Page 103 - 1898-11

H. 2 59—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

refugiul la espedientul propus la Ooloman SOIRILE DILEI. votarea indemnităţii şi a provisoriului, travilan) câte 98 fl. Aceste condiţiunî însă
Tisza. (Voci: Forte mulţămim!) dieta va fi amânată pănă după Crăciun. li-s’au părut Săcuilor prea grele, şi astfel
Mai vorbesce Col. Tisza, contele Tisza — 26 Noemvre v. s’au dus care încătrău, afară de vre-o 8
Meeting antisemit în Paris. Luni s’a
şi Alex. Hegedîis, apărând cu toţii propu­ inşi, cari au plătit suma de 100 fl. Câţl-va
Alegerile municipale se vor face în ţinut în Paris un «meeting antisemit sub
nerea de mai sus şi, după o replică a lui dintre aceştia s’au şi mutat, alţii încă nu.
Braşov şi comitat, precum soim, Sâmbătă presidenţa lui Derouledă. Toţi oratorii au
Banffy, se procede la subscrierea proiec­ Se vede acum din tote, că nici cu
în 10 1. c. In cercul al 3-lea electoral vorbit aspru în contra Jidanilor. Partici­
tului lui Tisza, şi conferenţa se încheie. Săcuii nu vor face trâbă. De aceea se vor­
(Scheiti) preşedinte electoral va fi Iosif panţii au fost invitaţi să mârgă înaintea
besce încă de pe acum, că la primăvară
Puşcariu, âr locţiitor al său Dr. G. Baiu- localităţii „Pre-aux-Cleres , unde partida
u
vor fi aduşi Ciangăi din Bucovina. Să vină
lescu. Alegerea se va face în sala de gim­ revisionistă ţinea adunare. Trecând pe di­
Revistă externă. nastică de lângă băile de abur. Aici se naintea închisorii „Cherche-Midi“ manifes­ numai, căci se vor sătura şi ei!
X.
Mesagiul tronului german. Alal- vor alege 4 membri. Atragem atenţiunea tanţii au strigat: „M6rte lui Picquart! Jos
u
11
tăeri s’a deschis „Reichstag ul german în alegătorilor noştri din suburbiul Scheiii, Jidanii ! Intr’aoeea Deroulede ajunse c’un Societatea academici română
11
Berlin. Privitor la politica esternă, mesa- să se presente cu toţii la actul electoral, grup de manifestanţi la j„Pre-aux-Cleres , «Btmmiea a studenţilor români dela
ib
giul accentuâză raporturile prietinesel ne care va dura dela 9 6re dim. pănă la orele unde au strigat: „Trăâscă armata! Trăescă v universitatea din Cernăuţi a împlinit două
sohimbate cu t6te puterile. Ţinta împăra­ 4 sera. Francia!“ Revisioniştii eşiră din adunare.
decenii dela esistenţa sa. In acest interval
tului german este consolidarea păcii. Din Pedepsiţi pentru 2 Decemvre. Elevii Lucrul a ajuns la bătaie şi s’au descărcat şi „Junimea , după cum constată raportul
11
pricina acâsta salută cu bucurie iniţiativa institutului preparandial de stat din Arad, revolvere.
anual mai nou al comitetului, şi-a câştigat
Ţarului Nicolae, „scumpul amic al împă­ au folosit diua de 2 Decemvre pentru a Bourgeo's la Viena. Leon Bourgeois, respeotul şi iubirea tuturor Românilor de
11
ratului Wilhelm, şi congresul, care l’a pro­ demonstra în contra jubileului de 50 de
fost president de consiliu de miniştri fran- bine, „însă şi persecutări şi şicane din par­
pus, este chiăm&t de a servi la susţinerea ani de domnire al Majestăţii Sale. Dintre
oes, este la Viena. A fost primit de cătră tea celor, cari tremură în faţa posibilităţii,
ordinei sociale a lucrurilor. Proiectele, ce elevii maghiari ai preparandiei 15 inşi n’au contele Goluchovski şi a visitat museele şi Că şi Românii bucovineni se trezesc din
se vor înainta acelui congres, pot conta la voit să se supună nici măcar ordinaţiunei
monumentele capitalei, asemenea şi caste­ letargia seculară .
