Page 102 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 259 1898.

măsură de a informa pe E. V6stră, că din legile ţării lor şi acâsta ar fi tot-odată a ungară nu sperâză decât bine pentru mo- mele 4 luni din anul 1899 nu ar deveni
cele două acte, produse de d-1 Teke Io- lua prin acâsta asuprăşi o grea răspundere. narohia întrâgă, deore-ce ea va svântura lege pănă la 31 Decemvre 1898, este îm­
nescu în şedinţa camerei române din 28 „Răspunsul E. V6stre era insuflat de pe Banffy şi va frânge în cât-va şi dom­ puternicit a conduce agendele necesare în
Aprilie (10 Maiă) a. c., ântâiul act e în interesul financelor statului între marginile
adevăr din sorginte oficială şi a fost adre­ o perfectă lealitate în faţa guvernului Im­ nia partidei liberale maghiare, âr pe rui­ stabile în acest proiect de lege.
sat de E. Sa Domnul Wlassics P. S. S. perial şi Regal, şi de un adevărat interes nele ministeriului Banffy se va face o fu-
Mai departe guvernul, în caşul, dâcă
Mitropolitului Miron. Pot de asemenea să pentru şcolile române din Ungaria. Re- siune între partida liberală şi cea appo- proiectele privitâre la pact stabile între
dau E. Vostre desluşirile dorite în privirea ounoscend dreptatea punctului nostru de nyistă, cu eschiderea grupului tiszaist. guvernele ambelor state ale monarchiei
pasagiului următor al actului, purtând data privire, E. V. aţi binevoit a-ml da asi­
de 18 Aprilie trecut: u Esţe interesant, că câte va din foile austro-ungare asemenea n’ar câştiga va­
gurarea că, fără a aştepta demersul meu şi unguresc! cred a sci, că Szilagyi va eşi lore de lege pănă la 31 Decemvre a. o.,
„Din probele documentate procurate este împuternicit, cu privire la afacerile
de guvernul regal este evident etc. u chiar dela intrarea în funcţiune a ministerului din partidul liberal, tot asemenea şi al doi­ ouprinse în ele şi după asigurarea deplinei
liberal, ordine au fost date în sensul mai sus
După textul unguresc al rescriptului lea preşedinte Lang, care încă îşi va da reciprocităţi, a susţinâ starea actuală.
Domnului 'Wlassics, pasagiul citat vizezâ menţionat organelor competinte E. Vostră dimisia, âr dimpreună cu ei alţi 20 depu­ §. 2. Valabilitatea acestei legi dureză
pe guvernul regal ungar, şi nu pe acel al însă m’a făcut să observ, că sumele trimise taţi, aZl guvernamentali, vor părăsi pe pănă la 31 Decemvre 1899, încetâză însă
României. şcolilor românescl din Braşov nu au caracterul Banffy şi vor trece în altă partidă, sâu că deja mai ’nainte privitor la afacerile ce stau
„In ceea-re privesce actul produs în unei subvenţiunl de Stat, ci trebue conside­ vor forma un grup separat, care nu va în legătură cu budgetul statului, îndată
Parlamentul Român şi atribuit şi el de rate ca o rentă dată în urma secularisârii ce va fi creată legea asupra sarcinelor pu-
Domnul Take Ionescu Ministrului Ungar aparţine nici unei partide. blioe şi a cheltuelilor statului, pentru pri­
al Instrucţiunei Publice, s’a constatat, că bunurilor, ce se dăduse ou timpul de Prin­ Ceea-ce însă mai mult a consternat şi mele 4 luni ale anului 1899; cu privire
nici un document de acest fel nu a fost cipii şi de Guvernele respective ale Princi­ iritat elementele independente de guver­ la celelalte afaceri, ea încetâză însă atunci,
investit de semnătura, nici a Domnului patelor. Semnalându-ml aceste titluri, ca o nul Banffy, sunt lucrurile ce (s’au petrecut w âcă asupra lor legislaţiunea va fi luat
Wlassics, nici a unui alt membru al gu­ indemnitate, şi arătând în deosebi carac­ alte disposiţii.
vernului regal ungar. în conferenţa clubului liberal, ţinută alal-
terul privat, al revendicaţiunilor legate de Cu esecutarea acestei legi este încre­
„Grăbindu-mă a aduce ceea-ce precede densele, mi-aţl esprimat, Domnule Ministru tăeri. La alt loc al numărului nostru de dinţat guvernul.
la cunoscinţa E. V , profit de acâstă oca aZl dăm amănunte despre desbaterile aces­ In motivare se spune mai intâifi, că
siune etc.“ speranţa, că guvernul Regal al Ungariei tei conferenţa. Aici amintim numai atât,
nu ar găsi nici un inconvenient de a con­ oă în amintita conferenţă, bătrânul vul- în urma procederei minorităţii camerei, nu
Adresa Baronului de Aerenthal cătră. ministrul simţi, ca şcolile din Braşov să pâtă primi şi se pâte spera, ca amintitele proiecte de
preşedinte B. A. Sturdza din / Sept. 1898 Nr. 107. poiu Coloman Tisza a păşit e’un proiect de lege să devină legi în anul acesta.
