Page 94 - 1898-10
P. 94

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 284—1898.

                   —  In  fata  acestor  manifestaţiunî  se  vestesce  din  t6te  părţile,  că                 Se ceMscă poporul!                     din  plugarii  noştri  astăcjî  nu  cetesc
              bărbătesc!  ale  tinerimei  române,  ga­     Banffy  este  gata  cu  proiectele  des­                                                   şi  nu  cunosc  folosul  cetitului.  Aces-
              zetele  maghiare  turbă  de  măniă  şi  pre  regularea  unilaterală  a  pactului                Vieţa  şi  fericirea  unui  popor  ta-i  un  rău  mare,  care  împedecă  îna­
              necaz.  Ba  se  ivesc  chiar  voc!  în  o  economic,  şi  că  aceste  proiecte  vor  aternă  dela  cultura  lui.  Acesta  e  un  intarea  în  cultură,  căcî  un  om,  care
              parte  a  lor,  car!  cer,  ca  ministrul  fi  înaintate  cât  mai  curend  came­          adevăr  constatat  prin  esperienţă,  şi  nu  cetesce,  nu  e  în  stare  a  cunosce
              austro-ungar  de  esterne,  contele  Go-  rei,  după-ce  şi  aşa  acum  cele  două  numai  orbul  se  mai  pbte  îndoi  în  lumea  nbuă,  ale  cărei  idei  şi  espe-
              luchowski,  se  se  ocupe  puţin  cu  comisiuni  pentru  cuotă,  austriacă  şi  el.  Trăim  într’un  timp,  care  cu  un  riănţe  se  cuprind  în  cărţi.  Cine  nu
              trâba  asta,  se  facă  reclamaţiuDi  la  uDgară,  nu  s’au  putut  înţelege  asu­         vers  tainic  profeţesce  morte  tuturor  scie,  ori  nu  se  îndeletnicesce  a  ceti,
              Bucuresc!,  căcî  de  acolo  ar  veni  t6tă  pra  cuotei.  O  foie,  care  stă  aprope  popbrelor,  cari  nu  se  silesc,  pe  cât  rămâne  îndărăt  de  lume,  este  prunc
              pacostea pe capul Maghiarilor (!)            de  Bar.ffy,  spune,  că  după-ce  nu  sunt  numai  le  iertă  puterile,  a-se  cultiva,  în  totă  vieţa  sa,  strein  de  multe  lu­
                                   *                       prospecte,  ca  pactul  să  fiă  votat  în  şi prin cultură a păşi pe arena vieţii.        cruri frumbse şi folositbre.
                                                           parlamentul  din  Viena,  guvernul  a              Noi  Românii,  suntem  un  popor              Pentru  a  vindeca  răul  acesta
                   Pilele  proxime  se  vor  face  ale­
                                                           trimis  monarchului  proiectele  pen          consciu  de  naţionalitatea  nostră,  sunt  chemaţi  preoţii,  învăţătorii  şi
              gerile de membrii în Congregaţiunile co-     tru  regularea  unilaterală,  cu  scop  muncitor  şi  setos  de  lumina  4°rdor  toţi  omenii  noştri  cu  carte,  cari
              mitatense.  In  comitatul  Sibiiului  se     de  a  câştiga  aprobarea  prea  înaltă.  de  cultură  şi  progres.  Un  asemenea  trăesc  între  popor.  Greutatea  cea
              vor  face  la  7  Noemvre,  în  comitatul    Şi  se  c}ice,  că  monarchul  şi-ar  fi  popor are în sine vieţă şi viitor.               mai  mare  însă  cade  şi  aici  pe  umerii
              Făgăraşului  tot  atunci,  âr  în  comita­   dat  aprobarea.  —  Aceste  sunt  îm­              Der  pe  cât  de  mândri  suntem,  învăţătorilor.  Mijlocele,  prin  cari  s’ar
              tul  Ternavei-mid  la  10  Noemvre.  In      prejurările,  cari  au  făcut  oposiţia  când  constatăm  acesta,  pe  atât  de  putb  vindeca  răul  acesta,  ar  fi  după
              comitatul  Aradului  alegerile  se  vor      mai  domdlă.  Nu  cjiceam  noi,  că  din  îngrijaţi  trebue  să  fim  în  faţa  altui  părerea  mea,  ca  învăţătorul  să  de­
              face  în  14  Nov.  n.  Alegerile  acestea   sfara  mare,  ce  s’a  tăcut  în  dietă  din  neajuns.  Condiţiunea  principală  pen­      dea  pe  copii  încă  pănă  sunt  în  şeblă,
              sunt  de  mare  însemnătate  pentru          partea  oposiţiei,  nu  se  va  alege  tru  a  înainta  în  cultură  lipsesce  în  o  ca  să  iubbscă  cetitul,  să  le  pună  la
              Jîomânî.  Acjî  numai  Congregaţiile         nimic ?
