Page 94 - 1898-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 284—1898.

— In fata acestor manifestaţiunî se vestesce din t6te părţile, că Se ceMscă poporul! din plugarii noştri astăcjî nu cetesc
bărbătesc! ale tinerimei române, ga­ Banffy este gata cu proiectele des­ şi nu cunosc folosul cetitului. Aces-
zetele maghiare turbă de măniă şi pre regularea unilaterală a pactului Vieţa şi fericirea unui popor ta-i un rău mare, care împedecă îna­
necaz. Ba se ivesc chiar voc! în o economic, şi că aceste proiecte vor aternă dela cultura lui. Acesta e un intarea în cultură, căcî un om, care
parte a lor, car! cer, ca ministrul fi înaintate cât mai curend came­ adevăr constatat prin esperienţă, şi nu cetesce, nu e în stare a cunosce
austro-ungar de esterne, contele Go- rei, după-ce şi aşa acum cele două numai orbul se mai pbte îndoi în lumea nbuă, ale cărei idei şi espe-
luchowski, se se ocupe puţin cu comisiuni pentru cuotă, austriacă şi el. Trăim într’un timp, care cu un riănţe se cuprind în cărţi. Cine nu
trâba asta, se facă reclamaţiuDi la uDgară, nu s’au putut înţelege asu­ vers tainic profeţesce morte tuturor scie, ori nu se îndeletnicesce a ceti,
Bucuresc!, căcî de acolo ar veni t6tă pra cuotei. O foie, care stă aprope popbrelor, cari nu se silesc, pe cât rămâne îndărăt de lume, este prunc
pacostea pe capul Maghiarilor (!) de Bar.ffy, spune, că după-ce nu sunt numai le iertă puterile, a-se cultiva, în totă vieţa sa, strein de multe lu­
* prospecte, ca pactul să fiă votat în şi prin cultură a păşi pe arena vieţii. cruri frumbse şi folositbre.
parlamentul din Viena, guvernul a Noi Românii, suntem un popor Pentru a vindeca răul acesta
Pilele proxime se vor face ale­
trimis monarchului proiectele pen consciu de naţionalitatea nostră, sunt chemaţi preoţii, învăţătorii şi
gerile de membrii în Congregaţiunile co- tru regularea unilaterală, cu scop muncitor şi setos de lumina 4°rdor toţi omenii noştri cu carte, cari
mitatense. In comitatul Sibiiului se de a câştiga aprobarea prea înaltă. de cultură şi progres. Un asemenea trăesc între popor. Greutatea cea
vor face la 7 Noemvre, în comitatul Şi se c}ice, că monarchul şi-ar fi popor are în sine vieţă şi viitor. mai mare însă cade şi aici pe umerii
Făgăraşului tot atunci, âr în comita­ dat aprobarea. — Aceste sunt îm­ Der pe cât de mândri suntem, învăţătorilor. Mijlocele, prin cari s’ar
tul Ternavei-mid la 10 Noemvre. In prejurările, cari au făcut oposiţia când constatăm acesta, pe atât de putb vindeca răul acesta, ar fi după
comitatul Aradului alegerile se vor mai domdlă. Nu cjiceam noi, că din îngrijaţi trebue să fim în faţa altui părerea mea, ca învăţătorul să de­
face în 14 Nov. n. Alegerile acestea sfara mare, ce s’a tăcut în dietă din neajuns. Condiţiunea principală pen­ dea pe copii încă pănă sunt în şeblă,
sunt de mare însemnătate pentru partea oposiţiei, nu se va alege tru a înainta în cultură lipsesce în o ca să iubbscă cetitul, să le pună la
Jîomânî. Acjî numai Congregaţiile nimic ?
comitatense mai sunt, în care noi mare parte a poporului nostru, căci disposiţie, pe lângă „abcedarele" şi
* nu-i de ajuns zelul, devotamentul şi „legendarele" prescrise, şi unele is­
Românii ne mai putem ridica glasul
în contra abusurilor şi nedreptăţiri- Pe orisontul politic de străină­ nobilul simţ de jertfă, ci ne trebuesc torisiri uşbre, basme, poesii şi alte
cărţi folositbre, menite pentru junime
resultate practice. Mulţi dintre plu­
lor, ce se fac fată cu poporul nostru tate se ridică ărăşi nori grei. Afa-
din comitate. E de datoria tuturor cerea-Faşoda, despre care au cunos- garii noştri încă nu sciu ceti, şi în şi în cari, desfătându-se şi cultivân-
Românilor, ca la alegerile comita­ cinţă cetitorii noştri, ameninţă c’un astă privinţă trebue să recunbscem, du-se, vor căpăta gust de a ceti tot
tense se păşască unit! şi solidar, şi resboiu între Francia şi Anglia. En că am remas îndărătul altor naţiuni mai mult.
