Page 10 - 1898-11
P. 10

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 240-1898.


            puterii  de  stat  maghiar  numai  un  drept  de  mijloce  paclnice,  dăr  totuşi  esecutată  în   Una  dintre  foile  ce  primim  acjl  spune   colori  nu  au  criteriile  demonstraţiunei  contra
            inspeoţiune gol, şi fără de efect.            chip  serios  şi  hotărît:  pe  acela  păte  să-l  cu  tătă  hotărîrea,  că  Banffy  văc}endu-se  în   integrităţii  teritoriale  a  statului,  şi  prin  ur­
                  Oe  şanţ  uriaş  de  asediare  e  acesta  în  cuprindă  beţia  şovinismului  de  hârtie,  păte  mare  strîmtăre,  vră  să  cără  autorisaţie   mare au trebuit să fiă achitate.
             asemănare  cu  autonomia  fiumană,  a  cărei  să-l  alunge  înfricat  îndărăt  îngrozirea  de  pentru  a  disolva  parlamentul  şi  a  face  nouă
                                                                                                                                                           Turda, la 6 Octomvre 1898.
            representanţă,  aşa  sperăm,  că  numai  pe  o  cestiunile  delicate,  dăr  el  nici  odată  nu  va  alegeri.  El  a  chiămat  la  sine  pe  toţi  fiş-
                                                                                                                                                                                    Dr. Betegh,
             clipă  au  putut  să  o  pună  în  contrast  cu  face  politică  naţională  adevărată,  seriosă  şi  panii  din  comitate,  ca  să-l  informeze  ce
                                                                                                                                                                                     vice-com.
             statul  maghiar  încrederea,  ^  ba  nepatriotis-  valorăsă.                               prospecte  păte  avă  pentru  o  eventuală
             mul   câtor-va   fanatici!   Renitenţa   petrii   Despre  cabinetul  Banffy  presupunem  luptă  electorală  deja  în  decursul  acestei
             scumpe  a  Adriei  e  o  pâtră,  ce  se  p6te  de-  contrariul.  Acăsta  o  mărturisesce  spiritul  ernl.  Alegerile  acestea  vră  să  le  motiveze   Un popor brav.
            lătura  numai  aşa,  ca  în  joc,  în  asemănare  lui  naţional  şi  energia  lui,  care  o  dove-  cu  aceea,  că  oposiţia  nu-i  dă  pace  să  lu­
                                                                                                                                                                      Cusdriora, 11 Nov. n. 1898
             cu  massele  acelea  de  stâncă,  cari  mai  ales  desce cu tot prilejul.                  creze, e silit deci să apeleze la „ţâră".
             organismul  bisericii  orientale  românesc!  le   Va  se  4' ă,  e  spua  clar  şi  lim­        Se  păte,  că  Banffy  nu  glumesce  şi  că   Onorată  Redacţiunc!  Cu  inima  plină
                                                                          c
             rostogolesce  în  calea  intereselor  celor  mai  de  pede,  că  politica  guvernului  Banffy  va  face  alegeri  nouă.  Bine  scie  el,  că  cu   de  bucurie  vin  a  Vă  raporta  despre  o  faptă
            frunte  ale  statului  maghiar.  Până  când  sta­  faţă  cu  bisericile  orientale  ţintesce  bani,  intimidări,  glonţ  şi  baionetă  păte   a  poporului  nostru,  decât  care  mai  nobilă
             vilele  acestea  nu  se  vor  preface  în  ruine,  neîndoios la reglementarea acestor bise­ să-şi  creze  din  nou  o  majoritate  slugarnică   nu se pâte.
