Page 96 - 1898-10

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 234—1898

Starea semănăturilor. După dările de biruitore. Pentru ea au votat toţi Jidanii exposiţiunei a ţinut un discurs, prin care s’a inaugurat acum „Orfelinatul agricol
semă sosite la ministeriul unguresc de agri­ şi toţi sluşbaşii, cari au format o majori­ a mulţămit tuturor exposanţilor şi după Ferdinand cu tătă solemnitatea.
u
cultură, starea sămănăturilor cu c^iua de tate de 46 voturi. Românii şi Saşii au aceea a declarat exposiţia închisă. Regele a spus, că Orfelinatul se va
30 Oetomvre st. n. se presentă astfel: Ploile avut 42 voturi, adecă numai cu 4 mai pu­ deschide chiar anul acesta şi cuvântul re­
binefăcătâre din luna lui Oetomvre au fă­ ţin. Decă adunarea era mai bine cercetată gesc s’a împlinit!
cut, ca aratul şi semănatul să se potă ter­ de membrii români, victoria ar fi fost si­ Întrunirea Conservatorilor. La 11 Oct. Serbarea a fost presidată de d-1 mi­
mina în cea mai mare parte destul de tim­ gură şi ar fi scăpat comunele de cheltuell v. c., ou ocasia esposiţiei, s’a ţinut în nistru al finanţelor, D. G. Pallade. Servi­
u
puriu, aşa că adî în mare parte a ţerei mari şi de urmări rele incalculabile. Craiova în sala „Belle-Yue întrunirea con­ ciul divin celebrad de P. S. Sa Episcopul
grâul şi săcara învercjesce şi se desvoltă Etă rodele indolenţei şi nepăsării. servatorilor. Ca preşedinte al întrunirei a de Huşi.
bine, de-asemenea şi celelalte sămănăturl. fost numit d-1 Lascar Catargiu. Au luat
Prin înfiinţarea acestui orfelinat M.
Pagube pricinuite de vermi şi şorecî s’au parte la întrunire d-nii Tache lonescu,
Din Craiova. S. Regele Oarol al României dă o nouă
ivit cam numai prin comitatele de medă- Arion, Titu Maiorescu, general Sachelarie, dovadă nu numai de înalta Sa generosi-
nopte ale Ungariei. Răpită în multe locuri Exposiţia regională a Olteniei. general Anghelescu, şi o mulţime de re-
tate regescă, nu numai de iubirea vie şi
a perit şi e slabă. Napii au dat o recoltă Deschiderea exposiţiei. In diua de 11 presentanţi ai partidului conservator din nestrămutată pentru Ţeră şi popor, ci şi
mijlociă. Sfeclele de zahar, cu puţine escep- Oetomvre v. c. ora 10'/ s’a deschis expo- Oltenia; aşa au fost d-nii Economu, Toma de marea şi adânca înţelepciune, ce o im­
2
ţiunl, sunt fârte bogate în zabar. Recolta siţia regională în oraşul Craiova, lângă Cămârasescu, Petru Puianu, Gh. Popescu etc. primă tuturor actelor sale.
cucuruzului în parte este bună, în parte grădina Bibescu-Vodă. După serviciul di­ Sala a fost plină de public. S’a comentat
mijlociă, mai mult însă slăbuţă. Culesul vin, făcută înaintea d-lui D. A. Sturdza forte mult cestiunea naţională de d-1 Tache Ast-fel „Fundaţiunea universitară Oa­
viilor s'a terminat. In privinţa cantităţii, preşedintele consiliului de miniştri, a d-lor lonescu şi Titu Maiorescu. rol 1“ a fost marea pildă a solicitudinei
puţine locuri sunt, în cari proprietarii să miniştri: I. I. Brătianu, St. Stoiojanu şi întrunirea a durat dela ora 8'/ până ce trebue să se aibă pentru tinerimea stu-
2
fi fost mulţumiţi cu recolta, în privinţa Stoicescu, a representanţilor judeţelor Ol­ la 12. D-1 Catargiu printr’o mică cuvân­ diosă, speranţa patriei. întemeiarea „Casei
a
calităţii însă în mare parte recolta a fost teniei, precum şi in presenţa unui număros tare a învitat pe cetăţenii conservatori a de ajutor pentru sătenii lipsiţi de mijloce ,
peste aşteptare; vinul cel nou e bogat în public oltean, după terminarea serviciului, răsplăti acum, cu ocasia alegerilor comu­ a fost esemplul înalt al interesului, ce ori­
zahar, din care causă vinul din acest an d-1 director al Exposiţiei printr’un discurs nale, munca d-lor din trecut. Cu acestea cărui patriot trebue să-i inspire sorta şi
va fi bun, dâr puţin. In urma timpului fa­ a declarat exposiţia deschisă. întrunirea s’a terminat şi publicul împreună bună-starea muncitorimei dela ţâră.
