Page 97 - 1898-10

Nr. 234-1898 GAZETA TRANSILVANIEI P gina 5.

gată. S6 pote procura şi dela Tipografia chiar se învineţesc, din causa ur- pe lângă că ve va da sfaturi, oa se seu cu un fel de unsore de pesce, seu în­
„A. Mureşianu* din Braşov cu 85 cr. tri­ cărei sângelui cătră cap, care e îm- evitaţi molipsirea celor-l’aiţlj i-va tr’un pătrar unsdre de pesce amestecă încă
mis franco. pedecat la întbrcerea sa în plămân!. prescrie cele trebuincidse, oa se o o jumătate litru spirt de vin şi patru de-
*
D6oă acesta piedecă a circulaţiei combată, şi a3t-fel va feri de com­ cagrame petră puciosă, cu cari în totă săp­
Minunate sunt pentru popor scrierile
sângelui se repetă şi durbză mai plicaţiile cari, după cum aţi vec[ut, tămâna ung câte-odatâ spinarea vitelor pe
fericitului Ioan Creangă, cari conţin cele mult timp, ei pot căpeta convulsiun! sunt atât de seridse. timpul verei.
mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc. (spasmuri), cari sunt forte grave, din (Sănătatea copiillcr.) Decă însă nu s’a făcut acesta peste
N’ar trebui să lipsescă aceste scrieri nici fericire sunt rare. vară, atunci se pote face încă tomna şi
dintr’un sat, în care esistă cetitori români, Gena acesta pe care o întâm­ anume: se ia puţin terpentin mai subţire
căci ele procură cetitorului nu numai forte pină sângele în circulaţia sa la faţă Coşii vitelor. şi cu ajutorul unei pene de găină se unge
plăcute momente de petrecere, der îi dau seu la cap, face ca vasele mic! fiind Intre deosebitele bole, de cari sufer bine spinarea vitei pe unde se văd umflă­
şi fârte preţiose poveţe şi învăţături. Tote prea umplute, se crape şi atunc! vitele, sunt şi coşii (hipoderna bovis degV, turile, după ce mai întăiu ’i-s’a tăiat părul.
scrierile la-olaltă costă numai 1 fi. trimise sângele se se reverse în pleope, în cari se fac pe spinarea vitelor mai tinere Decă vedem, că şi după acesta coşii con­
francat şi se pot căpăta la tipografia „A. albeaţa ochilor, în nări, în urechi şi cari primăvara ajung la mărimea unei tinuă a-se desvoltă, atunci lângă două de-
Mureşianu în Braşov. etc. de multe ori s§ ved copii! la nuci. Coşii numiţi se produc din ouăle de cagram© de terpentin mai adaugem încă
u
care lumina ochilor e acoperită de streche seu scleps (osterus bovis). dece decagrame oleu de in şi un decagram
sânge, care încetul cu încetul se re- Strechea are mărimea unei albine, cu
ULTIME SOIRI. acid sulfuric şi cu amestecătura acesta un­
s6rbe singur şi albâţa revine, la starea care şi semănă mult. Trupul ei e păros, de gem apoi coşii vitelor.
Viena, 4 Noemvre. „Kurier Kow- sa normală. Alte-ori pledpele de jos colore pistriţă, er lungimea ei e cam de La tot caşul economul harnic să nu
szky“ anunţă din Viena, că parla­ devin atât de vinete încât s’ar crede un centimetru. Capul ei este lătăreţ, ari­ lase mult, ca vitele sale să se umple de
mentul cenţi al nu va funcţiona de­ că au primit lovituri în acele părţi, pile şi piciorele negriciose, er pântecele alb coşi, căci prin acesta vitele sufer prea multe
cât pană la 4 Decemvre. şi aci nu e alt-ceva decât revărsarea gălbuih. Femeiuşcă are trupul cevaşî mai dureri şi slăbesc.