şi, decă voim să le ajungem, trebue
Prin acesta însă răul încă nu e
se nu-şî dea voturile lor decât pen­ glesii cer, ca Francia se deşerteze se înaintăm cu păşi îndoiţi. vindecat; acesta e numai pentru
tru aceia din fii! nâmului nostru, Faşoda şi să recheme de acolo expe­
despre car! au convingerea şi sciinţa, diţia majorului-Marchand, cpcecd, că Şi care e causa acestei remâ- copiii obligaţi a cerceta şcbla. Cum
că vor apăra cu demnitate şi băr­ numai ea are drept asupra văii Ni­ neri îndărăt? Dbră nu avem şcble să purcedem faţă cu cei eşiţî de sub
băţie interesele poporului nostru. lului şi în Egipt. Guvernul din Pa­ bune, seu învăţători moderni, bine obligămentul de-a cerceta şcbla, cum
cualificaţi şi cu metodă bună? Aces­
Cărturarii noştri de pe la sate sunt ris ar fi dispus să împlinescă dorinţa chiar cu bărbaţii? — Purcederea
învitaţî a lua în mâna lor causa a- Angliei, însă în loc de Faşoda cere tea, mulţămită Domnului, tbte le faţă de aceştia e mai uşbră, căci,
cestor alegeri şi a îndemna pe ale­ un alt punct, din care să suprave­ avem şi încă în măsură fbrte îmbu- decă odată în şcolă li-s’a desvoltat
gătorii din popor, se he la culmea gheze politica englesă în valea Ni­ curătore faţă cu tristele împrejurări gustul de cetit, atunci nu se recere
chiămării, alegend Români brav! şi lului. Anglia însă e provocătdre, ea politice, în cari ne aflăm. Comunele decât o veghiare, ca acest gust se
credincios nâmului nostru. nu vră pe semne să împlinăscă ce­ nbstre au şcble bune, învăţători bravi, nu scadă, ci să cresca. Nu se recere,
rerea Franciei -- şi de aici vine cari lucră cu diliginţă şi după me- decât să le dăm în mână cărţi po­
* tbdele moderne, ba unii nu cruţă trivite, de cari, mulţămită Domnului,
încordarea cea mare între cele două
Ce se mai petrece în dieta din puteri ale Europei, încordare, ce ame­ nimic, numai şi numai se-şî ajungă avem şi noi în număr destul de fru­
Peşta? După luptele mari, ce s’au ninţă cu isbucnirea unui răsboiu. En- scopul. Am avut ocasiunea de a cer­ mos. Trebue numai ca preotul, în­
dat în săptămânile trecute în po­ glesii îşi strîng flotele de răsboiu, ceta şcble poporale, am asistat la văţătorul şi alţi inteligenţi din co­
triva stăpânirei lui Banffy, a urmat pregătesc cu tbte cele de lipsă co­ propunerile unor bravi învăţători şi mună, să premergă cu esemplu şi să
o pausă de câte-va (file, care s’a răbiile, pe cari le-au concentrat în am au(ţit răspunsuri atât de frumbse, nu înceteze cu îndemnul. Avem mul­
sfârşit Joi, când şedinţele s’au des­ porturile englese, chiamă pe soldaţii copiii sciau ceti aşa de bine, încât ţime de cărţi, pe cari poporul ce-
chis erăşi. Deputaţii din oposiţie au dela marină şi tbte escadrele ei, cari am remas uimit. Scriau curat şi le- tindu-le, le pricepe şi-i plac mult.
