Page 95 - 1898-10

Nr. 234—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

ţeranul nostru nu are de lucru în când însu-şî Majestatea Sa premerge mai într’un oraş ca al nostru biserica unei anarchist. Apărătorul său şi procurorul l’au
Dumineci şi serbătorl, în loc de a cu esemplu, cum trebue să se arunce poporaţiunl atât de numărâse, să fiă lipsită sfătuit să nu facă acâsta. Luccheni per­
cerceta cârciuma şi a risipi timpul vălul uitării peste întâmplările din de cor. Nu ne îndoim, că şi în acâstă lău­ sistă în hotărîrea sa. In sala Curţei cu ju­
în flecuri şi glume strică ci 6 se, ar fl trecut. dabilă nisuinţă a lor, Românii braşovechenl raţi au fost reservate 60 locuri cjiariştilor
mai bine, ca avend o carte bună, Gazetele unguresc! caută, nu-i vor întâmpina simpatia şi sprijinul frunta­ şi 90 locuri publicului.
ori un iar, se se deprindă în cetit. vorbă, să-şî esprime recunoscinţa şilor români din oraşul nostru, mai ales
Viriliştii români din comitatul Sibiiului,
Prin asta de-o parte ar progresa în pentru preaînalta hotărîre, însă ma­ fiind-că acum la început yor ave şi mare
pe anul 1899 sunt următorii: Ioan de
cultură, fiind în curent cu mersul nifestarea acestei recunoscinţe o trebuinţă de acest sprijin.
Preda, advocat în Sibiiu plătind dare so­
politic, naţional, social şi economic umbresc cu desăvârşire prin aceea,
Tinerimea universitară română din cotită duplu, 703 fl. 34 cr.; Parteniu
al poporului nostru şi al lumei de că tocmai din acest prilej nu-ş! pot Cernăuţi a trimis o telegramă deputaţilor
afiî, 6r de altă parte multe risipe, stăpâni ura lor contra generalului Cosma, dir. de bancă în Sibiiu 600 fl. (du­
italieni din parlamentul austriac, în care plu) ; Ioan Popa, advocat în Sibiiu, 593 fl.
certe şi blăstămăţii s’ar încunjura. austriac, care n i mai trăesce şi ale mulţămesc pentru ajutorul, ce deputaţii
In direcţiunea acâsta trebue se cărui virtuţi militare ar trebui mă­ 38 cr.; Zacharia Boiu, ases. consist. în Si­
lucreze cu stăruinţă preoţii, învăţă­ car acum după 50 de an! se le re- italieni l’au dat deputaţilor români Dr. Po­ biiu, 442 fl. 34 cr. (duplu); Dr. Octavian
povicI şi Dr. Ţurcan, cari au interpelat Russu, advocat în Sibiiu, 354 fl. (duplu);
torii şi toţi bărbaţii noştri de inimă cunâscă şi aprecieze
şi luminaţi, cari trăesc în mijlocul Ceea-ce însă mai mult dă pe guvernul central pentru încălcările şi ne­ Alexandru Lebu, propr. în Sibiiu, 310 fl.
dreptăţile, ce i-s’au făcut poporului român
poporului. faţă perversitatea răsfăţaţilor stă- din Bucovina la alegerile din urmă şi peste 21 cr.; Coman Droc, propr. în Răşinari,
Se ne aducem aminte tot-deuna, pânitorî, este că Banffy se folosesce tot în alte cause. Etă telegrama în tradu­ 267 fl. 79 cr.; Irimie Dancăş, proprietar
că dela învăţătura şi cultura popo­ de împrejurarea acâsta, îşi face din cere românâscă: „Clubului italian, Viena : în Răşinari, 258 fl. 68 cr.; Savu Văcar,
cojocar în Sibiiu, 243 fl. 46 cr.; Aurel P.
rului aternă viitorul nostru. Vedem, ea armă politică şi în mod scan­ Ajutorul generos prestat de membrii du­ Barcianu, propr. în Orăştie, 235 fl. 68 cr.;
că tâte naţiunile din jurul nostru dalos bucină prin gazetele, ce stau hului italian deputaţilor noştri Dr. PopovicI
merg înainte; a sta deci în loc în în sluşba lui, că el ar fi, care a şi Dr. Ţurcan în lupta pentru drepturile Dr. Ştefan Păcurariu, advocat în Sibiiu,
mijlocul acestei mişcări generale, nu mijlocit mai întâiu, ca monarchul poporului român, a umplut inimile nâstre 228 fl. 09 cr. (duplu); Teodor Popescu, co­
este cu putinţa şi, decă nu vom păşi să ducă pe Hentzi din Buda — a de viuă satisfacţiune. Dorim cu ardâre, ca merciant în Sibiiu, 214 fl. 50 cr.; Onoriu
înainte cu progresul general, vom săvârşit prin urmare o „faptă pa­ legăturile de sânge între nobilul popor ita­ Tilea, inginer de comasaţie în Sibiiu, 197
11
rămâne îndărăt şi nebăgaţi în sâmă, triotică , cum rar au mai fost feri­ lian şi poporul nostru, să rămână întot-dâuna fl. 90 cr. (duplu); Ioan Droc, protopop în
căci alţii ne vor da înainte pe tâte ciţi Ungurii să întâmpine de 30 de an! tari şi nevătămate, în spiritul măreţului Merourea, 192 fl. 60 cr. (duplu); Petru Im-
terenele. încâce. Banffy dâr trage corona în dis- ideal al solidarităţii latine. Primiţi oma­ băruş, econom în Sibiiu, 192 fl. 14 cr.; I.