              comitatense  mai  sunt,  în  care  noi                                                     mare  parte  a  poporului  nostru,  căci  disposiţie,  pe  lângă  „abcedarele"  şi
                                                                                *                        nu-i  de  ajuns  zelul,  devotamentul  şi  „legendarele"  prescrise,  şi  unele  is­
              Românii  ne  mai  putem  ridica  glasul
              în  contra  abusurilor  şi  nedreptăţiri-          Pe  orisontul  politic  de  străină­    nobilul  simţ  de  jertfă,  ci  ne  trebuesc  torisiri  uşbre,  basme,  poesii  şi  alte
                                                                                                                                                      cărţi folositbre,  menite pentru junime
                                                                                                         resultate  practice.  Mulţi  dintre  plu­
              lor,  ce  se  fac  fată  cu  poporul  nostru   tate  se  ridică  ărăşi  nori  grei.  Afa-
              din  comitate.  E  de  datoria  tuturor      cerea-Faşoda,  despre  care  au  cunos-       garii  noştri  încă  nu  sciu  ceti,  şi  în  şi  în  cari,  desfătându-se  şi  cultivân-
              Românilor,  ca  la  alegerile  comita­       cinţă  cetitorii  noştri,  ameninţă  c’un     astă  privinţă  trebue  să  recunbscem,  du-se,  vor  căpăta  gust  de  a  ceti  tot
              tense  se  păşască  unit!  şi  solidar,  şi   resboiu  între  Francia  şi  Anglia.  En     că  am  remas  îndărătul  altor  naţiuni  mai mult.
                                                                                                         şi,  decă  voim  să  le  ajungem,  trebue
                                                                                                                                                            Prin  acesta  însă  răul  încă  nu  e
              se  nu-şî  dea  voturile  lor  decât  pen­   glesii  cer,  ca  Francia  se  deşerteze      se înaintăm cu păşi îndoiţi.                 vindecat;  acesta  e  numai  pentru
              tru  aceia  din  fii!  nâmului  nostru,      Faşoda  şi  să  recheme  de  acolo  expe­
              despre  car!  au  convingerea  şi  sciinţa,   diţia  majorului-Marchand,  cpcecd,  că           Şi  care  e  causa  acestei  remâ-  copiii  obligaţi  a  cerceta  şcbla.  Cum
              că  vor  apăra  cu  demnitate  şi  băr­      numai  ea  are  drept  asupra  văii  Ni­      neri  îndărăt?  Dbră  nu  avem  şcble  să  purcedem  faţă  cu  cei  eşiţî  de  sub
              băţie  interesele  poporului  nostru.        lului  şi  în  Egipt.  Guvernul  din  Pa­     bune,  seu  învăţători  moderni,  bine  obligămentul  de-a  cerceta  şcbla,  cum
                                                                                                         cualificaţi  şi  cu  metodă  bună?  Aces­
              Cărturarii  noştri  de  pe  la  sate  sunt   ris  ar  fi  dispus  să  împlinescă  dorinţa                                               chiar  cu  bărbaţii?  —  Purcederea
              învitaţî  a  lua  în  mâna  lor  causa  a-   Angliei,  însă  în  loc  de  Faşoda  cere     tea,  mulţămită  Domnului,  tbte  le  faţă  de  aceştia  e  mai  uşbră,  căci,
              cestor  alegeri  şi  a  îndemna  pe  ale­    un  alt  punct,  din  care  să  suprave­      avem  şi  încă  în  măsură  fbrte  îmbu-  decă  odată  în  şcolă  li-s’a  desvoltat
              gătorii  din  popor,  se  he  la  culmea  gheze  politica  englesă  în  valea  Ni­         curătore  faţă  cu  tristele  împrejurări  gustul  de  cetit,  atunci  nu  se  recere
              chiămării,  alegend  Români  brav!  şi  lului.  Anglia  însă  e  provocătdre,  ea          politice,  în  cari  ne  aflăm.  Comunele  decât  o  veghiare,  ca  acest  gust  se
