Page 93 - 1898-10
P. 93
REDACŢIUNEA, „gazeta* ţese în flficare îi.
Admiflistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăse
IHSERATE se «rimosc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: ffl. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augonfeld 4. Emorlch Losner, afară şi la d-nii colectori.
Kslnrloh Sohalek. Rudolf Mosso. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppalik.
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Admmistraţiunea. Piaţa mare,
nor, Ek8teln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL 1KSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o oolOnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (lNr-a.3na.er de Dninliiecă 4=3) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 234—Anul LXI. Braşov, Duminecă 25 Octomvre (6 Noemvre). 1898.
Din cnusa s-toi sărbători (liarul nu va nul, după care voesc a-şi formula nistrul n’ar vră se-i deosebăscă adecă
apără pănă Marţi săra. Revista politică.
autonomia bisericei lor. Scirile, ce pe Români de Ruteni, deore-ce se
le am primit iu cursul acestei săp scie, că în partea cea mai mare Ru Trecând în revistă întâmplările
Atacuri din trei părţi. tămâni, ne vestesc, că în planul amin tenii sunt cu desevîrşire maghiari- săptemâuei. nu putem lăsa neamin
tit e luată şi biserica română unită. saţi şi i-ar plăcâ, ca şi pe Români
Din trei părţi de-odată se ri Acesta e începutul atacului. El să-i bage în aceeaşi căldare cu Ru tit, că gona pornită în contra tineri
me! române academice din Oradea-
dică atacurile în contra bisericei ro- însămnă atât, că catolicii unguri vor tenii, făcând cu forţa, dâcă alt-fel mare, a deşteptat viul interes al tu
mâue unite din Transilvania, Bănat cu forţa se se facă stăpâni asupra nu se pbte, şi din unii şi din alţii turor tinerilor români dela univer
şi Ţâra ungurâscă. Fiii acestei bise Românilor uniţi, să le râpescă liber „Maghiari greco-catolicî". sităţile din patrie şi străinătate. Aşa,
rici numerâ ca la un milion şi inai tatea şi independenţa, să-i facă ro De mare însemnătate este, în tinerimea română clin Viena a trimis
bine de Români. Ei constitue aşa- bii Primatelui şi ai congresului ca fine, şi intriga, ce se ţese în contra academicilor români din Oradea o
dsră o parte mare şi fârte însem tolic unguresc, sub a cărui poruncă bisericei române unite prin nisuinţa, adresă de încurajare, esprimându-şî
nată a naţiunei nâstre, din care cau- şi chivernisire să stea tote biseri de-a Introduce limba maghiară ca tot-odată bucuria şi satisfacţiunea,
să sârtea lor privesce de opotrivă cile Românilor uniţi, precum şi ave limbă rituală în aşa cjisele „biserici că insultele contrarilor noştri nu i-au
pe toţi Românii şi loviturile de rile lor, apoi şcdlele şi întregul în greco-catolice maghiare". Foile mai putut dejosi, ci din potrivă li-au ri
morte, ce adversarii noştri le pre văţământ, preoţii, învăţătorii ete., nouă ungurescî, ce ne sosesc din dicat nimbul. — O ast-fel de adresă
pară contra acestei biserici naţionale pe cari catolicii unguri vor avă să-i Budapesta, pretind a ti informate, li-a trimis apoi tinerimea română uni
române, sunt îndreptate în acelaşi judece în cause disciplinare etc., ba că în cele din urmă şi S-tul Scaun versitară din Budapesta, în care se c|ice,
timp în contra tuturor Românilor. pentru anumite scopuri chiar şi dări dela Roma s’ar arăta învoit cu acâsta, că purtarea demnă şi bărbătescă a
Primul şi cel mai monstruos vor ave dreptul să arunce asupra ba că s’ar fi declarat gata a da şi
pericul se ridică din partea lacomi credincioşilor acestei biserici. ajutor la traducerea pe unguresce Oradanilor, le inspiră respect şi le
umple inima de mândrie, văcjend cu
lor şi nesăţioşilor vlădici şi magnaţi Orî-cine pbte să înţelega deci, a cărţilor bisericescî. câtă cinste este apărată reputaţiu-
catolici maghiari, cari nu vor nici cât de mare este periculul, ce se Nu credem, ca acesta scire să nea universitarilor români. „Fală
mai mult, nici mai puţin, decât ca urzesce în contra Românilor uniţi fiă adevărată. Fapt este însă, că vouă fraţilor — (fie universitarii ro
printr’o singură sorbitură să înghită din acâstă parte. Planul de autono atentatul proiectat prin introducerea mâni din Budapeşta; — cu aceeaşi