atacat guvernul pe totă linia. Ei pe timpul răsboiului ispano-american gibil, calculau corect, iute şi sigur. Avem poeţi, cari scriu anume pen­
şi-a pus de gând se-l restorne, deeă circulau în apele depărtate, le-a con­ Esamenele erau frumbse, îndestulirea tru popor, poesii poporale adunate
s’ar pute. Faţă cu atacurile acestea centrat în patru despărţăminte mari, generală. de bărbaţi devotaţi şi zeloşi, avem
Baoffy şi tabăra lui au stat mai unul la miacjă-nbpte în faţă de Porth- Tbte acestea însă nu sunt încă mai departe tractate economice scrise
mult în reserva, lăsând pe cei din Arthur, al doilea la Hongkong şi al de-ajuns. Tot ce învaţă copiii în şcolă, anume pentru plugari, şi alte multe
stânga să-ş! bată gura pănă ce vor al treilea la TonkiDg-ul frances. în şeblă şi rămâne. Ei învaţă nu­ lucrări, cari sunt chemate a da po­
osteni. De trei săptămâni dureză Aceste pregătiri au produs o mare mai pentru şeblă, er nu pentru vieţă, porului o lectură plăcută şi sănetosă.
„obstrucţiunea" opsiţiei, er acum se spaimă la burse. încep şi cabinetele şi când devin bărbaţi, în loc de a De acestea trebue să ’i-se procure
pare, că lucrurile s’au mai domolit. să se pună pe griji. Ministrul de es­ folosi cele învăţate în şcolă, în loc poporului, înfiinţând biblioteci în fiă-
Domolirea acesta să atribue urrnă- terne al Italiei a declarat într’un de a mai înainta în cetit şi în scris, care sat.
torelor împrejurări: Banffy a dat consiliu, că situaţiunea internaţională ei uită cu totul şi ceea-ce au învă­ Pe lângă cărţile acestea, avem
de scire, că monarchul a decis, ca e forte încurcată, chiar şi impăratul ţat. In poporul nostru se găsesc mulţi, cjiare, atât de tbte cţUel » cât şi săp­
0
în locul statuei-Hentzi, — nume, Germaniei Wilhelm, care petrece în cari pănă cercetau şcbla din sat erau tămânale, cari costă fbrte puţin. Aşa
care pentru Maghiari este de tristă Palestina, s’a hotărît a-şî scurta că­ între cei mai buni, 6r acum nu mai avem numerii de Dumineca ai „Ga­
aducere aminte — să se ridice sta­ lătoria şi a-se reîntorce cât mai cu­ sciu pbte nici să-şi scrie numele. zeta Transilvaniei*, care costă 2 fl. pe
tua împărătesei-regine, pentru care rend la Berlin. Cu tbte acestea, noi Şi pentru ce acesta?— Pentru- anul întreg, şi „Foia poporului", care
s’au făcut mar! colecte între Un­ credem, că un răsboiu tot nu va is- că ei în şcolă au învăţat numai a costă 3 fl. la an. Ambele sunt anu­
guri. Bucurie mare s’a scoborît de­ bucni, debrece de urmările lui toţi ceti, der nu şi a iubi cetitul, şi apoi, me scrise în stil poporal şi pentru
odată în inimele şoviniştilor, er foile se tem din tbte părţile. eşind de sub obligămentul de a cer­ trebuinţele poporului. In acestea află
guvernamentale interpretăză acest ceta şcbla, nu s’au mai deprins, căci tot ce e de lipsă: material instruc­
act, ca „un succes“ al ministrului- „a ceti şi a scrie este datorinţa şco­ tiv, limbă şi ortografiă bună.
preşedinte Banffy. Afară de acesta, larilor", <jic ei. Astfel o mare parte In serile lungi de iernă când

latinesce, că, acesta era limba în care se în­ slavisme. In acest an am eşit din prima nul două duce, vin genuin; falsificarea era 1828, Bodor mai falsificând ârăşl bani, a
văţau studiile. Fabulele : „Galina multorum clasă normală. necunoscută. fost arestat din nou, şi când l’au prins, s’a
pullorum". „Solicita mater magnam curam“, Tot în mijlocul pieţii, unde e acum rugat să-l lase să-şi mai vadă odată fân­
Anul 1829/30. Am trecut în a 11-a
„Gerebat ne milvus unum vel alterum. Hinc statua lui Bem, erau nescarl boltiţe de tâna sa iubită. I-s’a conces. A mers, s’a suit
clasă normală, în oare sală de propunere
inde erantem vi aut dolo caperet", şi „meiul lemn, unde vindeau preoupeţele pipe, petele, în podul fântânei şi spun, că a scos nu­
se învăţa şi a IlI-a clasă, cu care se finea
cu lupul" la acel rîu etc. le sciam perfect. amnare, cremeni ; atunci nu erau aprinjore ; mai un şurub, şi mai mult n’a mai cântat
norma; având norma atunci numai trei
Te mai chiăma şi pentru loc. „Yeni pro cismarii, cojocarii, olarii aveau toţi deschi- fântâna. S’au năoăjit mulţi meşteri şi oro-
clase, şi eu fiind diligent, am eşit şi din a logerl, dâr n’au putut face să mai cânte.