18
M
în viitor suma care ca rentă şi cu titlul de lege, prin care să se dea guvernului împu­
„Prin nota din 19 & lunei presente, indemnitate, jigureză de ani de (file în bud­ „Dâcă în situaţia acâsta vom ajunge
Nr. 96, am fost în posiţiune a informa getul român. CreZend, că ast-fel cestiunea ternicire, că dâcă indemnitatea şi pactul anul 1899 guvernul — ori-cine l’ar conduce
nu vor deveni lege pănă la 1 Ianuarie — va fi necesitat, pe propria sa răspun­
pe E. Vostră de resultalul investigaţiunilor care ne ocupă ar pute găsi o soluţiune 1899, să conducă şi mai departe afacerile dere, în speranţa unui absolutoriu ulterior,
făcute prin guvernul Regal al Ungariei satisfăeătore, fără a călca legea ungară, ţării, susţinând stările actuale. Legea acâsta să facă tote ce sunt de lipsă, pentru-ca să
asupra doeumentelui al doilea produs în m’am făcut interpretul cugetării E. Vostre să aibă valore pănă la 31 Decemvre 1899 nu sufere couturbare afacerile ţării, âr in­
Parlamentul Român în şedinţa din 28 pe lângă Guvernul Regal Ungar. Acesta şi cu esecutarea ei este însărcinat guver­ teresele ţării să nu fiă în mod ireparabil
Aprilie (10 Maitt) Escelenţa Vostră aţi sa grăbit să se ocupe de acâstă cestiune, păgubite.
putut afla în acea comunicare confirmarea însă cercetările ce se fac în acestă privire nul. Proiectul acesta a fost subscris deja „Avem încredere în guvernul de faţă,
avisului Său prealabil, şi anume, că nici nu s’au terminat încă, şi trebue să-mi re- de peste 200 membrii ai partidei liberale. că el, de va fi necesar, va face acesta, ori
cât de mult ar simţi greutatea responsabi­
un document de acest fel nu a emanat servez de a comunica E V6stre resultatele Proiectul lui Tisza este taxat de to­ lităţii, fiind-câ nu pâte să lase, ca ţâra să
dela guvernul Regal al Ungariei. când mi-se vor trimite. talitatea oposiţionalilor maghiari, ca un se cufunde în anarchie“.
„De atunci, a ajuns la scirea mea, că j „In ceea-ce privesce acusările trase atentat contra constUuţiunei, şi o mare şi des­ Motivarea îşi esprimă apoi îngrijirea,
într’o ncuă campanie diarele din ţâră su din al doilea act produs în Parlamentul perată luptă se prevestesce împotrivă-i în dâcă prin împlinirea acestei datorii nu se
revenit asupra incidentului în cestiune şi român, ţin a constata în mod formal, că parlament — de cum-va Banffy şi cu ai va crea un precedent, la care în alte îm­
s’au ocupat mai ales de interpretarea unui instrucţiunile guvernului meu nu aveau în săi vor ajunge să ducă acest proiect în prejurări să se provâce alte guverne şi
pasagiă a acelui act, căruia se persistă a vedere amănuntele cestiunei subvenţiunei, dietă. printr’asta să fiă serios periclitate intere­
se da un caracter oficial, cu tote dene­ ci numai cestiunea de princip. Aceste in­ Crisa îşi află punctul său de culmi- sele patriei şi libertatea constituţională.
gările formale ale Guvernului Regale al strucţiuni nu-mi prescriii de a vă cere, naţiune în acest proiect. „Faţă cu procederea minorităţii însă. (Zice,
Ungariei. Domnule Ministru lămuriri asupra distri­ durere, nu stă în puterea no3tră de-a delă-
„In presenţa acestei polemici, cred buire! sumelor în cestiune. Prin urmare Conferenţa partidei guvernului. tura acest pericul“.
