Page 1 - 1898-11
P. 1

u
                 REDACŢUMEA,                                                                                                                                             w €tAzeta  ţese în flgcare i}i.
             Admlnistraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                             Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
             BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fI., po şăso luni
                                                                                                                                                                              6 fI., pe trei luni 3 fl.
               Scrisori  nefrancate  nu                                                                                                                                    N-rii do Duminecă $ fl. pe an.
             se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
             nu se retrimet.
                                                                                                                                                                         Pe un an 40 franol, po şăse
              INSERATE  se  primesc  la  AD-                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
             B1NISTRAJIUNE  Sn  Braşov  şi  la                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franol.
             următdrelo   Birouri   de   anunoluri:                                                                                                                         Se prenumără la tdte ofi-
              In  Yiena:  M.  Dukes  Nachf.                                                                                                                              cielo poştale din întru şi din
             Kax.   Auoenfeld   4   Emorloh   Losnor.                                                                                                                    afară şi la d-nii colectori.
             Helnrloh   Sohalek.   Rudolf   Mosso.                                                                                                                          Abonamentul pentru Braşov
             A.  Oppollks  Naohf.  Anton  Oppollk.
             InBudapesta:   A.V.   Qoldber-                                                                                                                                Administrafiunea,  Piaţa  mare,
             Qar,   Ekstein   Bernat.   In   Ham-                                                                                                                        Târgul  Inului  Nr.  30,  etagiu
             burg.- Marolyi 4 Uebmann.                                                                                                                                   I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
               PREŢUL  1HSERŢIUNIL0R  :  o  se­                                                                                                                          luni  5  fl.,  pe  trei  luni  2  fl.  50  or.
             ria  garmond  pe  o  colină  6  or.                                                                                                                         Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  an
             şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                  (liT-a-zner de ZD"u.3^CLl2n.ecd -4r4=)                                                                  12  fl.,  pe  6  luci  6  fl.,  pe  trei
             blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  osemplar  5  cr.
              după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  său  15  bani.  —  Atăt  abo­
               RECLAME  pe  pagina  a  3-a  o                                                                                                                            namentele  cftt  şi  inserţiunile
             seriă 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                    sunt a se plăti înainte.
            Nr. 239.—Anul LXI.


               Doi duşmani ai poporului.                        Astfel  ne  găsim  în  faţa  a  doi  cinsti  obiceiurile  de  credioţă  şi  po­      cu  duiumul  şi  sunt  presentate  lumii,
                                                          duşmani,  cari  sunt  mai  periculoşi  runcile  dumnecfeescl,  îndemnând  cu               ca  faptele  unui  regim  fără  de  ome­
                  Pilele  acestea  s’a  publicat  în-  pentru  popor  decât  toţi  duşmanii,  cu  esemplul  lor  şi  pe  alţii  de-a  face           nire,  brutal  şi  corupt,  sub  a  cărui
            tr’o  fâiă  ungureacă  semi-oficiâgă  o  cari  a  avut  a-ee  întâlni  vre-odată  pe  asemenea,  căci  în  acestea  va  găsi             ocârmuire  pier  şi  se  veştejesc  virtu­
             statistica,  în  care  se  arată,  că  din­  câmpurile  de  resboiu:  De-o  parte  e  poporul  cal  mai  sigur  ocrotitor  al           ţile  cetăţenesc!,  ale  onoiei  politice