Londra, 4 Noemvre. In cercurile de sânge sub .pielea pledpelor, care subţire şi întins, er în partea dinapoi are I. Georgescu.
bine informate, situaţia se consideră cu timpul dispare. o ţeve, cu ajutorul căreia pote vârî ouăle
ca f’Orte seridsă. Comandatul suprem Pierderile de sânge din nas şi în decursul verei sub pielea vitelor. 6uăle
D e t u n a t a .
al flotei a adresat un ordin cătră urechi, trebue oprite la timp ; contrar acestea sunt lungăreţe, albe şi numai la
toţi oficerii şi funcţionarii militari, copii! pot fi expuşi la anemiă cu un capăt au un punct negricios. La marginea din spre mâcjă-
în care le interflice strict a da in- consecinţele ei. Strechea, ca tote insectele, trece prin nbpte a BuciumaniJor, în mijlocul
formaţiunî despre pregătirile mili­ Cea mai primejdiosă din com­ aşa numita metamorfosă, adecă: din ouăle, unei regiuni romantice, încunjurată
tare. In ţinuturile sudice tOte vasele plicaţiile tusei convulsive e bronco ce le depune femeiuşcă în decursul verei cu frumbse păduri de brad şi cu îm­
de resboiu au fost mobilisate. pneumonia (junghiul), şi este atât pe spinarea vitelor, se desvoltă peste iernă belşugate livezi, se înalţă ca un
Atena, 4 Noemvre. Prinţul Geoge mai fatală cu cât copilul e mai nisce coşi (vermuleţl) de colore albă-surie mărgean din valuri vercjl, stânca
se pregătesce a merge la Constanţi- mic. Ea se anunţă cu căldură, cu cu capul negru. Coşii aceştia după-ce s’au Detunata gdlă. Ea în Ardei nu are
nopol pentru a lua fermanul de nu­ pierdere de potfă de mâncare, res­ desvoltat de ajuns, sunt de câte doi cen­ părechiă şi chiar şi în alte părţi ale
mire în postul de guvernator al piraţia devine repede şi scurtă. Ac­ timetri de lungi şi au o gură forte ageră, Europei rar mai găsesc! stânci de
Cretei. cesele de tuse se răresc şi sunt mai cu ajutorul căreia sug sucul din spinarea asemenea formaţiuni. Acesta e causa,
slabe, în schimb înse inflamaţia de vitei, aşa că în cele din urmă vita slăbesce că Detunata e cercetată în timp de
plâmânî înainteză şi ameninţă viaţa vedend cu ochii. încă de când îi depune vară de mulţime de streini, din tdte
copilului. femeiuşcă în piele, ei îşi lasă acolo o ră- părţile Europei, cari vin parte se
Cum se vede der, atât tuşea prin suflătore, prin care pot respira aerul de facă studii geologice, parte se ad­
Tusea convulsivă (măgărescă) şi ea însăşi, cât şi prin* urmările de care lipsă pentru susţinerea vieţii. mire curibsa ei formaţiune. Şi rar e
pdte fi însoţită, e destul de seridsă, Decă coşii se lasă pe spinarea vitelor acel strein, care se uite Detunata,
urmările ei.
şi decă am ţinut se scriu în acest neatinşi, ei se desvoltă şi cresc până prin decă a privit’o dela pole şi şi-a pus
— F i n e . — numer ceva aspru ei, este faptul ca Maih său Iunifi; atunci es afară şi, cădând piciorul pe culmea ei prăpăstidsă.
Stomacul fiind strîns de con­ fiă-car9 mumă are credinţa, că aceată jos de pe spinarea vitei, se îmbracă într’o „Cine consideră Detunata numai ca
tracţiile muşchilor pântecelui, orî ce b6lă trebue se-şî facă termenul ei, scorţă mai grosă, adecă se prefac în nimfe un del, — nemţul Bergner —
s’ar afla într’ensul (alimente) este de 6re-ce nu are leac. (coconi) şi în starea acesta stau câte patru va fi p6te puţin încântat de ea, der
aruncat afară, aşa că bieţii copilaşi Ei bine, nu e aşa! Tuşea con­ săptămâni. Din nimfele acestea se desvoltă cine scie preţul raritatea astorfel de
neputend reţine nimic în el, slăbesc vulsivă a fost şi este încă obiectul apoi viitorele strechl: bărbătuşl şi feme- formaţiuni şi cine are simţ pentru
din causa lipsei de hrană. cercetărilor printre dmenii de sciinţe iuşce, cari din nou încep în decursul verei apariţii de asemenea natură, aceluia
De multe ori din causa sgudui- ca se găseseă un mijloc, pentru ca a-şl depune ouăle pe spinarea vitelor. nu i-se va şterge nici când din! me­
rilor tusei, copiii scapă urina şi ex­ se potă fi combătută chiar dela în­ Vitele au o frică nespus de mare de morie imaginea acestei rarităţi a
crementele, lucru care cere o deo­ ceputul ei, şi după cât am putut streche, aşa că numai aucjindu-o, pun coda naturei“.