cusiunile pasionate politice, căcî ce Radu, privatier în Sibiiu, 185 fl. 39 er.
Turda, Octomvre. giile de adâncă recunoscinţă. Trăâscă po­ Aceştia, ca membri ordinari ai congrega­
alta vrâ să fiică el prin acâsta, decă
— silian. — porul italian, trăâscă representanţii lui!“ ţiei. Er printre suplenţl aflăm pe urmă­
nu aceea: vedeţi voi gălăgioşilor
(oposiţionali), că tot eu sunt ăl care Serbii cătră Majestatea Sa. Sârbii torii : losif Joandrea, pardositor în Sibiiu,
Maghiarii şi Hentzi. scie şi pâte se ve storcă „cuceriri na­ s’au adresat cătră Majestatea Sa c’o petiţie 170 fl. 96 or.; Ioan Maxim Vulc, proprie­
11
ţionale şi concesiuni de sus; nu privitore la redeschiderea Congresului na­ tar în Pianul-de-sus, 169 fl. 24 cr.; Ioan
La alt loc al [numărului nostru mai umblaţi dâr se-m! încurcaţi iţele ţional bisericesc. Acesta petiţiune s’a ho- Măcelar, proprietar în Mercurea 166 fl. 3
de afiî, lacem amintire despre acel cu „obstrucţiune", daţi-vă la o parte tărît a-se trimite deja la 13 Octomvre în cr.; Petru Comşa, proprietar în Sălişte,
act al Majestăţii Sale monarchului, în şi tăceţi, că eu sunt şi popa şi vlă­ Carloviţ, într’o conferenţâ ţinută acolo 162 fl. 39 cr.; Vasilie Răhoveanu, învăţă­
urma căruia statua împărătesei-re- dica vostru! atunci, sub presidenţia baronului Jivhovicî. tor în Câlnic, 141 fl. 43 cr.
gine Elisabeta s’a decis a-se ridica în
Cam în felul acesta înţelege Petiţia a fost iscălită de 59 membrii, 19 Adunare de învăţători. Pe diua de 14
piaţa St. George din Buda, unde a stăpânirea ungurâscă cugetul şi vo­ din tagma preoţâscă şi 40 laici. Nici unul (26) Noemvre c. este convocată în Peţelca
stat pănă acum statua generalului inţa monarchului, care vrâ fapte de dintre archiereii sârbesc! nu s’au alăturat adunarea de tomnă a învăţătorilor români
austriac Hentzi. Acest Hentzi a fost bunătate numai ca să delăture ne­ la mişcarea acâsta. Br. Jivlcoviă spune în­ gr. cat. din districtul protopopesc al Aiu-
acela, care în anii resmeriţei a lup­ înţelegerile, âr nu pentru-ca cu fap­ tr’un articul publicat în rt Sâ7'bobran din dului, al cărei preşedinte e d-1 Cornel Cri-
u
tat eroicesce pentru „împărat şi pa­ tele lui se se răsfeţe îngâmfaţii şi Agram, că petiţia ia în apărare procede- şan, învăţător în Teiuş. Se va ţinâ o şe­
11
trie şi a murit mârte de vităz, apă­ cei vânători după putere. rea Congresului din anul trecut, care a dinţă înainte de amâcjl, alta după amâdl.
rând cetatea Buda în potriva oştilor fost în regulă şi legală şi expune în mod Prânfiul se va lua în comun şi va costa 60
revoluţionare maghiare. Pentru fapta pe deplin leal, dâr tot-odată demn şi des­ cr. de personă. Doritorii de-a lua parte la
lui vitejescă de arme monarchul a chis, tote încălcările făptuite asupra auto­ prân4 sunt rugaţi a-se anunţa pănă în 22
lăsat se i-se ridice la 1852 un mo­ SOIRILE DILEI. nomiei bisericescl a Sârbilor; cum s’a îm­ Noemvre la d-1 Iuliu Domşa, învăţător în
>
nument pe piaţa St. George din — 524 Octomvre v. piedecat lucrarea legală a Congresului, ca Peţelca (u. p. Tovis.)