              credincios nâmului nostru.                   nu  vră  pe  semne  să  împlinăscă  ce­       nbstre au şcble bune, învăţători bravi,  nu  scadă,  ci  să  cresca.  Nu  se  recere,
                                                           rerea  Franciei  --  şi  de  aici  vine       cari  lucră  cu  diliginţă  şi  după  me-  decât  să  le  dăm  în  mână  cărţi  po­
                                   *                                                                     tbdele  moderne,  ba  unii  nu  cruţă  trivite,  de  cari,  mulţămită  Domnului,
                                                           încordarea  cea  mare  între  cele  două
                   Ce  se  mai  petrece  în  dieta  din    puteri ale Europei, încordare, ce ame­        nimic,  numai  şi  numai  se-şî  ajungă  avem  şi  noi  în  număr  destul  de  fru­
              Peşta?  După  luptele  mari,  ce  s’au       ninţă  cu  isbucnirea  unui  răsboiu.  En-    scopul.  Am  avut  ocasiunea  de  a  cer­    mos.  Trebue  numai  ca  preotul,  în­
              dat  în  săptămânile  trecute  în  po­       glesii  îşi  strîng  flotele  de  răsboiu,    ceta  şcble  poporale,  am  asistat  la  văţătorul  şi  alţi  inteligenţi  din  co­
              triva  stăpânirei  lui  Banffy,  a  urmat    pregătesc  cu  tbte  cele  de  lipsă  co­     propunerile  unor  bravi  învăţători  şi  mună,  să  premergă  cu  esemplu  şi  să
              o  pausă  de  câte-va  (file,  care  s’a     răbiile,  pe  cari  le-au  concentrat  în     am au(ţit răspunsuri atât de frumbse,  nu  înceteze  cu  îndemnul.  Avem  mul­
              sfârşit  Joi,  când  şedinţele  s’au  des­   porturile  englese,  chiamă  pe  soldaţii     copiii  sciau  ceti  aşa  de  bine,  încât  ţime  de  cărţi,  pe  cari  poporul  ce-
              chis  erăşi.  Deputaţii  din  oposiţie  au   dela  marină  şi  tbte  escadrele  ei,  cari   am  remas  uimit.  Scriau  curat  şi  le-  tindu-le,  le  pricepe  şi-i  plac  mult.
              atacat  guvernul  pe  totă  linia.  Ei       pe  timpul  răsboiului  ispano-american       gibil,  calculau  corect,  iute  şi  sigur.  Avem  poeţi,  cari  scriu  anume  pen­
              şi-a  pus  de  gând  se-l  restorne,  deeă   circulau  în  apele  depărtate,  le-a  con­  Esamenele erau frumbse, îndestulirea  tru  popor,  poesii  poporale  adunate
              s’ar  pute.  Faţă  cu  atacurile  acestea    centrat  în  patru  despărţăminte  mari,      generală.                                    de  bărbaţi  devotaţi  şi  zeloşi,  avem
              Baoffy  şi  tabăra  lui  au  stat  mai       unul la miacjă-nbpte în faţă de Porth-             Tbte  acestea  însă  nu  sunt  încă  mai  departe  tractate  economice  scrise
              mult  în  reserva,  lăsând  pe  cei  din     Arthur,  al  doilea  la  Hongkong  şi  al     de-ajuns. Tot ce învaţă copiii în şcolă,  anume  pentru  plugari,  şi  alte  multe
              stânga  să-ş!  bată  gura  pănă  ce  vor     al  treilea  la  TonkiDg-ul  frances.         în  şeblă  şi  rămâne.  Ei  învaţă  nu­      lucrări,  cari  sunt  chemate  a  da  po­
              osteni.  De  trei  săptămâni  dureză         Aceste  pregătiri  au  produs  o  mare        mai  pentru  şeblă,  er nu pentru vieţă,  porului  o  lectură  plăcută  şi  sănetosă.
              „obstrucţiunea"  opsiţiei,  er  acum  se     spaimă  la  burse.  încep  şi  cabinetele    şi  când  devin  bărbaţi,  în  loc  de  a  De  acestea  trebue  să  ’i-se  procure
              pare,  că  lucrurile  s’au  mai  domolit.    să  se  pună  pe  griji.  Ministrul  de  es­  folosi  cele  învăţate  în  şcolă,  în  loc  poporului,  înfiinţând  biblioteci  în  fiă-
              Domolirea  acesta  să  atribue  urrnă-       terne  al  Italiei  a  declarat  într’un     de  a  mai  înainta  în  cetit  şi  în  scris,  care sat.