vorabil şi domol, vitele găsesc încă şi acum Producţiunile. Producţiunile espuse de cu musica s’au dus la confetăria Cacoli- întemeiarea „Orfelinatului agricol Fer-
păşunat destul de bun la câmp. esposanţl au fost aşedate în 10 pavilone, cenu, unde s’a dat un mic banchet. dinand“ îmbrăţişâză, pe lângă esemplul ca-
rităţei, şi pe acela al îngrijirei pentru cres-
împărţite în diferite secţiuni. Nic. Petrescu.
Teatru german. Ciclul de representa- cerea, nu numai profesională, ci şi morală,
ţiunl teatrale se va începe mâne Dumi­ Intr’un pavilion au fost espuse prodac­ a unor puteri ce vor avea să-şi exercite
necă cu comedia în 3 acte „Renaissance* ţiunile agricole în seculeţe de câte 5 chilo- mai târdiu influenţa lor bine-făcătore în
de Schonthan şi Koppel-Ellfed, ca „No- grame ; aşa au fost espuse diferite produc- Orfelinatul „Ferdinand“. cercuri tot mai largi.
u
vitate . ţiunî agricole din cea mai bună calitate: Cu începutul acestui an s’a ridicat în
grâu, săcară, orz, ovăs etc. etc.
u
România, — precum spune „V. N. . — un
Reuturî. Au fost espuse o mulţime de
Dela Bistriţă. nou monument neperitor, în şirul acelora, Sj i t e s* a t ii r ă.
vinuri, aşa de DrăgăşanI şi alte localităţi,
cari simbolisâză strângerea tot mai intimă „Zarandul şi Munţii apuseni ai Tran­
La 31 Oetomvre n. s’a ţinut în Bis­ în cari se produc în abondanţă vinuri din
a legăturilor dintre Ţâră şi Dinastie.
triţa congregaţiunea de tomnă a comitatu­ cele mai bune. silvaniei. D-1 Silvestru Moldovan a scos în
lui. Intre punctele, cari au fost puse la Or­ Animale. Cai, boi, de diferite specii, „In diua întâia a acastui an — dicea editura proprie şi cu tiparul „Tipografiei,
Maiestatea Sa Regele în scrisorea ce a societate pe acţiuni în Sibiiu, o forte pre-
dinea dilei a fost şi o cestiune de mare au fost espuse de d-1 Fotinu 2. cămile şi 2
adresat preşedintelui consiliului de miniştri, ţiosă descriere a Zarandului şi a Munţilor
însemnătate pentru Români. Ministrul de dromadere.
culte a recereat comunele din comitat, în Ţesături. Printre judeţele Olteniei, cari — „inima nostră se înalţă plină de recu- apuseni. Lucrarea d-lui Silv. Moldovan se
noscinţă cătră a Atotputernicului pentru estinde pe 290 pagini în 8°, tipar ceteţ,
care se află scdle comunale, ca pentru a fi au espus ţăsături mai frumose, au fost
0 01
puse aceste scole în stare corăspundătore Gorjiu, Mehedinţi şi Vâlcea. scăparea dil ! ' Scumpului Nostru Nepot, curat şi condensat. Preţul I fl. v. a. Pen­
legei şi pentru rescumpărarea cu preţ de Dinferite maşine agricole au fost ex­ şi cătră credinciosul şi iubitul popor, care tru România 3 lei. Lucrarea este de-o deo-
bani a edificiilor închiriate ca scdle comu­ puse de d-1 Mic. Nasta şi alţi comer­ în dilele de primejdie, Ne-a înconjurat cu bită valâre mai ales din punct de vedere
o dragoste ce nu o vom uita nicî-odată“. topografic special românesc. E scrisă pe
nale, comunele să facă împrumuturi de cianţi.