Buda, unde căfiuse ucis de glbnţele Cor bisericesc în Braşovul-vechiu. organ suprem autonom, şi cum acâsta s’a
11
rebelilor unguri. „Din trecutul vieţii . Cu numărul de
Aflăm ou bucuriă, că harnicii Români din făcut în paguba desvoltării bisericescî-şco-
Actul de bunătate şi graţiosi- Braşovul-vechifl., sub conducerea noului lor lare autonome, precum şi în paguba popo­ adî începem a publica în foiţa numerilor
tate al monarchului, a scos din pe­ preot, d-1 Ios. Maximilian, au luat hotărîrea rului sârbesc din Ungaria. Petiţia accen- cu data de Dumineca ai foiei nostre nisce note
peni pe gazetarii dela pressa ma­ seriosă de-a înfiinţa un cor bisericesc al tuâză, că fără Congres nu pote fi autono­ şi schiţe din viaţa octogenarului preot ro­
ghiară. Ca nisce copii răsfăţaţi, ei lor. In scopul acesta au apelat la concur­ mie. Celelalte foi sârbescl nu prea lâgă mân greco-unit Isaia Moldovan din Chiri-
leu. Notele şi schiţele acestea sunt de in­
îl întâmpină pe deoparte cu bucurie sul d-lui profesor de musică din loc, T. mari nădejdi de acâsta petiţie.
teres mai ales pentru timpurile, la cari se
nespus de mare, găsind în el cea PopovicI, care, după cum aflăm, cu plăcere
0 bibliotecă şcolară. Principele Con­ referă; în ele vor afla cetitorii noştri mai
mai strălucită satişfacţiune ce li-se a luat asupră-şl sarcina înfiinţărei corului
stantin Basarab Brâncoveanu, mare pro­ în vârstă multe reminiscenţe din trecut,
dă Maghiarilor după atâta timp, er şi înstruirei coriştilor. Corul va fi compus
prietar în judeţul Olt (România), a înfi­ cari merită se fiă date la lumină. Atragem
de altă parte nu se pot stăpâni de din înşi-şl parochienii, bărbaţi şi femei,
inţat pe spesele sale o prea frumosă bi­ atenţiunea cetitorilor asupra acestei scrieri,
a nu lovi şi împroşca pe eroul mort, tineri şi bătrâni. Fiind numărul parochie-
bliotecă la şcola din comuna rurală Co- pe care autorul a classat’o după ani şi pe
care nimic nu li-a greşit, decât a nilor destul de mare, nu încape îndoelă, că
teana, înzăstrându-o dela început chiar cu care o dă în formă de autobiografie.
apărat cu onâre stegul ee-i era în­ se vor găsi destule elemente pentru a pută
1000 volume, cărţi de sciinţă de mare preţ.
credinţat de însu-şî domnitorul său. întemeia cu timpul un cor bun şi puternic. Cununiă. D-ra JElisa Comaniciu şi d-1
Isbucnirile fanatice ale pressei ji- Calea, pe care au plecat Românii braşove- Procesul lui Luccheni, asasinul împă­ Mateiu Mateiu, învăţător dirigent la şcola
dano-maghiare au provocat indig- chenî, e cât se pote de îmbucurător©. rătesei Austriei, se va judeca în Geneva capitală din Veneţia inferiâră, se vor cu­
naţiunea chiar a unei foi unguresc!, Lipsa unui cor pentru biserica română din dilele acestea. Luccheni a declarat procu­ nuna în 8 (20) Noemvre a. c. în biserica
care fiice, că acesta este o necu­ Braşovu-vechiă este, în adevăr, forte sim­ rorului, că are de gând să cetâscă în cur­ română gr. or. de-acolo. — Dorim fericire
viinţă şi o nelealitate, mai ales acum, ţită, mai ales fiind-că e şi genant, ca toc­ sul desbaterilor procesului său, un manifest tinerei părechl!

slănină, caş, brânză, âuă, făină de cucuruz spunea — au aflat nisce âmenl ValachI nu­ Trombiţaş, care a trăit pănă mai târejiu în După sărbători, mergând în Vaşarheiă,
şi grâu, fasole, curechiă etc. Găzdâiele, miţi „vilis conditionis homines . încă mă fiilele nâstre. Aşa ne numiam atunci: „unit într’una din dile nisce domul sub iazul
u
11
u
unde eram, ne mai ferbea şi mai ba, apoi mir, că ne mai numi a omeni! Cu astfel de „neunit , aşa ne numia şi Ungurii, acum morii au împuşcat una, şi patru ţigani
11
u
ne mai făceam noi, că năoazul te învaţă. batjocuri pănă atâta ajunsesem, dela unii însă „greco-catolici , „greco-ortodoxI . Ne­ abia au putut’o duce pănă la casa sfatului.