sebită curăţenie, ca se nu se opărescă. constata din esperienţa mea propie, pe spinare şi fug mâncând pământul, de Visitarea Detunatei se face de
La alţii le ese şecj.utul, şi acesta pare că Siropul Monteignât dă re- ore-ce înţăpătura ei în piele, pănă-şl vîră obiceiu dela Abrud, prin Buciumanî.
complicaţie se observă mai des, ”şi sultatele dorite, administrat copiilor; ouăle acolo, dore şi ustură forte tare. Mai întâiu apucăm calea, ce duce la
decă se neglegieză, devine o infir­ potrivit cu versta lor, face ca ac­ Economul harnic va visita din când ţeră spre Zlatna, apoi ne întdrcem
mitate neplăcută şi greu de vindecat. cesele se scadă atât ca numer, cât în când vitele sale şi, îndată ce va vede la stânga, trecend prin Şasa. Calea
Unii copii fiind mai slabi prin şi ca violenţă, şi în 10 —12 c^ile ch.ia,r umflătură pe spinarea lor, va încerca tă­ ne duce prin livecjî, apoi se înfundă
nascerea lor în unele puncte ale cedeză. măduirea acelora. Prin Ianuar şi Februar în o pădure de bracjî, la marginea
pântecelui, de pildă în dreptul bu­ Negreşit că substanţele pe care coşii sunt binişor desvoltaţî; atunci unii căreia ni-se înfăţoşeză de-odată uria­
ricului seu a vintrei, pot căpeta în îl conţine acest sirop, nu sunt tocmai economi tund mai întâiu părul de pe spi­ şul părete al Detunatei. Stânca în-
acele părţi surpături, cari neîngrijite inolensive şi cere o supraveghere în narea vitei atăcate, apasă cu amândouă tregă se înalţă pe cdma unui del, şi
la vreme, lasă urme fbrte grele de administrarea lui; medicul va ur­ degetele cele mari şi coşii plesnesc, eşind are cbste preţipişe. Laturoa cea mai
combătut. Se va recurge der fără mări efectele, va ţine semă de to­ din piele. Der prin o asemenea lucrare, vi­ preţipişe şi de tot gdlă este cea îu-
întârcjiere la bandage speciale pentru leranţa copilului, ca se pbtă prescrie tele sunt espuse la nisce dureri prea mari: tdrsâ spre apus, dela care îşi are
a preveni la timp asemenea infir­ doza, care îi convine. de aceea unii cercă încă de tomna a-i scote stânca numirea de „gdlă în contrast
44
mităţi. Nu lăsaţi der copilaşii voştrii, prin asemenea apăsare. cu Detunata flocosâ, care se află în
Copiii în timpul acceselor vio­ care sufere de tuse covulsivă, în voia Pentru a feri vitele de streche, unii apropiere spre me4ă-c|i, şi e acope­
lente de tuse, se roşesc la faţă şi întâmplărei; chemaţi medicul, căci economi ung spinarea vitelor cu apă sărată rită cu brădet.

doi din urmă erau şi profesori: Raţia ma­ pus zâpadâ mare, prin Noemvre încă a mers şi a astupat hornul, apoi ne-am era acum mai isprăvită şi turnurile ridicate,
trimoniu şi jus canonicum, Boier la teo­ era frig, în Decemvre însă era nesuferit culcat. Am durmit pănă la o vreme, apoi numai clopotele erau într’o clopotniţă ri­
logia pastorală. frigul. In casa din dărăpt, unde şedeam, ni-se am simţit o greutate, un sufoc şi formă de dicată înaintea mănăstirei. Cât a ţinut re­
Teologi IV-aniţî era: Iacob Hureşan, da lemne, pe lângâ tâtă bunăvoinţa gazdei, vomitură, o deprimare de nu ne puteam pararea, umblam la biserică în castelul cel
Ioan Papdan, G-regoriu Pop, Feneşan, Dobo, cam sprinten, căci şi el le cumpăra scump. mişca nici unul. Noroc, că era frigul de tot vechili, unde se adaptase o sală ca loc de
Balomir, Vultur, Sim. Balint, Dumitrie Co- Intr’o sără vin popandoşii Sturza şi Chio- mare afară şi s’a mai răcit, căci altfel nici a şerbi s. liturgie.
