Page 101 - 1898-11
P. 101
REDACŢIUNEA, w gazeta“ iese în flăcare (ji.
Âdministraţinnea ţi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Unearia:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 TI., pe şise luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Dumineca 8 franoî.
nrmătdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumerâ la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Box. Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentnl pentrn Braşov
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk.
InBndapeeta: A. V. Boldber- AdmmMraţiunea. Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
onrg.- Harolyl & Llebmann. I.: Pe nu an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria karmond pe o oolână 6 or. .A. OiT "cr Xu Cn dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 13 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME po padina a 3.a o namentele cttt şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 260. Braşov, Vineri 27 Moemvre (9 Decemvre).
Crisa partidei guvernului. se întâmplă atunci cu principiul de tare numai ministrul-preşedinte a a desbaterilor oficiale a Camerei Deputa
autoritate al majorităţii? Nu s’ar lipsit. ţilor, Nr. 61, şedinţa din 28 Aprilie (10
In cele doue (jil® din urmă s’au sancţiona printr’asta terorismul mi Manifestaţia acesta pentru Szi Maifi) 1898 (Anexa Nr. 2 in text românesc şi
petrecut în Budapesta evenimente norităţii, care astfel întotdeuna ar lagyi este privită ca o desavuare a traducere francesă).
AoelaşI act a fost publicat mai târ-
politice de-o extra-ordinară gravitate. pute delătura prin obstrucţiune gu iui Banffy şi a procederei lui, care cjiu pentru a doua ărăîncjiarul „Timpul“ din
Pe când scriam, erî, că norocul în vernele, ei neplăcute? a causat dimisiunea preşedintelui 27 Maia (7 Iunie) a. c., însă cu nouă a-
cepe a părăsi pe ministrul-preşedinte Nu-i vorbă, este în principiu camerei. daose. (Anexa Nr. 8 in text românesc şi tradu
Banffy, nu aveam încă sein mai a- justificată acăsta părere, dăr păca Mâne se aştâptă răspunsul lui cere francesă).
Excelenţa Vbstră are cunoscinţă, că
menunţite despre cele petrecute Marţi tele majorităţii de acjl şi însă-şî ori Szilagyi şi tot odată oposiţia pregă- aceste aote, atribuite guvernului regal al
sera în conferenţa partidei guvernu tesce un asalt decisiv în contra gu
ginea ei, care a eşit numai prin Ungariei, au servit de basă la un în
lui. De-am fi cunoscut aceste amă abusuri şi corupţiunî la alegeri, o vernului diu causa hotărîrei luate treg sistem de acusaţiunî, îndreptate în
nunte, ar fi trebuit să adaugem, că pune acjî într’o situaţiune cu totul în conferenţa de j)Marţl a partidei contra persănei mele în calitatea mea de
nu numai Banffy, şeful partidei dela extra-ordinară. Oposiţia simte acesta guvernalui. Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
putere, ci acăstă partidă însa-şi se şi de aceea se opune in mod atât Complicaţiile devin tot mai mari Este dâr util, în interesul bunelor re-
află într’o situaţiune fbrte critică şi de resolut planurilor ei. Aceste pla şi mai grele, aşa că se păte vorbi laţiunî, ce esistă între amândouă guvernele,
ameninţătdre, ba că nicî-odată ea nuri s’au dat acum pe faţă într’un cu drept cuvent de-o crisă nu nu de-a stabili într’un mod cert, dăcă aceste
două documente sunt autentice ori nu,
n’a trecut printr’o crisă seribsă ca mod puţin măgulitor pentru clica, mai a guvernului, ci şi a partidei dăcă liniile următdre din rescriptul cu data
cea de ac}!- care domnesce de peste un pătrar „liberale“ dela putere. din 18 Aprilie trecut: — „Din probele do
Ceea ce s’a petrecut Marţi săra de secul, privind, aşa cjicend, întrăga cumentate procurate de guvernul regesc este
în clubul liberal din Pesta la îndem ţâră ca un domeniu ai ei. evident, etc.“ — vizâzâ guvernul Regal al
nul faimăsei elice tiszaiste, condusă In cestinnea rentei scalelor României, — şi dâcă al doilea document,
conţinând atacuri directe în contra persă-
de bătrânul vulpoiu Tisza Kalman, A fost ominos pentru partida române din Braşoy. nei mele, provin dela o personă ocupând
nu este nici mai mult, nici mai pu guvernului, ca preşedintele camerei o posiţiune oficială în guvernul regal al
ţin, decât împuternicirea ministrului- Szilagyi şi a dat dimisia tocmai in Am spus în numărul trecut, că Ungariei.