                                                                                                                                                           Deşi  starea  materială  a  poporului
             pănă  atuncia  statul  maghiar  rămâne  ase­ rici  ca  singurul  îndreptar  spre  re-  pentru  el  şi  sistemul  păcătos,  cu  care  con­
             diat,  pănă  atunci  lucrarea  nostră  naţională  solvarea problemei maghiare.             duce trebile ţării.                          din  Cusdriora  (lângă  Deeş)  nu  se  pote
            nu  pote  să  înainteze.  Pănă  atunci  noi  vom   fCtă  cea  mai  nouă  teorie  poli­                                                   numi  tocmai  favorabilă,  totuşi,  numai  ca  să
             pută  numai  să  ne  mândrim  cu  consolidarea  tică  de  stat  a  guvernului  unguresc,                                                nu  ajungă  fiii  lor  pe  mâna  şcolei  de  stat,  au
                                                                                                             Episcopul     Majlatli     şi     „Va-
            năstră  naţională,  dăr  aoâst.a  va  fi  făr’  de  teorie,  pe  care  „Peşti  Hirlap“  o  sem-                                          sistemisat şcola confesională cu doi învăţători,
                                                                                                       laliii .  „Magyar  Hirlap"  în  uumărul  său
                                                                                                            ;c
             esenţă.  De  repeţite-orl  am  atras  luarea  a  naleză  în  cuvintele  despre  preface­                                                alegând  Luni  în  7  Noemvre  n.  o.,  pe  lângă
                                                                                                       dela  13  Noemvre  publică  sub  acest  titlu
             minte  a  guvernului  în  direcţia  aoăsta,  şi  rea în ruine a autonomii religidse.                                                    mine,  de  al  doilea  învăţător  pe  d-1  Aleo-
                                                                                                       o  declaraţiune,  ce  4i°e,  o&  a  făcut’o  un
             asta  a  fost  cu  o  cale  şi  causa  cea  mai  de   Am înţeles!                          „distins  bărbat  bisericesc"  în  cestiunea  ati­  sandru  Man,  absolvent  al  pedagogiei  din
            frunte,  'pentru  care  am  spriginit  în  chipul  cel                                                                                   Gherla  având  tot-odată  a  purta  şi  ocifiul
                                                                                                       tudinei  episcopului  romano-catolic  Majlath
            mai  călduros  autonomia  catolică.  De  şi  între      Luptă pentru putere.               faţă  cu  autonomia  bisericei  catolice.  „Dis­  de cantor.
             stavilele  strimte  ale  drepturilor  statului  şi                                                                                           încercările,  prin  cari  a  trecut  şcola
                                                                                                       tinsul  bărbat"  a  osindit  atitudinea  „sepa-
             corânei,  autonomia  catolică  totu-şl  are  să  se   Cele  00  se  petrec  atjl  între  Maghiari,                                      nâstră  de  câţi-va  ani  încâce,  au  fost  atât
                                                                                                       ratistică"  a  lui  Majlath,  care  ar  dori  o  au­
            realiseze  şi  numai  din  patriotism,  pentru-ca  merită  atenţiune  din  tăte  punctele  de                                            de  grele,  încât  nu  numai  eu  şi  şeful  meu
                                                                                                       tonomia  separată  pentru  biserica  romano-
             conform  ei  se  se  potă  reglementa  bisericele  vedere.                                                                              M.  On.  D-n  protopop  Ioan  Goron,  ci  tâtă
                                                                                                                                                 Q
                                                                                                                                          e
                                                                                                       catolică  din  Ardeal.  Acesta,  4i° i   ar   î -
             Orientale.  Nici  unei  singure  biserici  provâ-   Lupta  înverşunată,  ce  a  pornit’o  opo-                                          împrejurimea  4Lea,  că  e  cu  neputinţă  să
                                                                                                       semna  o  dărîmare  a  „uniunei"  Ardealului
             cjute  cu  organism  episcopal  nu-i  este  ertat,  siţia  maghiară  în  dieta  din  Peşta,  a  luat                                    se m&i susţină şcola nostră.
                                                                                                       cu Ungaria.