             tre  tdte  poporele  din  Transilvania,  imoralitatea, care slăbesce şi enervâză  moralităţii sale.                                     şi  ale  consciinţei  bărbătesc!.  Păca­
             Bănat  şi  Ţâra  ungurâscă,  mortalita­      corpul  şi  spiritul,  de  alta  miseria,          Al  doilea  duşman  al  vigorosi-       tele  lui  BaDffy  şi  ale  semenilor  săi
             tea  cea  mai  mare  este  la  Români,  care  tace  ca  ţăranul  să  nu  mai  aibă         tăţii  poporului,  miseria,  încă  nu  este   sunt  înşirate  rând  pe  rând  de  cătră
             din  care  causă  aceştia  nici  nu  se  nicî  cele  trebuincibse  pentru  o  po­          un  reu,  care  se  nu  pbtă  fi  delătu-    deputaţii,  car!  i  au  jurat  mortea  po­
             sporesc  în  timpul  din  urmă  în  aşa  trivită  hrană  şi  susţinere  a  vieţei.         rat  cel  puţin  în  măsura  presupusă       litică,  şi  el  aprbpe  cjilnic  trebue  să-şî
             măsură,  ca  celelalte  popdre  conlo-  Unde  se  incuibâză  aceşti  mari  duş­            aci.  Ţăranul  român,  ca  şi  soţia  sa,    audă  din  gura  adversarilor  sei  grave
             cuitdre,  deşi  în  privinţa  nascerilor  mani  ai  omenimei,  statisticele  pri-          este  din  fire  fârte  muncitor.  Dâcă      învinuiri  în  faţa  cărora  stă  mut  şi
             nu stau rău.                                 vitbre  la  mişcarea  poporaţiunei  nici­     totuşi  găsesc!  atâtea  case  ţărănesc!,    neputincios,  răcfimându-se  singur  şi
                  Nu  seim,  întru  cât  pdte  eă  fiă  odată nu pot fi îmbucurătore.                   cari  chiar  şi  acum,  când  abia  s’au     numai  pe  sprijinul  majorităţii  lui
             adevărată  acâstă  statistică  şi  întru           De  aceşti  duşmani  ni-am  adus        adunat  rodele  din  câmpuri  şi  gră­       slugarnice,  care  ţine  la  el  pentru-că
             cât  nu,  dâr  dâcă  ar  ti  şi  numai  pe  aminte,  când  am  cetit  statistica  fâ-      dini,  sunt  lipsite  de-o  câpă  şi  de-o   nu  vie  se  scape  pânea  şi  cuţitul  din
             jumătate  adevărată,  ea  este  de  ajuns  iei  semi-oficiale  unguresel  şi  ne-am        leguma,  cu  care  femeia  să  pbtă  ferbe   mână  şi  pentru-că  răsturnându-se  de
             ca să ne pună pe gânduri.                    pus  pe  gânduri,  căci  acesta  e  pri­      o  zamă  bună  pentru  ai  casei  şi  pen­   pe  scaunul  ocârmuirei,  s’ar  răsturna
                  Am  stat  în  faţa  multor  duş­        mul  cas,  când  ni  se  spune,  fiă  chiar   tru  copii:  nimenea  nu  va  putâcfice,     şi ei odată cu el.
             mani  în  decursul  veacurilor,  am  văr­    şi  din  gura  mincinosului,  că  popo­       că  acesta  este  o  miseriă,  care  r.u           Lupta  în  contra  lui  Banffy,  por­
             sat  mult  sânge  pe  câmpurile  de  răs-  rul  român  din  acâstă  ţâră  a  rămas         s’ar  pute  delătura.  Pricina  răului  nită  de  oposiţia  maghiară,  s’ar  putâ
             boiu  pentru  apărarea  patriei  şi  a  ac}î  îndărătul  tuturor  celorlalte  po-          este  a  se  căuta  numai  în  lipsa  de  însă  numi  o  luptă  desperată.  Guver­
             tronului,  multe  lupte,  nevoi  şi  nea­    pbre  conlocuitâre  în  ceea  ce  privesce    instrucţiune  a  ţăranului,  care  nu-şî  nului  unguresc  de  acfif  puţin  îi  pasă
             junsuri  au  năpustit  asupra  poporu­       sporirea numărului poporaţiunei.              scie împărţi munca după trebuinţă.           de  kossuthiştî,  ugroniştî,  apponyiştl
             lui  român  din  aceste  plaiuri:  —tdte           Departe  suntem  de-a  da  crecje-                                                   etc.  câtă  vreme  se  scie  susţinut  de
             s’au dus şi au trecut, el însă a rămas!      rnent  statisticei  amintite,  care  se            Conducătorii  dela  sate  ai  popo­     coborta  lui  de  mamelucî  guverna­
                  A  rămas,  pentru-că  un  popor  vede  a  fi  anume  ticluită  în  lavorul            rului  nostru  să  nu  uite,  că  ajutor     mentali,  care  îşi  rîde  în  pumni  când
             virtuos,  muncitor  şi  cu  moravuri  Maghiarilor.  Dâr  şi  fără  de  nicî  o             dela  stăpâuitorul  vitreg  şi  nemilos­
                                                                                                        tiv  nu  putem  aştepta.  Ei  au  să  in-    aude  strigându-i-se,  că  vând  ţâra  şi
             nestricate,  cum  a  fost  poporul  nos-  statistică,  seim  noi  şi  scie  fiă-care,
                                                                                                        strueze  poporul,  ei  au  să-l  ocrotbscă   „naţiunea"  pentru  bani.  Pe  cum  la
             stru,  are  în  inima  sa  puterea  de  a  că  imoralitatea  şi  miseria  prea  mare
                                                                                                        şi  lumineze,  căci  alţii  nu  avem,  cari   alegeri  Banffy  s’a  dovedit  neîntrecut