preşedinte Banffy, printr’un vot al cjiua, ce a urmat faimăsei confe- ministrul preşedinte Sturdza a cetit, Am deci onorea de-a mă adresa bine-
partidti, de-a suspenda constituţia, renţe de Marţ! sera. Szilagyi, care în răspunsul seu la interpelaţia d-lui voitârei intervenţiunl a Excelenţei Văstre,
adecă de a guverna fără budget şi se bucura de mare autoritate faţă Maiorescu, trei note schimbate între ca să mă luminaţi asupra naturei celor
de-a încassa dările şi a purta chel cu partidele din cameră, şi cu cele d sa şi ministrul-plenipotenţiar aus- două acte menţionate mai sus.
tuielile statului fără de autorisaţiă oposiţionale, a dat să se cunăscă în tro-ungar din Bucurescî. Etă textul Primiţi, etc.
legală parlamentară. scrişărea sa de dimisiune, că trebue acestor note: Adresa d-lui Baron de Aehrenthal cătră Ministrul
7
Aducem mai jos pe larg un ra se se retragă din causă, că nu mai Nota Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Preşedinte B. A. Sturdza, din /,„ Septemvre.
port asupra propunerei făcute în pri păte se-şî împlinescă cu totul inde Bomăniei din /, Iulie 1898, Nr. 16219, adresată 1898, Nr. 96.
10
5
vinţa acăsta de Tisza Kalman în pendent şi cu tătă nepărtinirea ofi Domnului Ministiv, Plenipotenţiar al Austro- TJnyariei „Prin nota confidenţială din 10 / Iu
22
clubul majorităţii. ciul său. Tot-odată a dat să se cu în Bucures I. lie trecut, Nr. 15.219, E. Vâstră a bine
născă, că nu-i convine direcţia luată voit a cere intervenţiunea mea, pentru a
El motivăză cererea de-a se da In şedinţa Camerei române din 28
guvernului împuternicirea extra-or- de guvern şi de şeful ei în ce pri- Aprilie (10 MaiQ) 1898, Domnul deputat stabili într’un mod positiv, dâcă amândouă
actele produse de Domnul deputat Take
vesce măsurile extra-ordinare anti
diDară amintită cu situaţiunea strîm- Tache Ionescu a produs, în cursul unei in Ionescu, în şedinţa Camerei Romane din
terpelări adresate mie, două acte privităre
torată şi cu necesitatea neapărată constituţionale. la scălele românesol din Braşov, atribuin- 28 Aprilie (10 Maia), privitâre la şcolele
de-a se susţină mersul regulat al Oposiţia a făcut ovaţiunl preşe du-le Ministrului Instrucţiunei Publice a române din Braşov, sunt autentioe şi emană
maşinăriei statului. Dăr s’a c^is de dintelui Szilagyi şi a stăruit prin Regatului Ungariei. dela Ministrul ungar al Instrucţiunei Pu
blice. E. Yostră a-ţl exprimat tot odată
cătră un membru, ce era de faţă, vorbitorii ei de frunte să fiă rugat Unul din aceste acte, pretinse oficiale, dorinţa de-a fi luminată, dâcă următoriului
că mai sunt şi alte mijlăce pentru a a şî retrage dimisiunea. Presidiul e desemnat ca nn rescript, semnat de E. pasagiu din ântâiul act. purtând data de 18
evita trecerea la starea înafara de propusese se sa ia la cunoscinţă di Sa Domnul Wlassics şi adresat P. S. S. Aprilie 1898: — „Din probele documen
Mitropolitului Miron cu data din 18 Aprilie
lege, de esemplu, dimisionarea gu misia şi ministrul-preşedinte Banffy tate procurat de guvernul regesc este e-
trecut (Anexa Nr. 1 în text -român cum a fost u
vernului. susţinu acâstă propunere. Cu tăte publicat şi în traducere francesă). vident, etc. — vizâză guvernul Regal al
României.
Oposiţia a declarat prin mai acestea, partida guvernului s’a vetjut Al doilea act nu a fost produs în
mulţi vorbitori ai ei, că dăcă se va moralicesce constrînsă să se alăture Parlament de cătră interpelator decât în „Am comunicat conţinutul notei ci
retrage Banffy şi va veni alt om la propunerea oposiţiei de-a nu pri estract, şi cu afirmaţiunea, că şi acest al tate Ministeriului Imperial şi Regal al Afa
doilea act emană dela Ministrul Instruoţiu- cerilor Streine, cu rugămintea a-ml da des
mai de încredere în locul lui, ea e mi retragerea lui Szilagyi. Astfel au nei publice al Ungariei. luşirile dorite de E. Yostră.