            să  aibă  mai  mult  drept  decât  puternica  în  4ilele  die  urmă  caracter  ameninţător                                                    Dâr  mulţămită  cerului,  că  cu  ajutorul
                                                                                                             „Dăoă  statul  catolic  din  Ardeal",  a
             biserică  catolică,  care  a  luat  parte  în  în-  pentru Banffy şi slugarnica lui cohorată.                                           lui  Dumne4eu,  cu  abnegarea  de  noi  înşi-ne  şi
                                                                                                       4is  „distinsul   biserican,  „ar  pută  să  ră­
                                                                                                                    11
            temeiarea  şi  conservarea  statului  ungar.  Cu   Nimic  nu  dovedesce  acăsta  mai  ecla­                                              cu  ascultarea  poporului  nostru  am  adus
                                                                                                       mână  în  starea  separată  de  acum,  atunci
             atât  mai  puţin  pot  să  aibă  mai  mult  drept  tant,  decât  faptul,  că  guvernul  şi-a  pus  în                                   lucrurile  acolo,  încât  a4î  Românii  din  acest
                                                                                                       şi  catolicilor valahi  ar trebui să li-se dea au­
            bisericile orientale, carljpretutindenea în lume  rând  de  bătaie  pe  ostaşii  săi  cei  mai  te­                                      ţinut,  impresionaţi  de  faptele  nâstre,  ne
                                                                                                       tonomia  separată,  ba  cu  timpnl  şi  Rutenii
            se contopesc în organismid statului.          merari,  cari  în  şedinţele  din  urmă  au  ri­                                           strâng  mâna  şi  ne  felicită,  pentru  care  le
                                                                                                       ar-pute  veni  cu  o  asemenea  pretensiune.
                  Şovinismul  cel  de  hârtie  nu  a  avut  dicat  mănuşa  aruncată  de  oposiţie  şi  cu                                            mulţămim cordial şi pe acâstă cale.
                                                                                                       Atunci  apoi  s’ar  realisa  în  privinţa  biseri-
            destulă  bărbăţie,  pentru-ca  să  descopere  furie  s’au  năpustit  asupra  obstrucţionişti-                                                 Ou  mare  plăcere  aşi  mai  adauge  la
                                                                                                       oăscă  organisarea  staturilor  de  naţionali­
             cestiunile  gingaşe.  Dăr  principiul  „quieta  lor,  ca  dără  doră  îi  va  îmuia  şi  pune  în                                       acâstă  oorespondenţă  şi  istoricul  şcolei
                                                                                                       tate,  ceea  ce  ar  duce  la  deplina  disolvare
            non  movere"  şi  cunoscuta  atmosferă  mo-  retragere.                                                                                  nâstre,  arătând  peripeţiile  triste,  prin  fcarl
                                                                                                       a statului maghiar".
            cirlosă,  numită  marasm,  face  loc  unui  cu­    Dăr  nu!  Membrii  din  oposiţie  ai  ca­                                             a  trecut  ea,  dâcâ  On.  Redacţiune  ar  bine­
                                                                                                             In  fine  îşi  esprimă  speranţa,  că  co-
            rent  de  aer  mai  sănătos  (!)  S’a  început  eli­  merei  n’au  de  gând  să  retireze,  ei  sunt                                     voi  a-1  înregistra  în  colânele  preţuitei
                                                                                                       misiunea  de  27  pentru  autonomiă,  care  se
            berarea  ideii  de  stat  maghiar,  !oare  era  ase­  decişi  a  duce  lupta  pănă  la  sfîrşit  în  con­                                „Gazete",  fiind  forte  instructiv  şi  de  mult
                                                                                                       va  întruni  în  curând,  va  modifica  în  sen­
             diată, şi distrugerea şanţurilor de asediare.  tra  guvernului  Banffy,  pe  oare-1  atacă  din                                         folos  pentru  acei  d-nl  preoţi  şi  învăţători,
                                                                                                       sul  de  mai  sus  elaboratul  subcomisiunei  de
                  Politică  culturală  maghiară,  politică  bi-  tăte  părţile  cu  mult  succes.  Vorbirea  de                                      cari doresc fericirea poporului*).
                                                                                                       9;  cea  mai  mare  speranţă  însă  şl-o  pune
            sericescă  îndreptată  spre  a  reglementa  în  in­  Vineri  a  lui  Tisza  Pişta,  fiiul  marelui  vul­                                      Ou  a'ât  are  să  fiă  mai  interesant
                                                                                                       în guvern.