             trăi  şi  nu-1  pdte  înfrânge  nicî  sabia  sunt  două  rele,  cari  stîrpesc  popb-      să-i înlocuâscă.                             în  aplicarea  mijlbcelor  de  forţă  şi
             duşmanului, nici greutăţile vieţei.          rele.  Şi  fiind-că  aceste  rele  au  înce­                                               corupţiune,  tot  aşa  va  sci  el  să-şi
                  S’au  schimbat  însă  timpurile  şi  put  a-se  încuiba  şi  în  mijlocul  po­                                                     susţină  stăpânirea.  De  se  va  pră­
             cu  ele  s’au  înmulţit  nevoile.  Ele­      porului  nostru,  trebue  să  ne  întor­                                                   buşi  cu  tbte  acestea,  prăbuşirea  lui
             mente  streine,  venetici  de  altă  lege  ceai  cu  multă  atenţiune  privirea                     Revistă externă.                    nu  vor  causa-o  oposiţionalii  din  dietă,
             şi  chiar  din  alte  ţări  s’au  încuibat  asupra  lor  şi  se  căutăm  a-le  depărta                                                  cari  ajungând  ei  vre-odată  în  frun­
             şi  se  încuibâză  încă  printre  poporul  pe cât numai se pdte.                                Ungurii  şi-au  tot  bătut  joc  de     tea  ţării,  cu  nimic  nu  vor  fi  mai
                                                                                                        Austriac!,  că  nu  lucră  nimic  în  adu­
             nostru,  strâplântând  în  mijlocul  lui           Cartea  e9te  şi  aici  primul  mij­    narea  imperială  din  Viena,  şi  stă  că   buni  şi  mai  drepţi,  decât  cel  pe  ca­
             sămânţa  imoralităţii,  seducându-1  la  loc  pentru  lecuirea  bălei.  Trebue  se         acum  tocmai  ei  iau  întrecut  în  ne-  re-1  buiduesc  ac[î.  Nicî  ţâra  nu  va
             rele şi abătendu-1 dela calea cea bună  i-se  dea  poporului  cărţi,  din  cari  se                                                     trage  nicî  un  folos  din  schimbarea
             şi  sănătdsă  a  temerei  de  Dumnezeu  afle  şi  să  se  convingă  însu-şî  de  în-       luerare  şi  în  certe  urîte,  ce  de  a-   guvernului.  Sistemul  dominant  de
             şi a respectărei sfintelor lui porunci.      grozitârele  urmări  ale  imoralităţii.       prope  două  luni  de  (file  se  desfăşură   acjî  este  putred  în  basele  lui,  fiind­
                  La  acestea  se  mai  adauge  lă­       Preoţii  au  prima  datorinţa  ae-a  lu­      între  zidurile  parlamentului  ungar  cu    că  se  racfimă  pe  principii  de  inega­
             comia  speculanţilor,  cari  profitând  mina  poporul  prin  predici  cât  mai             nespusă  pasiune  şi  îndîrjire.  Dieta      litate  şi  nedreptate,  de  persecuţiunî
             de  ignoranţa  şi  lipsa  de  carte  a  dese,  în  parte  şi  prin  cetirea  de            ungurescă  din  Peşta,  cum  am  mai         şi  prigoniri  faţă  cu  cetăţenii  nema-
             bietului  popor,  sciu  să-i  sugă  aces­    scrieri  potrivite  pentru  acest  scop,      spus’o  de  repeţite-orî,  este  teatrul     ghiarî  ai  ţării.  Câtă  vreme  Ungurii
                                                                                                        isbucniriior  unui  răsboiu  de  vorbe
             tuia  şi  măduva  din  dse.  Pe  de-o  căutând  a-1  feri  de  peiiea  trupescă
                                                                                                        forte  înverşunat,  având  ca  ţîntă  gu­    dela  putere  nu  caută  decât  ocrotirea
             parte  îi  deşteptă  lăcomia  spre  lu­      şi  sufietăscă.  Nu  numai  preoţii  însă,    vernul  lui  Banffy,  pe  care-1  tractăză   intereselor  lor  specifice  de  rassă,  şi
             cruri  nefolositore,  împingendu-1  în  ci  toţi  bărbaţii  cu  carte  din  mijlo­                                                      cât  timp  maxima  lor  de  guvernare
             cheltuelî  şi  prin  acestea  în  miseriă,  cul  poporului  au  sfânta  datorinţă          cu  cele  mai  violente  atacuri  şi  vă­
                                                                                                        tămări  personale.  In  săptămâna  a-  ee  mărginesce  la  lozinca:  piară  tot
             pe  de  alta  profită,  de  sărăcia  lui  de-a  premerge  ou  esemple  de  bună
                                                                                                        cesta  nu  s’a  vorbit  în  săborul  „pă­    ce  nu-i  unguresc,  bine  nu  pbte  să  fie,
             luându-i  cui  de  sub  găină,  puiul  de  purtare,  de-a  Introduce  disciplina                                                        nicî  Dumnecjeu  nu  va  voi  să  le  mâr-
             sub  cloşcă  şi  laptele  din  vase,  pen­   necesară  faţă  cu  cei  stricaţi,  despre-   rinţilor  patriei  “  decât  de  Banffy  şi   gă bine asupritorilor!