cu totul biserica Românilor uniţi. miă, lucrat de comisiunea amintită iimbei maghiare în bisericile greco- bărbăţie şi calmitate respingeţi tdte
Cetitorilor noştri le este cunos mai sus, va forma basa discusiuni* catolice este de-o cutezanţă ne mai atacurile răutăcibse şi nu lăsaţi de
cut, ca încă în anul trecut, când s’a lor viitâre şi e fârte probabil, că în pomenită. Se scie, că biserici ma noi să-şî bată joc". — Cuvinte calde
dat de vestea planurilor monstruose direcţiunea acesta vor merge lucru-j ghiare greco-catolice nu esistă. Pe
şi perfide, ce catolicii maghiari le rile pănă la sfîrşit. a cui semă vră deci guvernul ungu de îmbărbătare li-au adresat tinerilor
români din Oradea, şi universitari ro
urzesc în contra bisericei române Der nu-i de-ajuns atât. Pe când resc eă mijlocescă dela Papa din mâni din Cernăuţi, declarând, că iau
unite, fiii fruntaşi ai acestei biserici vlădicii şi magnaţii catolici ma Roma întroducerea acestei limbi în parte cu tot sufletul lor la lupta
s’au adunat din tote ’părţile la me ghiari ridică săcurea cea mare, cu bisericile greco-catolice? — De si „fraţilor universitari români tran
morabila conferenţă dela Cluşiiî, care vor dintr’o lovitură se sdro- gur, că, afară de Ruteni, numai şi scarpatini". — Studenţii din Bucu-
unde au protestat serbătoresce şi au bescă şi cele din urmă rămăşiţe de numai pe săma Românilor uniţi. rescl au avut în cursul săptemânei o
declarat, că la nici un cas nu vor, neatârnare şi libertate naţională a Deschise fiind uşile bisericilor unite întrunire, în care au protestat cu
ca biserica lor se fiă contopită în acestei biserici, pe atunci ministrul pentru limba maghiară, vor sci ei energie in potriva gbnei sălbatice,
autonomia bisericei catolice ungu Perczel şi ceta fanaticilor renegaţi cum se agite, să teroriseze şi se co- ce s’a pus la ( ale în contra tineri
resc!, ci ceea ce doresc este, ca bise greco-catolicî de sub protecţia gu rumpă pe unii şi pe alţii pentru a-i lor dela Oradea-mare. In întrunirea
rica lor se femână liberă, neaternătăre vernului unguresc au ridicat în face să cără Introducerea Iimbei lor, studenţii bucureşteni au lansat
şi să-şi aibă autonomia ei deosebită. acelaşi timp topârele, ca să taie ici maghiare în bisericile lor. şi un manifest, în care gona acâsta
In acelaşi timp archiereii bise o crângă, dincolo alta din trupina aces Etă situaţiunea grea şi mult o numesc o pată a vecului, o ruşine,
ricei române unite au ţinut şi ei o tei persecutate biserici a Românilor. ameninţătbre, în care 89 găsesce acfi şi o denegare a culturii; apoi trimit
întrunire, în urma căreia au trimis Fiind că în mai multe comitate biserica celor un milion şi mai bine omagiile lor de admiraţie tinerilor
memorande Majestăţii Sale de-o ale Ungariei se află greco-catolici de fraţi ai noştri! Sus e Dumnezeu români din Oradea pentru purtarea
parte, er de alta Primatelui biseri români şi greco-catolicî ruteni, unii şi nu ne va lăsa. Românii uniţi au nobilă şi adevărat românâscă, pre
cei catolice ungurescî şi guvernului conducători de m&trieule, pentru de dat multe probe de trezvia consciin- cum şi cele mai calde cuvinte de
din Budapesta, arătând deasemenea, osebire, însemnau în matricule reli ţei lor naţionale şi suntem sigur, că încurajare. — Aici mai amintim, că
că dorinţa şi voinţa lor este de-a gia copiilor cu cuvintele: „greco- şi de astă-dată vor sci să-şî înedrde rectorul academiei din Oiadea a in
ave o autonomiă propriă a bisericei catolic român", seu, dâcă copilul era puterile mai mult ca ori şi când
lor, cu totul deosebită de autonomia rutean, „greco-catolic rutean '. Acâs- pentru apărarea bisericei şi asisten vitat pe academicii români să cer
L
ceteze eră-şi prelegerile pe răspun
bisericei catolice ungurescî. ta nu i-a plăcut ministrului de in ţei lor naţionale, simţindu se încu- derea lui, că nu li-se va mai întâm
Pe lângă tote aceste proteste terne Perczel şi a oprit, ca în ma ragiati în marea şi sfânta luptă, ce-i pla nimic. Studenţii români au şi
ale Românilor însă catolicii ma tricule să se însemne de aci înainte aşteptă, prin simpatia, cu care i vor început de Joi să cerceteze prele
ghiari şi-au urmat calea înainte. O şi naţionalitatea noului născut. A- însoţi Românii din tdte unghiurile. gerile.