util de a resuma prin presenţa notă con­ acestea nu au jucat nici un rol în convor­ In fine Zice, că scopul acestui proiect
vorbirile preschimbate între E. Vostră şi birile nostre, şi din acâstă causă mi-ar fi In cooferenta partidei guverna­ de lege este de-a face atent pe fiă-care
mine, în cursul celor doi ani din urmă, fost greu să transmit, fie la Viena, fie la mentale, ce s’a ţinut Marţi sera, s’a deputat la acest pericul. Doră printr’asta
relative la subvenţiunile date mai înainte Budapeşta, cifrele respective. discutat o cestiune de cea mai mare se va dobândi, ca cel puţin proiectul de
da guvernul Regal Român câtor-va bi­ „Făcându-mi o datorie de a recapitula gravitate pentru viitorea desfăşurare indemnitate să devină la timp lege.
serici şi şcoli românescl din Transilvania. prin presenţa punctele principale a con­ a lucrurilor în Ungaria. In vorbirea In fine Zice, că pentru a nu se es-
şi propunerile, ce's’au făcut cu acestă
„Conformau du-mă instrucţiunilor pri­ vorbirilor nostre, privitâre la şcolele române ploata acest cas aşa de uşor, oa precedent,
ocasiune, se oglindbză totă seriosita-
mite. am avut onârea de a aduce la cu­ din Braşov, rog pe E. V. a primi asigu­ să documenteze o ne’ndoiosă majoritate a
tea situaţiei parlamentare de astăzi.
noscinţa E. Vostre disposiţiunile h gei rarea înaltei mele oonsideraţiunî. u camerei prin presentarea acestui proiect de
unguresel din anul 1883, care interdice în Etă cum a decurs acestă im­ lege solidaritatea în aceea, că acestă pro­
portantă conferenţa a majorităţii
mod formei numitelor Biserici şi Scole de cedere estra-ordinară se face în interesul
a primi subvenţiunl străine. Acâstă lege Dile grele pentru Banffy. tieza-iste şi banffy-ista: ţărei şi al naţiunei, ca un espedient provi-
consacră de alt-fel un princip general de Tote Zorele, ce le primim adi din Coloman Tisza a fost cel dintâiă, soric neapărat necesar. (Data este Buda­
drept internaţional, recunoscut de tâfe Peşta constată unisono, că o mare erisă a care a luat cuvântul, Z’ c0nc b că vrea să pesta 1898, apoi urmâză subscrierile).
Statele. Semnalând acestă oprire atenţiune! isbucnict în Ungaria: erisă parţială de cabi­ facă o astfel de propunere, care trebue să Coloman Tisza provocă pe cei de faţa
14
E. Vostre, am avut onore să o rog, în in­ net, erisă parlamentară şi erisă constituţională. vină dela un „simplu combatant . Cunos- să subscrie imediat acest proiect.
0
teresul bunelor relaţiuni ce există între Espunem aici pe scurt faptele întâmplate cem cu toţii situaţia, Zis ®1- Cu tote si­ Ministrul-preşedinte Banffy Zic » că
0
Austro-Ungaria şi România şi în in­ în Zilei din urmă: linţele, ce şi-le-a dat guvernul şi partida trebue în împrejurările extra ordinare de
0
teresul bisericilor şi şcolilor înşi-le, să Seim, oă ministrul croat şi-a dat di- liberală, se pare, că nu vom putâ ajunge faţă să se facă ceva. Să se ia o măsură
bine voescă a da ordine, spre a se inter­ misiunea, declarând, că el nu vrâ să facă acea ţintă, ca ceea-ce trebue să devină provisorică pentru-ca funcţionarea maşină­
zice trimiterea mai departe de subvenţiunl parte dintr’un guvern, care intenţionâză a lege, să se facă lege pănă la 1 Ianuarie. riei de stat să fie susţinută. Guvernul şi
de Stat. Ar fi în adevăr un forte rău ser­ întroduoe stări afară de lege şi de con­ Procedura oposiţiei reunite maghiare partida lui n’au nici o vină la stările grave
vicii!, ce s’ar a iuce acestor instituţiuni, când stituţie. o caracteriseză, ca o „răsvrătire în contra de faţă. Ele au încercat totul, der, durere,
11
ele s’ar pune în contrazicere flagrantă cu A. urmat a doua Zi dimisiunea preşe­ constituţiei . Ce se va întâmpla însă la 1 zadarnic. De aceea guvernul primesce cu
Ianuarie, cum va fi situaţia, dâcă vor con­
dintelui camerei, Desideriu Szilagyi, care a bucuriă acest mod de scăpare provisoric,
tinua aşa şi ce trebue să se întâmple
produs sensaţie în tote părţile, âr în rân­ deârece acest mod dispune, ca ţintă cel