Pe atunci nu era vorba de cost, ba pot le era ruşine de părinţii lor; mulţi nici am civilisat, ba ne-am şi luminat cu lu­ In portă, un ţigan i-a căscat ciocul şi şi-a
dice, că nu era în tot Vaşarheiul 6re-care mai vorbiau românesce, mai bine ungu­ mina întunerecului!! Perde-voiă înţelepciu­ bfigat capul întreg în ciocul ei. Ce au fă­
otel de Domne ajută; apoi cum ar fi şi resc©. Etă renegarea! nea înţelepţilor şi voiă descoperi pruncii lor! cut cu ea, nu sciu.
putut omenii iobagi, să răsbâscă să-şi potă Vaşarheiul atunci avea mulţi Români, Anul 1833 a fost tare neroditor; au In 1833/4. In tomna acestui an am
purta copiii la şcâlâ altfel! şi încă buni Români. Mai mulţi negustori. perit holdele ; cucuruzele tot s’au mai făcut. întrat în „Retorică cu profesorul Keresz-
11
11
In anul 1832/3 am întrat în „Sintaxă Noi la sărbători, la Crăciun şi la PascI mer­ Primăvara pe la PascI eram aoasă pe săr­ tes Kristof, Armean, de nascere din Gherla,
sub profesorul Hodor Istvân, popă şi ' el, geam la biserică la Români, posteam pos­ bători, fiind Pascile odată cu cele ungu- om cu sucă rea, furios, batjocoritor pănă
11
căci atunci toţi profesorii erau preoţi, om turile, de acasă nu ne-ar fi adus alt-ceva, rescl. Au venit nisce pasări mari albe-găl- la urîciune. „Vankuj , „01â“, „Hora , „Clos-
w
u
strict, însă stimător de cei cu purtare bună decât mâncări de post. La Crăciun nu buie, cu un cioc mare şi lung; aveau o băr­ ka , „diabolica tua cucurbita , „suketkutya
11
u
şi diligenţi. In timpul aceste ne persecuau mâneam cu dulce, pănă ne făcea molitva; bie, precum au boii ; erau ca nisce viţei horâja : acestea erau epitetele cu cari ne
tare pe noi Românii. Cine scie ce fantomă la PascI mergeam la înviere pe la dâuă când îi fată. Intr’o aşa mulţime erau, cât onora pe noi Românii. Când se înfuria, totâ
11
şi-au mai năzărit Ungurii: că nu sciu unde ore după miecjul nopţii, apoi luând pascI, ritul, care se întindea tocmai la fundul clasa o bătea, deşi „Retorica , clasa huma-
pe Câmpie, în biserioele românescl au aflat veniam acasă şi mâneam cu dulce. Când grădinei nostre, un loc ca de 30 jugâre, niora fiind, nu era ertat a bate. Keresztes
arme şi că Românii vrâu să se rescoie, am mers în anul 1828 la şcolă, era preot tot era plin de acelea pasări. S’au adunat Kristof însă nu avea habar; firesce, că petu-
şi alte bazaconii. Ascuţiau mereu la săbii unit Petrie, mai ’nainte Mânu, apoi Bobuţ omenii ca la o minune, şi, cei mai mult, lanţa studenţilor încă e invenţiosă. Pentru a
şi se găteau, apoi noi eram Horia, Cloşca şi mai în urmă Ilie Farago, din S.-Georgiu nici că erau spăriâse, umblau printre ele, năcăji pe înfuriatul profesor, lua ore-eare
şi „Vankuj“. Noi nu sciam nimio despre de nascere, care mai în urmă a fost dus şi ca şi când ar fi fost nescai pasări de o până, o crepa, o punea sub cismă, înce­
revoluţia lui Horia; dâr nici de originea în Blaşiu, apoi losif Niulaşi şi acum fun- casă, nu fugiau, nici sburau. Când a fost pea a o călea, atunci profesorul Keresztes
nâstră aveam ceva cunoscinţâ. Din istoria, gentele protopop Vasilie Hosszu. La neuniţi mai cătră sâră, s’au ridicat ca o tabără de săria în sus ca muşcat de şârpe şi striga:
u
care ni-se propunea, nu cunosceam decât era preot Pantea, om bătrân, avea o ne- cătane, de nu se vedea nici sorele, fără „ki czincziktatja azt a pennât , apoi din
batjocură. Când au venit Ungurii — ni-se pâtă Beta, care s’a măritat după Parteniu numai ele. scaunul de unde i-se părea, că i-a veni