             tru  a-i  da  în  schimb  rachiu  otrăvi-  ţuindu-i  şi  scoţindu  i  după  putinţă        erâşî  de  Banffy,  ale  cărui  fapte  şi
             cios, ori o nimica tdtă.                     din  societatea  âmenilor  buni;  de-a        călcări de lege sunt scbse la ivelă                                *

                                                                                                                                                    n             :               ;
                                                          de  61  de  ani,  pare  că  mereu  întineresce,  ţian,  ou  o  fetiţă  a  sa.  Domnul  Filip,  spre  ţiune,  nu  mai  sunt  aefi  îu  viâţă,  decât  Ilus­
                  FOILETONUL „GAZ. TRANS“.
                                                                                               u
                                                          are  şi  ne  insuflă  curagiu.  „Gazeta   ni-a  distragere,  arangiase  joo  (dela  latinescul  trul  domn  Ştefan  Moldovan,  preposit  în
                                                          fost  ca  o  mamă,  ea  ni-a  povăţuit  şi  n’a  jocus,  acum  dans,  batăr  oă  Romanii  îi  efi-  Lugoş şi eu, preot în Gbirileu.
                  Din întâmplările vieţii.                dat  îndărăt,  ci  tot  înainte,  şi  acum  chiar  cea salt, şi cjiceau: nemo saltat sobrius.) Pro­  Prin  acestea  tote  trecând,  am  absol-
                                                          i-se  deschide  un  viitor,  căci  vedem,  că  fesorii  sus  menţionaţi  au  fost  invitaţi  şi  s’au  vat  „Pisica"  ou  eminenţiă  şi  am  fost  pri­
                — Note şi schiţe, de I s a  i a   M  o l  d o v  a   n. —
                                                          celelalte  jurnale  se  slăbesc,  pe  când  „Ga­  şi  presentat.  De  jucat,  nu  sciau  săjâcenicl  mit în teologiă.
                               (Urmare.)                  zeta" întineresce.                            unul,  că  pe  acele  timpuri  nu  era  în  us.  Fi-   Anul  1837/8.  Atunci  am  îutrat  în  Se-

                   în  tomna  anului  1836/7  am  intrat  în    După  Bariţiu  am  avut  profesor  pe  resce,  că  fiind  joc  in  casa  dinainte,  ne-am   minariu  îmbrăcat  în  haine  de  postav,  cum
             „Fisică ,  cu  cuartirul  la  domnul  de  pie  Iosif  Pop,  Dr.  de  teologie,  erăşl  numai  străcurat  şi  noi  acolo.  Yenise  la  mine  pro­  se  cjicea  pe  atuneî.  Cum  am  Ţis,  studenţii
                   u
             memoriă  Simeon  Filip,  parochul  şi  proto­  patru  săptămâni,  căci  ârăşi  s’a  dus  la  Yiena,  fesorul  meu  Ooroian,  şi  mi-a  <fis:  „Domine   umblau  în  haine  ţesute  acasă,  ciârecl,  ţun-
             popul  Blaşiului,  care  era  cunoscut  cu  tatăl  spre a mai face la esamene.             Moldovan,  mai  ia  pe  dabila  asta  (fata  lui   dre  etc.  Sălăgienii  cu  gube  lungi,  Chiorenii
             meu de când era protopop în Nandra.                După  Pop  Iosif  a  urmat  profesor    Marţian),  că  nu  o  mai  pot  trage  după  mine".   cu  gube  lânâse,  mai  scurte.  Pe  la  Crăciun
                  Profesori  în  „Fisică   am  avut  pe  de  fisică  Dimitrie  Ooroian,  teolog  IV-anit,  Fata  lui  Marţian,  deşi  orăşană,  era,  cum   ni-s’a  dat  reverendă,  o  părechiă  de  nădragi,
                                       u
             Ioan  Rus,  nepotul  canonicului  Simeon  Crai­  care  după  absolvare  a  fost  vicariu  în  Şim-  se  clic,  chiar  tocă.  Nu  eram  nici  eu  măies­  o  jiletcă,  o  năframă  de  buzunar,  o  pâlăriă
             nic,  la  fisieâ  într’unceput  pe  Georgie  Ba-  leu,  apoi  canonic  în  Gherla;  om  blând,  cu  tru  în  joc,  der  îmbiându-mâ  profesorul  meu,   înaltă  cilindrică  şi  o  părechiă  de  cisme.
