminâză drumul lui Wil- preşedintă. actuar. velor. tratat ou mâncări şi beuturi şi-l agrăesce
Relm. Călătoria împăratului german în ao-
Londra, 3 Noemvre. Nu se mai per „domnule", dâr dâcă banii de răscum­
tualele împrejurări — dice foia rusâscă —
RftuBţămifă pufol ică. îndoesce nimeni, că pregătirile ce se părare nu sosesc la terminul pus, atunci
-este o degradare a creştinismului. Odinioră,
fac în porturile englese, sunt îndrep­ fără milă îl omoră. Nu demult unul dintre
pe timpul lui Nero, creştinii au fost per­ Satulung (Săcele), 20 Oct. v. 1898.
tate în contra Fraudei. „Times" şi cei mai harnici şi renumiţi oficeri dela
secutaţi de păgâni, adi ei pe ei se dejo- Domnule Redactor! In luna lui Iulie gendarmeriă, cu numele Eristoff, a fo3t tri­
sesc, certe şi neînţelegeri aţîţâ unii în con­ a. c. parochia nostră „Adormirea Maicei „Standard" accentueză fără încun- mis c’un despărţământ de gendarmî să
tra altora şi-şi despoie credinţa de putere Domnului" din Satulung (Săcele), a fost jur, că Anglia face preparative de prindă pe banditele-femei. După câte-va
şi însămnătate. fericită de a avă în mijlocul său ca ospe resboiu. Aceeaşi foie constată, că
Anglia este decisă a împiedeca o săptămâni sosi soirea, că dintre toţi gen-
Foia rusescă motivâză aceste învi­ pe domnul Nicolae Aloman, proprietar şi darmii, numai Eristoff a rămas în viâţă în
cucerire a Franciei în valea Nilu­
nuiri ou atitudinea, ce o manifestă Germa­ arândaş în Brăila (România). Cu ocasia lupta cu banditele.
lui, seu în alt loc.
nia în cestiunea protectoratului, care a acâsta dânsul, informându se despre greu­
pus’o în plan „pe căi perverse", âr de fapt tăţile parochiei şi în special ale scolei nos- Paris, 3 Noemvre. Situaţiunea
este numai un mijloc, cu care împăratul tre, ni-a făcut frumosul ofert de o miie de o agraveză revoluţia din Abisinia, Proprietar: Mr. Aurel Mureşianu.
Wilhelm vrâ să-şi caute un ajutor în politica lei (1000 lei), pe cari în cailele acestea i-a care intereseză mai ales pe Italieni. Redactor responsabil: fâregoriu Maior.