bani, căci „generosul“ ministru făgăduesce Minerale. Judeţul Gorjiu a espus, ca „Spre veclnica amintire a acestor basa de experienţă proprie câştigată prin
a solvi la timp anuităţile şi împrumutul nici un judeţ, minerale din bogaţii săi sentimente, — continuă scrisorea M. Sale, călătorii şi escursiunl, folosindu-se şi de
contras. munţi. D-1 Dinka Skileru, deputat de Gor­ — vom înfiinţa pe moşia Nostră Slobozia- datele scrierilor referitore la munţi, precum
Acestă apucătură şiretă a ministrului jiu, a espus şi diferiţi cărbuni, lignit, an­ Zorleni, (judeţul Tutova) un orfelinat agri­ şi de împărtăşiri private dela prietini şi
a fost înţelâsă de comitetele comunale, şi ne- tracit şi alte minerale din mina d-saledela col, unde se vor creşte cu îngrijire 30 de cunoscuţi ai autorului. D-1 Silv. Moldovan
dând credăment ministrului, au respins Skela (Gorj). orfani săraci, aleşi din fiii de militari, spre face prin scrierea sa de faţă un forte bun
crerea. S’au mai espus diferite cărţi literare a-i pregăti la viâţa agricolă prin practică serviciu monografiei române dela noi. Re­
Volnicul ministru s’a îndreptat acum tipărite în diferite tipografii ale Olteniei. şi prin dobândirea cunoştinţelor necesare comandăm scrierea d-sale tuturor iubitori­
cătră comitat cu pretensiunea, ca el, comi­ Aşa a fost espusă colecţiunea cărţilor lite­ unui ţăran bun gospodar. Acest aşedământ lor noştri de literatura naţională. Limba-
tatul, să facă un împrumut de 990,000 fl. rare şi scienţifice eşite din tipografia d-lui va purta nr nele de „ Orfelinatul agricol Fer- giul scrierii este fluent şi verde românesc.
u
pentru scopul amintit mai sus. Cererea Samitca din Craiova, apoi frumosa colec- dinahd . Oa specimen, reproducem în numărul nos­
4
acesta nedrâptă şi adânc păgubitore pen­ ţiune din tipografia d-lui N. D. Miloşescu „Năc jduesc, — sfârşia scrisorea re­ tru de adî descrierea stâncei „Detunata *.
u
tru poporaţiunea română a comitatului, a din Târgu-Jiu, printre cari am remarcat : gală, — că v“>a pili.a, ce vor da aceşti *
fost energic combătută din partea Româ­ frumosa revistă a Jiului „Lilice dela băieţi, după ce vor eşi din Orfelinat, va Dietetica poporală, scrisă cu deosebită
nilor prin graiul d-lor Dr. Ciuta şi Gr. Do- Pind“ etc. contribui întru câţ-va la ridicarea nivelului oonsideraţiune la modul de veţuire a ţă­
mide, er din partea Saşilor oposiţionall prin Au fost espuse mulţime de produc- moral şi material al muncitorilor de pământ, ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica,
preoţii Krammer şi Mxiller. Vorbirile ţinute ţiuni casnice, diferite salamuri, făinuri etc. cari sunt răzimul ţerei pentru viitor, după medic pe isionat. Carte tipărită cu ajutorul
de oratorii români au fost de un succes Exposiţia a durat în dilele de 11 — 18 cum au fost mântuirea ei în trecut. Decă Asociaţii ei transilvane, având în text un
peste aşteptare, căci nici unul din lingăii Oetomvre st. v. acestă speranţă se va împlini, mulţumii ,a număr are de ilustraţiuul. E o bună şi
fişpanului nu s’au încărcat să răstdrne ar­ Tot cu ocasia exposiţiei s’au ţinut Nostră sufleteseă va fi nemărginită, căci prey ’ .. călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
gumentele puternice în contra nedreptei curse de cai şi s’a inaugurat Hipodromul, rîvna de-a întări temeliile Statului român orl-ce familiă, arătându-i cum se-şî păzâscă
pretensiunl a ministrului. asemenea în presenţa d-lor miniştri. şi de-a asigura viitorul său, este cea mai sănătatea, cum să se hrănescă, cum să
Der cu tote acestea, cu durere tre- In diua de 18 Oetomvre s’a închis înaltă şi singura nostră ambiţiune . trăescă şi de ce să se ferâscă pentru a se
u
bue să notăm, că cererea ministrului a eşit exposiţia. Cu acestă ocasiă d-1 director al In diua de Duminecă, 18/30 Oetomvre putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun-

e e
sunetul, începând dela un cap, pe toţi îi (baraţi) Franciscani. să se dea. In tote d^ ^ vedeai câte doi gunoifi adunat din piaţă, unde stă astădî
bâtea, cu domnişorii nu făcea alegere, ba In anul 1835/6 am eşit din „Poesiă trei părăsind Blaşiul, cum se dicea atunci; şcola fetiţelor în stil pompos, ridicată de
44
u
mai mult tot pe ei ’i bâtea. Erau vre-o şi am mers tomna la Blaşiîi pe „Filosofie“ „luau hula . Studiile trebuiau sorise, sâu metropolitul de pie memorea Ioan Yancea.