14
simpatiile guvernului german şi la esami- ministrului, de a se presenta în rjiua amin­
lul Şchonbrunn în compania d-lui. de Re- După constatările raportului menţio­
narea lor cu atenţiune din partea acestuia. tită la serviciul divin oficiat pentru mo-
versaux, ambasadorul Franţei. Şederea sa nat, acâstă societate ducrâză cu mult zel
Mesagiul amintesce apoi cu adânc regret narch. Corpul profesoral a pedepsit pe 10
la Viena se va prelungi pănă Duminecă. şi cu frumose succese pentru desvoltarea
despre tristul sfîrşit al împărătesai Elisa- dintre elevii demonstranţi cu subtragerea iubirei de neam, limbă, lege şi cultură na­
beta la Geneva. Fapta mişelescă, care a stipendiului, ce-1 au dela stat, âr pe cei­ In procesul de pressă al (jiarului slo­
ţională. In anul administrativ trecut a aran-
produs cel mai adenc regret în Germania lalţi cu eliminarea din institut. Procesul vac „Narodny Noviny“ a fost condamnat
giat în Cernăuţi un comers festiv, un bal,
întrâgă, a deşteptat în guvernul Italiei verbal privitor la acâstă hotărîre va fi în- d-l Isidor Zialc la 3 luni închisâre de stat o serată cu dans şi o escursiune, cari tâte
ideia de a convoca un Congres contra pro­ naintat încă ministrului Wlassics, pote în­ şi 400 fi. amendă. Curia a aprobat acum au avut un succes splendid, întrunind în-
pagandei anarchiste, la care a fost invitată adins cu scopul, de-a mai uşura pedâpsa, acâstă sentinţă, care s’a adus cu câte va
trâgă societatea română fruntaşă din Cer­
14
şi Germania, cş,re bucuros participă la el căci în pressa „patriotică acâstă sentinţă săptămâni înainte pe cuvânt de „agitaţiune
14
năuţi. In vacanţele de vară a arangiat o
în speranţa, că va aduce numai bine. După a produs prâ mult sâDge rău. De altmin­ contra naţiunei maghiare. D-l Ziak a avut
serată cu dans în Yatra Dornei, âr alta în
acesta mesagiul să pronunţă asupra răs- trelea demonstraţiunl de felul celei dela pănă acum cinci procese de pressă pentru Rădăuţi, de asemenea bine succese.
14
boiului ispano-american, apoi despre poli­ Arad s’au întâmplat şi în alte multe locuri. „agitaţiune .
Societatea a numit membrii onorari
tica colonială a Germaniei, care pune preţ La Odorheih, de esemplu, elevii gimnasiu-
Numele german în Orient, liltă cuvin­ ai săi pe d-nii: Atanasiu Predic, Dr. Anim-
mai ales pe estinderea ei în teritoriul chi- lui au cutrierat demonstrativ stradele cân­
tele pronunţate de cătră împăratul Germa­ podist DaşchievicI şi Dr. George Popovicl.
nes. Despre călătoria părechii imperiale în tând „Kossuth-nota“. La ordinul fişpanului
niei, ca răspuns la urarea de bună venire Ca membri fundatori, solvind taxa de câte
Palestina, mesagiul <Ţce, că atât în Constan- Haller au fost trimişi gendarml, ca să-i
a primarului din Berlin: „In voiajul meu 50 fl., s’au înscris d-nii: Dr. DaşchievicI
tinopol, cât şi în Palestina şi Siria au împă­ împrăştie, dâr tinerii „patrioţi nu s’au su­
14
din Orient, am găsit în tote părţile numele şi Ioan cav. de Cuparencu.
ratul s’a convins, că technica şi moralul pus, aşa că gendarmii au trebuit să re­
german respectat cum n’a fost nicî-odată;
german au făcut pe supuşii germani să curgă la baionete. Foile unguresc! în loc Sooietatea a avut la disposiţie în cur­
eu cred, că va fi în tot-dâuna aşa. Sper,
ajungă la posiţii însemnate în imperiul Sul­ ca să mustre pe asemeni tineri nedescipli- că voiajul meu va contribui a deschide sul anului 32 cjiare române şi în parte şi
tanului. Visita în acest imperiu şi primirea naţl, îi laudă şi iau în apărare. germane. Cele mai multe dintre Ţâre s’au
noue debuşeurl aotivităţei germane; sper
strălucită, ce i-s’a făcut pretutindeni acolo trimis sooietăţii gratuit. Biblioteca s’a în­
Viriliştî români în comitatul Sălagiulu! asemenea, că mi-a fost dat, să consolidez
părechii imperiale, va ti spre binele şi sa- mulţit considerabil, constând acjl din 2513
44
pe anul 1899 sunt următorii 19 inşi: 1) pacea între popdre .