atunci. Crede, că este imposibil, ca după 1
multe şi atât de mari, încât nu e dat minţii durile majorităţii guvernamentale o adâncă puţin soluţiunea greutăţilor pe cale consti­
Ianuarie finanţele şi tote raportele ţârii
omenescl să pricâpă mărimea geniului său. consternaţiune. Causa dimisiunei lui Szi­ să se întârcă cu fundul în sus. Nu putem tuţională. Majoritatea trebue să se pronunţe
El zidea o clădire, el o orna cu sculpturi lagyi este tot aceea, pentru care a dimi- prm ca esistenţa seu, pe puţin, vaZa ţării, cu energie. Guvernul nu vrâ să facă nimic
şi el o împodobia cu picturi, nici-odată sionat Josipovich. El nu vrâ să fiă preşe­ ca stat ungar, să fiă ameninţată. Pro­ ilegal, der nici nu pote să stea cu manile
n’a avut lipsă de ajutor! dinte de cameră pe timpul când se guver- iectele de lege, cari trebuiau să devină în sîn, aşteptând ce va urma după 1 Ianua­
Dâr pentru-ca să sci cât de mari sunt nâză afară de lege. Se susţine, că. între el rie 1899. Răspunderea e mare, der trebue
operele lui, trebue să cunosc! şi istoricul şi între Banffy s’au produs mari diver­ legi pănă la 1 Ianuarie, le-a presentat să-o luăm asupră-ne. Banffy orede, că si­
guvernul la timp şi trebuiau să fiă demult
fie-căreia. genţe de vederi asupra procedurii de gu­ legi, dâcă nu întrevenea obstrucţia din tuaţia e forte grea şi fârte seriosă, dâr
In Florenţa stătea un bloc uriaş de vernare după anul nou. De altă parte se consideră şi decisiunea oposiţiei, ca forte
marmoră, despre care nu se mai scia cum Zice, că Szilagyi a venit in conflict cu partea oposiţiei. resolută. Spune apoi, că nu află justă pre-
In astfel de împrejurări e datoria
a ajuns acolo. Locuitorilor oraşului le stă­ Banffy în cestiunea aplicării regulamen­ guvernului, ca la 1 Ianuarie să ferâscâ ţâra tensiunea oposiţiei, ca el să şi dea demisia.
tea în cale acest bolovan, în zadar însă a tului camerei. Nu pâte înţelege, cum o mare majoritate
de imense pagube şi de anarchie. Ca să
fost rugat Donatello, înzadar Sansovino, Dimisiunile aoestea au produs sensa­ nu se creeze însă un precedent periculos să capituleze înaintea minorităţii. Dâcă
înzadar chiar Leonardo da Vinci să se ţie nu numai în Peşta, ci şi in Viena. Co­ privitor la administraţia afară de lege, ma­ însă va observa, că încrederea partidei că­
sysuce de pregătirea vre-unei statue din el. respondentul vienes al unei foi unguresel tră guvern e sdrunoinată, atunci se va re­
Toţi au refusat ofertele bogate ale Floren­ scrie, că în cercurile politice din capitala joritatea membrilor camerei să constate trage. Pe câtă vreme înse guvernul are
prin presentarea unui proiect de lege, că
tinilor, căci forma blocului era atât de ne­ austriacă au influinţat în mod forte pessi- acâsta procedere n’a fost necesară în urma încrederea partidei, se simte dator a sta
favorabilă, încât nu se putea scote din ea mistic soirile din Ungaria. Omeni politici vinei guvernului. Propune apoi următorul la postul său.
arici o figură, nici o grupă. Atunci s’a apu serioşi încep să vorbâsoă despre o forte proiect de lege: Mai vorbesce deputatul Emmer Zi*
■cat Michelangelo de lucru, şi în câte-va apropiată lovitură de stat în Ungaria, şi când, că vede numai două soluţiuni: ape­
luni a fost gata statua lui David, una din în acestă concepţiune pessimistă a luat Proiect de lege asupra împuternicirii, ce este lul la naţiune, ori demisionarea guvernu­
cele mai reuşite statue monstre din câte parte şi bursa, întru cât în urma soirilor a-se da guvernului. lui. El crede, că espedientul din urmă s’ar
.■s’au creat vr’odată. din Peşta acţiile de credit austriace au §. 1. Guvernul, în caşul când proiec­ oferi pentru salvarea constituţiei. Guvernul
(Va urma). scăZut ou 2 fl., âr cele unguresol cu 2 fl. tul de lege asupra sarcinelor publice şi a ar trebui să demisioneze, şi numai dâcă
BO cr. Sunt însă şi de aceia, cari din crisa acoperirei cheltuelilor de stat pentru pri­ acâsta nu va duce la scop, s’ar putâ lua