            teresul  statului  bisericile  orientale  în  alianţă  poii!,  a  îndârjit  în  grad  fărte  mare  spiri­                                istoricul  şcolei  din  Cusdriâra,  fiind-că  în-
                                                                                                             „Magy.  Hirl.®  mai  adauge  în  fine,  că
            cu biserica catolică şi cu bisericile protestante,  tele  oposiţiei,  pentru-că  archi-mamelucul                                         tr’ânsul  va  veni  întreţesut  şi  rolul  împăna­
                                                                                                        „după  informaţiunile  lui  mai  nouă,  a-
            şi  în  sfirşit  politică  agrară,  cu  scopul  de-a  guvernamental  nu  s’a  sfiit  a  declara  cu                                      ţilor  lui  Banffy  şi  Perczel,  adecă  al  gen-
                                                                                                       mintita  acţiune  a  episcopului  Majlath  nu
            mântui  clasa  de  mijloc  şi  clasa  agricolă:  gura  plină,  că  Banffy  este  cel  mai  nepri­                                        darmilor,  cari  chiar  aijî  au  venit  se  silescă
                                                                                                       este  alt-ceva,  decât  „o  urmare  a  pactului,  ce
            acestea  trei  direcţiuni,  cari  se  întregesc  hănit  Maghiar  şi  patriot,  pe  care  partida                                         pruncii  se  morgă  la  şcola  de  stat,  dăr  fără
                                                                                                       l’a  încheiat  (sic!)  partida  poporală  ou  na­
            împrumutat,  sunt  îndreptariul  spre  resolvirea  liberală  e  decisă  a-1  apăra  şi  susţină  în                                      succes, căci toţi au venit la şcola năstră.
                                                                                                                  11
                                                                                                       ţionalităţile .
            problemei  maghiare.  Fără  de  aceste  trei,  la  contra tuturor uneltirilor oposiţionale.                                                                            Ioan Cârcu,
            cari  se  adauge  ca  al  patrulea  punct  admi­   Banffy  trebue  să  rămână!  Acăsta  este                                                                           învăţ, (lirig. conf
            nistraţia,  ca  reformă  administrativă,  nu  e  de-ocamdată  lozinca  liberalilor  guverna­         Tricolorul român.
            cu  putinţă  nici  consolidarea  statului.  Pu­  mentali.  Şi  s’au  dat  avisurl  şi  porunol  în
                                                                                                             Am  fost  anunţat,  că  vice-şpa-                Revistă externă.
            tem  să  ne  deosebim,  pot  să  se  deosebâscă  tăte  părţile  ţării,  ca  „poporul"  şi  „ţâra"  să
                                                                                                       nul  comitatului  Turda-Arieş,  Dr.  Be-
            partidele  eu  privire  la  mijloce,  la  grada-  se  pronunţe  pentru  Banffy  şi  în  contra                                                Conflictul  dintre  Anglia  şi  Fran­
                                                                                                       tegh,  a  dat  la  6  Oct.  n.  o  hotarîre,
            ţiune,  la  tempo  de  progresare.  Dăr  cu  pri­  oposiţiei  obstrucţioniste.  Ca  prim  punct  de                                      ci  a  a  costat  sume  enorme  pe  cele  două
                                                                                                       ce  s’a  comunicat  d-lui  Dr.  Zosim
            vire  la  esenţa  cestiunii  avem  să  fim  de  un  mânecare,  s’au  mobilisat  comitatele,  ora­                                        ţări.  Ministrul  de  finanţe  al  Franciei  arată,
                                                                                                       Chirtop  din  Câmpeni  în  causa  pur­
            înţeles.  Cel-ce  nu  e  de  un  înţeles,  cel  ce  şele,  agricultorii,  comercianţii,  industriaşii,                                   că  cestiunea-Faşoda  a  costat  pănă  acum
                                                                                                       tării  tricolorului  român.  Hotărîrea  a-
            nu  voesce  mai  ales  reglementarea  bisericilor  cari  prin  adunări  să  dea  espresiune  încre­                                      10,000,000  franci,  âr  Anglia  trebue  că  a
                                                                                                       c-âsta  este  remarcată  şi  de  foile  un­
            răsăritene,  politica  culturală  naţională  şi  re-  derii  lor  faţă  de  actualul  guvern.  In  adu­                                  cheltuit  sume  cu  mult  mai  mari,  dâcă  vom
                                                                                                       guresc!,  şi  pentru  importanţa  ei  o
            gularea  cestiunii  agrare,  adevărat,  că  cu nările  comitatense  îşi  măsură  acum  pute­                                             avâ  în  vedere  armările  ce  continuă.  De
                                                                                                       lăsăm  se  urmeze  aici.  Ea  e  adre­
                                                          rile  garda  guvernamentală  cu  rândurile                                                 altfel  pregătirile  belice  n’au  încetat  nici
                                                                                                       sată  d  lui  Z.  Chirtop  prin  hsolgăbi-
                                                          oposiţiei,  desfăşurându-se  lupte  de  partid                                             în  Francia,  nici  în  Anglia.  Admiralul  fran-
                                                                                                       reul  din  Câmpeni,  şi  este  de  urmă-
            vor  primi  cu  răcâlă  rugarea  mea?“  —  Dâr...  în  sînul  congregaţiunilor,  cari  au  devenit                                       ces  Fournier,  cu  tâte  desminţirile  oficiâse,
                                                                                                       toiul cuprins:
            de  astă-dată  m’am  înşelat  în  presupunerile  în  urma  acăsta  adevărate  mici  parlamente.                                          se  află  în  Toulon  organisând  escadra  Medi-
                                                                                                            Examinând  din  nou  aceste  ce  ’mi  ai
            mele,  căci  m’am  convins,  că  inimile  gene-  In  comitatul  Bihariei,  de  pildă,  şi-a  ridicat                                     teranei,  care  este  aprâpe  gata  de  plecare.