              torelor  împrejurări:  Banffy  a  dat        consiliu, că situaţiunea internaţională      ei  uită  cu  totul  şi  ceea-ce  au  învă­        Pe  lângă  cărţile  acestea,  avem
              de  scire,  că  monarchul  a  decis,  ca     e  forte  încurcată,  chiar  şi  impăratul   ţat. In poporul nostru se găsesc mulţi,  cjiare, atât de tbte cţUel » cât şi săp­
                                                                                                                                                                                  0
             în  locul  statuei-Hentzi,  —  nume,          Germaniei  Wilhelm,  care  petrece  în       cari  pănă  cercetau  şcbla  din  sat  erau  tămânale,  cari  costă  fbrte  puţin.  Aşa
             care  pentru  Maghiari  este  de  tristă      Palestina,  s’a  hotărît  a-şî  scurta  că­  între  cei  mai  buni,  6r  acum  nu  mai  avem  numerii  de  Dumineca  ai  „Ga­
              aducere  aminte  —  să  se  ridice  sta­     lătoria  şi  a-se  reîntorce  cât  mai  cu­  sciu pbte nici să-şi scrie numele.            zeta Transilvaniei*, care costă 2 fl. pe
             tua  împărătesei-regine,  pentru  care        rend  la  Berlin.  Cu  tbte  acestea,  noi         Şi  pentru  ce  acesta?—  Pentru-  anul  întreg,  şi  „Foia  poporului",  care
              s’au  făcut  mar!  colecte  între  Un­       credem,  că  un  răsboiu  tot  nu  va  is-   că  ei  în  şcolă  au  învăţat  numai  a  costă  3  fl.  la  an.  Ambele  sunt  anu­
              guri.  Bucurie  mare  s’a  scoborît  de­     bucni,  debrece  de  urmările  lui  toţi      ceti,  der  nu  şi  a  iubi  cetitul,  şi  apoi,  me  scrise  în  stil  poporal  şi  pentru
              odată  în  inimele  şoviniştilor,  er  foile   se tem din tbte părţile.                   eşind  de  sub  obligămentul  de  a  cer­     trebuinţele  poporului.  In  acestea  află
              guvernamentale  interpretăză  acest                                                       ceta  şcbla,  nu  s’au  mai  deprins,  căci  tot  ce  e  de  lipsă:  material  instruc­
              act,  ca  „un  succes“  al  ministrului-                                                   „a  ceti  şi  a  scrie  este  datorinţa  şco­  tiv, limbă şi ortografiă bună.
              preşedinte  Banffy.  Afară  de  acesta,                                                   larilor", <jic ei. Astfel o mare parte             In serile lungi de iernă când





             latinesce,  că,  acesta  era  limba  în  care  se  în­  slavisme.  In  acest  an  am  eşit  din  prima  nul  două  duce,  vin  genuin;  falsificarea  era  1828,  Bodor  mai  falsificând  ârăşl  bani,  a
              văţau  studiile.  Fabulele  :  „Galina  multorum   clasă normală.                         necunoscută.                                  fost  arestat  din  nou,  şi  când  l’au  prins,  s’a
              pullorum".  „Solicita  mater  magnam  curam“,                                                   Tot  în  mijlocul  pieţii,  unde  e  acum   rugat  să-l  lase  să-şi  mai  vadă  odată  fân­
                                                                Anul  1829/30.  Am  trecut  în  a  11-a
              „Gerebat  ne  milvus  unum  vel  alterum.  Hinc                                           statua  lui  Bem,  erau  nescarl  boltiţe  de   tâna  sa  iubită.  I-s’a  conces.  A  mers,  s’a  suit
                                                           clasă  normală,  în  oare  sală  de  propunere
             inde  erantem  vi  aut  dolo  caperet",  şi  „meiul                                        lemn,  unde  vindeau  preoupeţele  pipe,  petele,   în  podul  fântânei  şi  spun,  că  a  scos  nu­
                                                           se  învăţa  şi  a  IlI-a  clasă,  cu  care  se  finea
             cu  lupul"  la  acel  rîu  etc.  le  sciam  perfect.                                       amnare,  cremeni  ;  atunci  nu  erau  aprinjore  ;   mai  un  şurub,  şi  mai  mult  n’a  mai  cântat
                                                           norma;  având  norma  atunci  numai  trei
             Te  mai  chiăma  şi  pentru  loc.  „Yeni  pro                                              cismarii,  cojocarii,  olarii  aveau  toţi  deschi-   fântâna.  S’au  năoăjit  mulţi  meşteri  şi  oro-
                                                           clase,  şi  eu  fiind  diligent,  am  eşit  şi  din  a                                     logerl, dâr n’au putut face să mai cânte.
             loco!"  Era  mare  emulaţia,  şi  ca  mai  curend                                          linit  localurile  lor  sub  coperiş,  precum  şi
                                                           treia clasă.