ccmieiune alesă de ei a şi lucrat pla cesta din causă uşor de înţeles. Mi
fraţi şi 4 surori, din cari singur sunt în cea într’o Joiă, <ji de târg în Mureş-Yaşar- părinţii mei în Chirileu, în casa din. capul
FOILETONUL „GAZ. TEANS."
viâţă. Când însâmn acestea sunt de 80 de fleiu, decât doi saci de săcară — 8 merţe, satului de câtră St. Paul, la care se ţinea
ani, preot de ani 56 şi văduv de 42 ani; — şi aducea acasă 40 fl. m c. Mama acasă moşia zălogită. In acest an tomna în 11
Din întâmplările vieţii. prenumărat la „Gazetă" dela 1847, adecă vindea cu cupa, o cupă 1 fl. unguresc (doi Novembre, căci atunci se începea învăţă
de 51 ani. 4ecerl). Triste timpuri acelea! mântul, m’au dat şi pe mine la şodlă la
— Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o v a n . —
Anul 1818. M’am născut în acest an Din câştigul lor părinţii mei împru M.-Yaşarheiu. In cuartir eram în acest an
De mult ’mî propuseiîi, ca trăind în
în Chirileu-Sânt-Paul, sat învecinat cu Chi- mutaseră bani şi domnilor, mai ales lui şi în următorul, pănă la vacanţiă, la Ciriac
jume să-mi descriu întâmplările vieţii şi
rileul. In acest an luna şi cfi ua nu 0 sciu, Haller Lajos — care avea moşii iobăgescl şi Pal, ciobotariu; o casă modestă, coperită
păsurile prin care am trecut, deşi sciam,
că pe atunci parochiile nostre încă nu erau în Chirileu — precum ’ml spunea 1200 fl. v. cu paie, în strada pe care întrâm, numită
că la lumină anevoie vor pută fi date pen
provădute cu protocole matr. Insă într’o v. (480 fl. m. c.). Aşa, ne mai putând face (Poklos utza), acum „Diate Fernitz*. Am in
tru neînsemnătatea lor, ba trebuind şi spese
di de Joia verde (ung. Urnap), când în St.- robota, pentru-că feciori nu avea de etate trat în I. clasă normală la franciscani (ba
de pressă, mă mângâiam însă cu aceea, că Paul, fiind proprietari mari domnii şi marii şi fetele nu erau în stare a purta jugul de raţi), călugări cu reverendă, cu o glugă pe
bre-cari din nepoţi seu strănepoţi îşi vor
oatolicl Comiţii Haller, se făceau în acea fer, care era pus bieţilor iobagi după cap, spate, încinşi cu un şinor alb, gros, cu trei
aduce aminte de moşul, respective strămo
di mari ceremonii bisericesc!. Părinţii mei ba şi dând pe frate-meu Ioan la şcolă, a noduri. Am făcut progres-, pe la Crăoiun
şul lor, şi ou plăcere vor ceti şirurile
Moldovan Chifor, tata, şi Coste Teodora, păşit la învoială cu Haller Lajos, ca pen sciam ceti şi scrie binişor şi vorbiam un
acestea.
mama, erau robotaşl ai comitelui Haller tru datoria de 480 fl. m. c., care o primise guresce fluent.
Spre care scop de mult am purtat un
Ignat. Atunci aveam un frate mai mare de dela tatăl meu, groful să-i de spre folosire Profesorul nostru avea mai undite ste-,
cliariu, unde am însămnat întâmplările mai
cât mine cu 6 ani, Ioan; surori Sîia, Sofia, o 7 sesie de moşiă în Chirileu, ca în camăta luţe acăţate de nisce petele, pe oarl le da
2
momentuâse, ba şi celea mai de puţină în
Gligeria, Maria, Tinia, Axinia, Gatiţa, tote acelora să i-se scie robota şi nici decimă oelor mai diligenţi; am purtat şi eu multe
semnătate prin cari am trecut, din cari va
mai mari ca mine, şi alţii şi altele murise. să solvâscă. Ineheiară contract, şi aşa la de acestea, şi numai atunci o pierdea ore-
eşi curata istoriă a vieţii.
Tată-rceu şi mama mea, cu diliginţa Sânt-Mihaiu 1827, după cum era hotărît în care, dâcă un altul, cu un censor lângă
I. şi abnegaţiunea lor, câştigase avere consi legile lor, şi-au dat anul în sus — după es- sine, îl provoca cu cuvintele: „Yeni pro
Am fost din doi păr nţl născuţi 17 derabilă, mai ales în anii fometei 1816— presiunea de atunci — fostului seu proprietar stella", şi punându-i o declinaţie, nu sci a să
fraţi şi surori, din cari mai mulţi au mu 1817, când bucatele aveau un preţ fabulos, Haller Ignat. o resolve. Oensorul judeca rivalului „stella".
rit în pruncie. Am ajuns a-ne căsători 3 2 fl. m. c. îmi spunea tată-meu, că nu du La St. Georgiu, anul 1828, s’au mutat In I. clasă declinam, ba şi comparam tot