            roselor  d-ne,  d-re  şi  d-nl  sunt  dotate  cu  cuvântul  însu-şl  Coloman  Tisza  în  potriva   trimis  cu  raportul  d-tale  de  sub  nr.   Escadra,  care  eoDstă  Idin  vapâre  uşâre  şi
                                                                                                       3C6—898,  şi  nulificând  hotărîrea  ce  am
            atâta  căldură  de  binefacere,  că  n’au  rămas  „obstrucţiunei“,  ţinând  un  discurs  amenin­                                         din  torpilori,  sub  comanda  admiralului  Ma-
                                                                                                       adus’o  sub  nr.  188—898,  ca  al  doilea  for,
            nepăsătore  la  strigătele  desperate  ale  ne­  ţător  la  adresa  minorităţii  din  dietă  şi  pu­                                    răchal,  a  primit  ordin  să  urmeze  îndrumă­
                                                                                                       prin  acâsta  nimicesc  în  calitate  de  II.  for
            norociţilor incendiaţi.                       nând  în  vedere  mijlăce  coercitive,  dâcă                                              rile  lui  Fournier.  Corăbiile  din  Toulon  se
                  Şi  nici  că  se  pote  altfel,  generoşi  oposiţia  nu  va  desarma  de  dragul  lui.   hotărîrea  d-lui  prim-pretor  adusă  ca  I.  for   pro  văd  cu  tâte  cele  de  lipsă  şi  să  esami-
                                                                                                       sub  nr.  135—898  şi  declar  de  absolvaţl  pe
            contribuenţî.  Da,  aici  Ye-ţl  avă  de  sigur  o  Tot  aşa  s’a  procedat  în  congregaţiile  co­                                     nâză  cu  mare  zor  bateriile  de  pe  ţărm.
                                                                                                       Maria  Clocea  şi  soţii  de  sub  acusa,  ce  li-s’a
            răsplată  nu  din  partea  săracilor,  ci  din  par­  mitatelor   Ugocia,   Bichiş   şi   Solnoe-Do-                                     Anglia  face  tot  asemenea,  ia  măsuri  de
                                                                                                       ridicat  pentru  transgresiunea,  că  au  folo­
            tea  lui  Dumnedeu,  pentru-că  aţi  alinat  su­  bâca,  cari  tăte  au  votat  propuneri  de  a-se                                      apărare,  cum  a  4is  Salisbury.  Dâcă  lucru­
                                                                                                       sit tricolor naţional străin;
            ferinţele  atâtor  nenorociţi.  Prea  erau  cu  trimite  parlamentului  adrese,  prin  care  să                                         rile  acestea  vor  continua,  cine  se  mai  în-
            evlavie  rostite  cuvintele  de  mulţumire  şi  se  esprime  desaprobarea  atitudinei  deputa­              pentru-că                   îndoesce,  că  marile  armări  nu  ameninţă
            de  bine,  ce  implora  pentru  voi,  prea  căta  ţilor obstrucţioniştl.                   Maria  Clocea  şi  soţii  au  folosit  tricolorul  pacea?