loco!" Era mare emulaţia, şi ca mai curend linit localurile lor sub coperiş, precum şi
treia clasă.
să înveţi limba latină, nu era iertat a vorbi vencjătbrele de carne friptă, pită, mese cu In anul 1831/2 am suit treptele în
In anul 1830/1 în 11 Novembre am
unguresce, său românesce, âr spre a nu vorbi vinars. Mai sus cătră fântână era temniţa, „Gramatică". Tot în acest an, văcjând pă­
întrat în gimnasiu. In 1831 am eşit din ea
aceste limbi, era „signum". Un profesor îi 4i° „Czukhâz"; aici se deţineau cei cu rinţii noştri, că eu şi fratele meu mai mare
I-a gimnasială, „Principia", precum se numia
avea pe o tablă de scândură depins un. mă­ mai mici abateri. Ioan învăţam bine, după cum era espre-
atunci, care era în parter; din sus în cat siunea, a adus şi pe fratele mai mic, Va-
gar, altul o 61ă cu cenuşe — acestea se Acestea tote, când a întrat generalul
dau unuia, care s’a scăpat de a vorbit ro­ era „Gramatica", „Sintaxa", „Retorica" şi Gedeon, le-a dat flăcărilor şi apoi s’au schim­ silie, der nu a fost primit la franciscani,
„Poesia". Alte clase nu avea gimnasiul.
mânesce seu unguresce; şi ca să scape de bat în o formă estetică. Fântâna, care e că erau în I clasă 120 de inşi. Eu mergând
„signum" umbla tiptil, unde vedea, că se In Vaşarheiu erau pe atunci 12 mă­ în piaţă în formă rotundă cu grilaj de fer la profesorul meu Markus Jânos, l’am ru­
j6că conşcolarii lui de-a lopta (pila) seu celari, măcelăria era în mijlocul pieţei, un împrejur, a fost zidită de un Bodor, falsi­ gat şi i-a conces să şâdă pe vatră lângă
alt joc, şi când audea pe vre-unul pronun­ edificiu mare, pe nescarl stîlpl de stejar, ficator de bani; avea sub coperiş tot fiuere, cuptor încă cu un copil din Dateş, Văs-
ţând un cuvânt unguresc seu românesc, groşi ca omul. Intr’o di tăia carne patru ca cum sunt ţevile de puşcă, însă mai lungi premean. A trecut anul, au învăţat a ceti
striga: „signum habe", şi scăpându-se de inşi, în cealaltă di alţi patru, şi numai boi şi cu clapene. In totă cliua de trei-orî: di- şi a scrie. Pe atunci erau în normă feciori
„signum", celalalt îşi continua el meseria, îngrăşaţi, că aveau o luncă mare, unde e mineţa- la 6, la amâcjl la 12 şi sera la 6 bătrâni cu mustăţi, că se prindea la cătane
ca să nu fiă pedepsit, căci era dictată 6re- acum gara călei ferate şi pe unde sunt bre, cheea câte trei cântece, de îţi era mai cu funia, şi cari erau la şeblă, erau scutiţi
-care pedâpsă ! Limba ungurâscă era necultă, baracele militarilor, de o întindere mare; mare minunea. In vîrful coperişului era de cătănie.
ca şi a nostră română; a lor plină cu la­ aoolo se îngrăşau 3—400 de boi, carnea Apolo. Acâstă figură, ca a unui copil de Acum eram trei fraţi la şcolă, la cari
tinisme, a nbstră plină cu ungurisme şi era 5 — 6 or. v. v., carnea de oie 3 cr., vi­ 10 ani, se învârtea după sore. In acel an părinţii ne aducea cu desagii pâne bună,