roian ; III-aniţI: Ioan Turc, Nicolae Oltean, ran la noi în casă şi se minuneză, cum pu­ unul nu ne-am fi mai tredit. Pe la / la- 8 Şi în Blaşih studiile se propuneau în
1
2
Dimitrie Ladai, Samoil Pop, Anchedim tem să suferim aşa frig. Ei dic: „care ve­ au venit moraliştii erăşl la noi, ne-au aflat limba latină. Ni-se esplica însă în limba
Pop, Nicolae Oltean, frate cu Ioan Oltean, niţi cu noi să câştigăm lemne ? u pe toţi în paturile nostre, zăcând mai morţi. română la înţeles, de ceea-ce noi mult ne
care mai în urmă sa prefăcut în Ioan Fe­ — „Cum?“ întrebam noi. — „Aşa , Gazul carbonic aprâpe ne înecase. Firesce, minunam. Când vedeam atâţia învăţaţi pro­
u
le ete Negruţ fiii preotului din Sucutard, El răspund ei: „este o cioolă de săniuţă, hai­ noi nu sciam de causa bolnăvirei nostre, fesori tot Români, ne desmeteceam şi în­
sub acest nume de Oltean a absolvat teo­ deţi cu noi în viie lângă şipot, şi o în­ fisica nu o învăţasem. A trecut vestea- pestă cepeam a cunosce tote minciunile Unguri­
logia, apoi când ş’a schimbat numele, cărcăm cu pari de viie şi vă facem uliţă la nana Vuţa, unde locuia Pop Toder lor, cari ne descriau pe Romani, ca pe nisce
nu sciu. II-aniţI: Andreiu Mureşian, Iosif cald în casă“. A mers cu ei un copil şi Pop Augustin, studenţi în fisică. Ei au sălbateci. Din efi în ne încălcfiam la su­
Sabo, Iosif Vulcan, nepotul Episcopului din mai mărişor şi Turc Toder. Oa peste venit la noi şi au început a-ne esplica, de flet şi ni-se părea, că suntem într’o altă
Oradea-mare, Ioan Molnar, Iosif Oiura, Pop V, 6ră s’au întors cu săniuţa încărcată ou unde ne-a venit îmbolnăvirea. Aceşti buni lume.
Moisă. I-aniţI: George Lazar, Augustin pari din viie, nisce pari tot ca mâna de fraţi au deschis uşile, ferestrile, au destu­ Primăvara, mergeam la şura Episco-
Ladai, Iul. Pop din Bâgău, George Vitez, groşi. Au luat o săcure, i-au dărăburit, au pat hornul, au făcut foc, apoi într’un târ- pescă, acolo ne învăţam prelegerile mai
Ioan Iancos, Vasilie Oros, Ioan Moldovan, făcut un foc sdravăn şi s’a încâlcjit în casă, c]iu ne-am mai restaurat, der aveam durere mulţi inşi, şi ne ajutam unii pe alţii. Era
frate Georgie Tecar. ca în baie. „Vecii aşa!“, au clis. „Când vă de cap, şi ne venea vomatul. La şcâlă nici greu de tot să scrii tote studiile.
După acostă digresie mă întorc la ve-ţî culca, trageţi jarul pe vatră, astupaţi unul nu ne-am putut duce.
(Va urma)
obiect. In 1835 a fost o ârnă grea, a hornul să nu iasă căldura*. Aşa am şi făcut. Tocmai pe atunci se repara mănăstirea
nins de pe la 9—10, 11 Noemvre; s’au Turc Toder a tras jarul afară din cuptor, cu spesele Episcopului Ioan Lemeuy, ba

Renumele universal Apă amară „Franz Iosef“, îl mulţumesce calităţii sale celei escelente. Se p6te căpăta îu amândouă hemisfere,
•ce l’au câştigat acâst-a chiar în localităţile cele mai neînsemnate.