trei copii de armean, unul Simai, unul Go- In Blaşiîi am luat cortel la călţunarul Jicu cumpărate dela cei ce treceau prin ele, Dâr să viu la obiect. După o lună de
r<ţve, al treilea Izekutz; îi scose afară din Pâlcului, puţin mai jos de crâşma vlădi- cari erau pline de erori, şi scrise rău. Pănă chiu şi vai, ni-s’a asămnat, la care am mai
bâ^ncă, apoi cu stânga, cu o vergea de eicescă cum se di cea atunci. Peste uliţă la luna, Yalea şi Meruţ încă au urmat, al­ rămas, pâne (ţipăi). Si aşa, cu ce am adus
trelijtiâ, da ca în câne, de te îngroziai. de noi, la Yuţa Sandei, era Pop Toder din tora, lâund şi ei hula. Am rămas eu şi Turc de acasă, puteam să mă ajung.
Când esplica: „Quo usque tandem abuteris Budurlău şi Pop Augustin. Acesta era îm­ Tâder, şi cei doi prunci în casa dindărăpt. Profesor de filosofic ne-a fost Ioan
Catilina paoientia nostră (Până când tu brăcat nemţesce, căci şi era sumeţ. El era Nu pot trece să nu spun aici Bla­ Dragomir, la matematică Ioan Ohristoeian,
44
Catilina vei abusa de răbdarea nostră?), în „Fisică . Atunci Blaşiul nu era nici ca şiul cum era în anul 1835, că oei presenţl celibe firesce, căci pe atunci profesori în­
44
atunci îl conturba ore-care erăşî cu .pena! un sat săsesc. Casele pănâ în faţa pieţii vor socoti, că Blaşiul de astădî aşa a cădut suraţi nu erau la gimnasiu, ci numai la
După-ce se mai repeta acestă metegnă, să erau coperite cu paie, uliţile tinose, ne­ făcut cum e acum. Dâr n’a fost aşa. Uliţa normă I-a, Manfi losif, frate cu M anfi Şte­
fi vădut înfuriarea lui Keresztes. Era un pavate. In cuartir la acest om modest eram cea mare, largă, de astădî, nu esista; acolo fan, notar consistorial; în II şi a III Ioan
om negru la faţă, ca toţi Armenii, cu nisce mulţi: eu, Turc Toder din Pogăceaua (fiu erau nisce parţele de pământ, cari le aveau Costa. Aceştia şedeau în oraş, ceilalţi toţi
ochi mari negri şi chior; te îugroziai de el. de protopop, frate cu Ioan Turc secundianit canonicii şi protopopul Filip, care întâi a în casele lor în institut. Toţi profesorii erau
44
In 1834/5 am întrat in „Poesiă (a în Seminariu, care mai în urmă a fost se­ edificat casa în capul uliţei (stradei din preoţi sânţiţl, îmbrăcaţi în reverendă, în
YlII-a şcdlă) cu profesorul Szabo Lajos, cretar episcopesc), Basiliu Yalea din Lăs- sus). In capul stradei făgădăului era o civil nimenea; numai dâoă călătoria, îi era
om blând şi cu caracter forte uman. Fra­ cud, Artimon Meruţ din Dileu, toţi primiţi colibă, bag’ semă pentru păditor, aici se ertat a purta haină lungă popescă. Pro­
tele meu mai mare Ioan absolvase liceul în „Filosofic . Mai erau doi copii în normă, adunau grecii (că aşa se numea burgesimea fesorii nu purtau bărbi, toţi erau raşl, ca
44
din Cluşifi. Un nemeş din Cipău avea un din Morochaza; aceştia toţi locuiam în blăşiană); apoi tot case modeste, coperite cei catolici.
fiu, Martonfi Zsigmond, oonşcolar cu frate- casa dindărăpt. In casa dinainte locuiau doi mai multe cu pae, UDele şi cu şindele. Dela Canonici erau atunci următorii: Ga-
meu; tatăl acestuia a mijlocit pentru frate- popandăşl (i. e. moralişti: — Ioan Chiorean apotecă era un palant (stobor) pănă în se­ vril Stoica, care a şi murit în 1836, Isidor
meu loc în convieţui Piaristilor şi în 34/6 şi Dimitrie Sturza). Ei aveau cost la gazdă, minariu, care şi circumda ograda (curtea I Alpini, Simeon Crainic, Ioan Nemeş, Con­
tomna a fost primit, ca teolog în Blaşiîi. noi ceilalţi trăiam din ce ne adusesem de seminariului). Lângă pălant o modestă mă­ stantin Alutan, fără bărbi; Basiliu Raţ,
Cel mai mic frate, Yasilie era, în norma la acasă. Ţipăi (pâne) înoă nu se hotărîse cui celărie, pe lângă care nu era alta decât Ştefan Boier — aceştia purtau bărbi; ce
i