             să  înveţi  limba  latină,  nu  era  iertat  a  vorbi                                      vencjătbrele  de  carne  friptă,  pită,  mese  cu   In  anul  1831/2  am  suit  treptele  în
                                                                In  anul  1830/1  în  11  Novembre  am
             unguresce, său românesce, âr spre a nu vorbi                                               vinars.  Mai  sus  cătră  fântână  era  temniţa,  „Gramatică".  Tot  în  acest  an,  văcjând  pă­
                                                           întrat  în  gimnasiu.  In  1831  am  eşit  din     ea
             aceste  limbi,  era  „signum".  Un  profesor                                               îi  4i°   „Czukhâz";  aici  se  deţineau  cei  cu  rinţii  noştri,  că  eu  şi  fratele  meu  mai  mare
                                                           I-a  gimnasială,  „Principia",  precum  se  numia
             avea  pe  o  tablă  de  scândură  depins  un.  mă­                                         mai mici abateri.                             Ioan  învăţam  bine,  după  cum  era  espre-
                                                           atunci,  care  era  în  parter;  din  sus  în  cat                                         siunea,  a  adus  şi  pe  fratele  mai  mic,  Va-
             gar,  altul  o  61ă  cu  cenuşe  —  acestea  se                                                  Acestea  tote,  când  a  întrat  generalul
             dau  unuia,  care  s’a  scăpat  de  a  vorbit  ro­  era  „Gramatica",  „Sintaxa",  „Retorica"  şi   Gedeon, le-a dat flăcărilor şi apoi s’au schim­  silie,  der  nu  a  fost  primit  la  franciscani,
                                                           „Poesia". Alte clase nu avea gimnasiul.
              mânesce  seu  unguresce;  şi  ca  să  scape  de                                            bat  în  o  formă  estetică.  Fântâna,  care  e   că  erau  în  I  clasă  120  de  inşi.  Eu  mergând
              „signum"  umbla  tiptil,  unde  vedea,  că  se    In  Vaşarheiu  erau  pe  atunci  12  mă­  în  piaţă  în  formă  rotundă  cu  grilaj  de  fer   la  profesorul  meu  Markus  Jânos,  l’am  ru­
             j6că  conşcolarii  lui  de-a  lopta  (pila)  seu  celari,  măcelăria  era  în  mijlocul  pieţei,  un  împrejur,  a  fost  zidită  de  un  Bodor,  falsi­  gat  şi  i-a  conces  să  şâdă  pe  vatră  lângă
             alt  joc,  şi  când  audea  pe  vre-unul  pronun­  edificiu  mare,  pe  nescarl  stîlpl  de  stejar,  ficator  de  bani;  avea  sub  coperiş  tot  fiuere,   cuptor  încă  cu  un  copil  din  Dateş,  Văs-
             ţând  un  cuvânt  unguresc  seu  românesc,  groşi  ca  omul.  Intr’o  di  tăia  carne  patru  ca  cum  sunt  ţevile  de  puşcă,  însă  mai  lungi   premean.  A  trecut  anul,  au  învăţat  a  ceti
             striga:  „signum  habe",  şi  scăpându-se  de  inşi,  în  cealaltă  di  alţi  patru,  şi  numai  boi  şi  cu  clapene.  In  totă  cliua  de  trei-orî:  di-   şi  a  scrie.  Pe  atunci  erau  în  normă  feciori
             „signum",  celalalt  îşi  continua  el  meseria,  îngrăşaţi,  că  aveau  o  luncă  mare,  unde  e  mineţa-  la  6,  la  amâcjl  la  12  şi  sera  la  6   bătrâni  cu  mustăţi,  că  se  prindea  la  cătane
              ca  să  nu  fiă  pedepsit,  căci  era  dictată  6re-  acum  gara  călei  ferate  şi  pe  unde  sunt  bre,  cheea  câte  trei  cântece,  de  îţi  era  mai   cu  funia,  şi  cari  erau  la  şeblă,  erau  scutiţi
             -care pedâpsă ! Limba ungurâscă era necultă,  baracele  militarilor,  de  o  întindere  mare;  mare  minunea.  In  vîrful  coperişului  era   de cătănie.
              ca  şi  a  nostră  română;  a  lor  plină  cu  la­  aoolo  se  îngrăşau  3—400  de  boi,  carnea  Apolo.  Acâstă  figură,  ca  a  unui  copil  de   Acum  eram  trei  fraţi  la  şcolă,  la  cari
             tinisme,  a  nbstră  plină  cu  ungurisme  şi  era  5  —  6  or.  v.  v.,  carnea  de  oie  3  cr.,  vi­  10  ani,  se  învârtea  după  sore.  In  acel  an părinţii  ne  aducea  cu  desagii  pâne  bună,
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99