gata se voteze proiectul de indem votat cu toţii pentru acâstă propu Acâstă afirmaţiune a fost reiterată şi „Pe basa investigaţiunilor făcute dn
6
nitate. Dăr, cji® Tisza Kalman, ce nere şi a bătut la ochi, că la vo consemnată la pagina 1122, colăna a 3-a guvenul regal al Ungariei, sunt astăjl îe
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Cu totul alta e impresiunea, ce ţi-o rile lui strîng în mic imensele dimensiuni putere. Raffael şi mort îţi stîrnesce senti
lasă mormântul lui Michelangelo. ale lumei, şi când privesci la o cupolă mente, Michelangelo idei revoltătâre. Te
In umbrâsa biserică Santa Crooe din zidită de el, o vecjl crescând, mărindu-se lupţi, te sbaţl să scapi de el, şi totuşi te
Scrisori din Italia. Florenţa a aşeejat recunoscătorul principe păuă în infinit şi te simţi atât de mic, chinuesoe gândul, ce nu încape în creerii
Cosimo de Medici, într’un ungher întune
atât de nevoiaş în faţa acestui nemărgi
tăi: Să pdte ca cel mai mare geniu între
Nenumitei prietine. cos, cadavrul furat din"Roma al lui Miche- nit, încât gândul acesta îţi năsoocesce în artişti, să încapă în acel sicriu mic de mar
Jangelo. Pe sarcofag sunt 3 figuri femeescl gheţul fricii. Tot astfel sculpturile şi pic moră din ungherul unei cripte?
Haffael şi contimpuranii.
cioplite în marmoră. Le reounoscl la cea turile lui. Marmora ce-o cioplesce el, e Michelangelo Bounnaroti (1475 — 1564)
(Urmare).
dintâih vedere. Architectura, Sculptura şi rece, trupurile ce le pictâză el sunt numai a fost în tâte privinţele altcum, decât
Vecinie sunt cununi neveştejite pe Pictura s’au întrunit aici, pentru-ca ple- muşchi. Pretutindeni formă, mase, nicăirl Raffael. Viaţa sa a fost o luptă continuă,
mormântul lui Raffael. Cel ce a vădut oate pe sarcofagul lui, să deplângă pe suflet, sentiment. a avut să lupte cu tatăl său pentru ca
odată vre-o pânză de a lui, s’a împrieti- acela, care ca architect, ca sculptor şi ca Nouă-cjecI de ani a trăit Michelangelo, riera de artist, a avut să lupte cu pismaşl,
nit atât de mult cu el, încât merge la mor pictor a produs asemenea opuri, despre şi n’a trăit destul, pentru-ca să potă pro âr unde împrejurimea nu-i oferea motiv
mântul lui, ca la mormântul unui prietin. care lumea va vorbi cu admiraţie încă mii duce atâta, cât cerea geniul său. Aprâpe de luptă, acolo şi-l pricinuia el însu-şl o
Cu orl-cine vorbesce Raffael din pânzele' de ani. jumătate din multele sale opuri au rămas fire fără astâmpăr, un geniu cât se pdte de
sale, fie căruia îi şoptesce intimităţi prie- Michelangelo n’a avut acea faţă des nesfîrşite sâu schiţe, căci abia se apuca mult lateral.
tinescl, ori şi oui scie să-i vorbâscă la chisă de copil, ca Raffael, care să te cap de lucru, şi o idie nouă se îmbulzia fără Intr’o anecdotă povestesce Mark
inimă. De aceea e atât de potrivit desfă tiveze îndată-ce o vecjl, în ochii lui nu-i alinare în creerul său, cerând formă. Twain păţaniile lui din Roma. Ori de câ*
tatul Pantheon, ca loc de odihnă pentru acea seninătate îngerâscă, ci un foc, ca în De aceea sunt cu totul alte sentimen te-orî îşi întreba călăuza: oine a fost ar-
asâstă fire deschisă. Mormântul lui Raffael ochii unui demon. Când vecii mai întâia tele ce ţi-le stîrnesce cripta aceea din chitectul cutărei olădirl, cine a pictat cu
îţi inspiră jale, însă nu te face să blăstăml vre un op de al lui, eşti departe de a simţi, Santa Croce, decât oele din Pantheon. Aici tare tablou, cine a cioplit cutare statuă?
;
întocmirea astei lumi, care ţi-l’a răpit. Cel că cu măestrul lui ai să te îmDrintinescI ţi-e îngropat nn prietin, ş totuşi nu simţi — tot-deuna i-se răspundea: Michelangelo.
ce odihnesce aici, e ca florile, pe cari nu în curând, el te respinge direct şi numai decât acea jale uşâră, pe oare o stînge o Şi glumeţul American n’a fost, decât în
meroşii săi prietini i-le aşacjă pe mormânt. cu timpul te poţi deprinde cu el. niol El lacrimă, acolo e îngropat un demon, ce Roma, prin Florenţa şi alte oraşe n’a um
A înflorit şi a fost smuls de o putere mai odată nu îţi vorbesce la inimă, ci tot- te-a îngrozit, şi totuşi durerea, ce o simţi, blat de loc!
mare, înainte de ce să încâpâ a veşteji. dâuna îţi deşteptă idei prometeice. Clădi e. atat de mare, încât lacrima n’are nici o Opurile lui Michelangelo sunt atât de