            lumea  cu  pietate  spre  icănele  sfinte  ale  bi­  In  direcţia  acăsta  se  va  pronunţa  şi  străin  (?  Red.)  numai  ca  pantlică  în  cosiţă   Conferenţa   de   desarmare.   Contele
            sericii,  unde  s’a  făcut  distribuirea,  ca  şi  când  cel  mai  mamelucesc  comitat,  al  Târnavei-  şi  numai  ca  completare  la  podâba  îmbră-   rusesc  KomarovsM,  uu  mare  aderent  al  ideii
            a,r  cjice  —  „Domne  primesce  rugăciunea  micl,  ăr  în  Braşov  se  cjice,  că  comitetul  cămintelor,  şi  astfel  fapta  lor  nu  se  pote
                                                                                                                                                     de  desarmare  emanate  de  Ţarul,  publioă
            nostră",  ca  Dumnedeu  să  nu-i  fi  ascultat  esecutiv  al  Maghiarilor  a  convocat  o  adu­  cualifica  de  demonstraţie  în  contra  integri-
                                                                                                                                                    în  revista  rusâscă  „Russlcaja  MyssP  un  ar-
            şi  ca  în  urmă  să  nu  'trimită  bine  şi  asupra  nare  poporală  de  comercianţi  şi  industriaşi,  tăţei  teritoriale  a  statului,  cu  atât  mai  pu­
                                                                                                                                                    ticul  fârte  interesant.  Programul  conferen-
            vostră.                                       care  s’a  şi  ţinut,  votând  o  resoluţiune,  prin  ţin,  că  femeile  îndatinâză  să  folosâscă  şi   ţei  de  pace,  spune  Komarovski,  îl  va  îna­
                 Să  ajutăm  pe  cel  sărac,  după  cât  ne  care  cer  restabilirea  ordinei  desbaterilor  să  porte  în  cosiţe  şi  pe  îmbrăcămintele  lor
                                                                                                                                                    inta  Rusia.  In  singuraticele  puncte  ale  pro­
            •este  posibil!  să  ştergem  lacrămile  lui,  şi  în dietă.                               pantlicl  în  cele  mai  variate  colori,  şi  con­
                                                                                                                                                    gramului  nu  este  vorba  de  a-se  slăbi  înar­
            atunci  înţelesul  cuvintelor  scăse  din  pro­    S’a  pornit  dăr  pe  întrăga  liniă  o  mare  form  ordinaţiunei  de  sub  nr.  62.693—895
                                                                                                                                                    mările  de  a4l.  Vorba  va  fi  numai,  ca  sta­
            feţiile  lui  Neemia,  cap.  2,  vers  20:  „Dwm-  luptă  pentru  putere,  care  ţintesce  la  sus­  citată în  hotărîrea I-ului for, trioolorul străin
                                                                                                                                                    tele  să  se  sprijinâscă  împrumutat  şi  să  se
            mecţeu  cerul,  acela  ne  v’a  ajuta  nouă",  ne  va  ţinerea  lui  Banffy  în  fruntea  afacerilor  numai  de  aceea  nu  e  permis  să  se  folo­
                                                                                                                                                    garanteze  încrederea  dintre  ele,  âr  Europa
            £ recompensa!                                ţării.                                        sâscă,  pentru-că  are  în  sine  criteriile  unei
                                                                                                                                                    să-şi unâscă puterile pentru alte probleme
                 Haţeg, în 9/11 1898.                          Acăsta  prooedură  dovedesce,  că  ac­  demonstraţii  contra  integrităţei  teritoriale
                                                         tualul  guvern,  cu  tăte  că  are  la  spatele  a  statului.  Maria  Clocea  şi  soţii  însă  pur­
                                    „Boule de neige".                                                                                                     *)  Trimiteţ.i-ne,  manuscrisul  ca  sS-1  vedem.
                                                         său  o  majoritate  uriaşă,  îşi  teme  pielea  şi  tând  pantlicile  alcătuite  din  colori  străine,   Astfel  de  cestiunl  publicăm  cu  plăcere,  dâcă  sunt
                                                         viitorul.                                     ca  întregire  la  podoba  portului  lor,  aceste  bine obiectiv scrise. — R  e d  .
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15