             riţiu,  care  după-ce  exoperase  şi  instituise  inimă  bună.  Domnul  Ooroian,  llie  Oicudi  am  primit,  am  jucat  de  încă  m’au  lăudat.   Reverenda  la  primianiţi  era  din  postav
             teatru,  ou  bină  şi  tote  celea  necesare,  înoât  şi  Ştefan  Moldovan,  aoum  preposit  la  Lu-   Aşa e lumea!                     mai  dur,  apoi  tot  aşa  mai  sus,  tot  mai  fin.
             se  puteau  produce  teologii,  ne-a  părăsit,  goşiîi,  erau  umblători  la  oasa  protopopului   Tomna  m’a  dus  d-1  Filip  la  sâmânat  lntr’al treilea an era franţuzască.
                                                                                                                 u
             eum  s’a  esprimat,  cu  părere  de  rău,  luân-  Filip.  Tineri,  şi  la  casă  fată  mare.  Mai  ve-  la  „Mişca ,  dincoce  de  pădure.  Avea  un  loc   La  St.  Măria-mică  8  (20)  Septemvre,
             du-şl  adio  pe  lângă  părintesca  admoniare,  nia  şi  Zrengia  din  Tur,  teolog  şi  el,  care  ca  de  40  metrete  de  sâmânătură,  l’am  sâ-  era  terminul,  când  clericii  se  presentau  la
             să  ne  purtăm  bine,  că  naţia  română  are  a  şi  luat  de  soţiă  pe  Iulia,  fata  protopo­  mănat  tot  eu.  D-1  Filip  de  altfel  tot  cu  studiu; aşa se numeau atunci teologii.
             un  venitor  străluoit,  descindend  noi  din  pului  Filip,  însă  numai  doi  ani  au  trăit  mâna  sa  îşi  sâmâna  totă  semănătura,  deşi   Profesori  în  Seminar  am  avut:  la  Ma­
             puternicii  Romani.  Dâr  âtă,  până  în  present  împreună.  Iuli  s’a  măritat  apoi  după  fiul  era  acum  bătrân.  El  îmi  dicea:  Măi  Işailă,  trimoniu  şi  Jus  Oanonicum  pe  Rs.  D.  ca­
             tot  n’am  ajuns,  ba  pare  oă  dăm  tot  de  lui  George  măcelarul,  din  care  s’a  născut  din  sămenat  atârnă  şi  recolta;  dâcă  nu  se  nonic  Vasile  Raţ,  la  Pastorală  pe  Simeon
             mai grele pedice — însă tot nu vom despera.  fostul  regretat  Alecsandru  Grama,  canonio,  sâmănâ  nici  prea  des,  nici  prea  rar,  ai  re-  Filip,  la  Teologiă  pe  Dr.  Iosif  Pop,  la  lim­
                   După-ce  domnul  Bariţiu  s’a  dus  la  de timpuriu mutat la cele eterne.            ooltă  bună.  Era  d-1  protopop  mare  econom.  bile  orientale  şi  hermeneftică  pe  Timoteu  Ci-
             Braşov  îu  1838,  a  scos  „Gazeta  Transilva­    Intr’una  din  efile  nimeresce  la  domnul  Ayea multă adunătură.                   pariu.  Studiile  erau  vaste:  Matrimoniu  200
             niei*  c  a  r  e   deşi bătrână şi ea, acum în etate  Filip  protopopul  din  Ocna  Deşului,  Mar­  Din câţi am înşirat în acâstă nara-  cole, Jus Oanonicum 100, Pastorala, Teo-
   1   2   3   4   5   6