lutea numelui german şi a intereselor ger­ opuri în 3330 volume şi broşuri. Averea
George Pop de BăseştI (cu 744 fi. 35 cr.
mane în Orient. Cutremure de pământ. La Zante (Grecia) totală a societăţii face 3559 florini 32
dare), 2) Yasile Mica, Jibău (377 fi. 56 cr), cr., aci se cuprinde şi fondul neatacabil în
s’au simţit mai multe cutremure de pământ.
Italia şi Creta. In şedinţa dela 5 3) Andreii! Cosma, Şimleu (354.98 socotită sumă de 703 fl. 24 cr. Societatea are în
De asemenea s’au simţit cutremure de pământ
Dec. a camerei italiene s’a adoptat cu 160 duplu), 4) Georgiu Filip, Santău (353 fi.
în Atica mai cu deosebire, unde de opt present 49 membri ordinari, toţi studenţi
voturi contra 45 proiectul de împrumut de 89 or. 5) Dr. George Pop, Zălau (339.31,
luni s’au produs de mai multe-orl. Timpul universitari.
1.000.000 de făcut insulei Creta. Admiralul duplu); 6) Dr. Vasile Ghîurco, Jibău (277 fi.
este aşa de cald, încât cea mai mare parte In şedinţa generală din 27 Noemvre
Canevaro declara, că proiectul nu constitue 10, duplu), 7) Floriau Cocian, Ceh (255 fi.
a arborilor sunt înfloriţi. n. c., noul comitet s’a constituit în urmă­
o victorie a Rusiei, ci o victorie a civili- 18, duplu), 8) Alexandru Pop, Ceh (237 fi.
torul mod: President: stud. fii. Iancu I.
saţiei, representată de cele patru puteri, 10, duplu), 9) Simeon Oros, Şimleu (236 fi.
Nistor; Yicepresident: stud. jur. Eugen
cari au procedat în deplină înţelegere şi cu 36, duplu), 10) Toan Cheşeli-Dragomir preot Flascul colonisărlloi%
-cea mai mare lealitate. Candidatura prin­ (233 fi. duplu), 11) Yasile Pop, preot Kalip ; secretar I.: stud. jur. Octavian Sca-
lat; secretar II.: stud. jur. Mihai Mitrofa-
ţului George a fost într’adevăr propusă de (215 fi. 63 duplu), 12) Mihaifi Pop, preot Din Câmpiă, 7 Dec. n. 1898.
novicî; controlor: stud. jur. Georgi Co-
Rusia, dâr ea a fost primită în mod liber (209 fi. 78 duplu), 13) Mihaifi Bohăţel, Su- Esperimentările de maghiarisare prin
clici; casar: stud. jur. Aurelian Kalip ; bi­
de celelalte puteri, care o consideră ca cea pur (205 fi. 49), 14) Ioan Bancoş, econom colonisărl merg din fiasco în fiasco.
bliotecar: stud. jur. Teoctist Barbir; eco­
mai oportună. Italia nu se separă de loc (200 fi. 65), 15) Zaharia Varna (199 fi. Seim, că pe moşia dela Şermaş, în
nom : stud. jur. Eugen Bocance.
de tripla alianţă şi păstreză cele mai bune 84), 16), Laurenţiu Bran, preot (170 fi. 26 Câmpiă, de câţl-va ani se tot aduc colo­
raporturi cu aliaţii săi. Dâcă Austria şi duplu), 17) Ioan Băşti, Chişfalău (168 fi. nişti maghiari de prin Ungaria, dâr nu
Germania au credut, că în acâstă privinţă 73), 18), Ioan Pop: (167 fi. 84), 19) Ioan prind rădăcini de loc, căci nu sciu şi nu p e l .
trebue să urmeze altă cale, acâsta provine Filip, Santău (159 fi. 81). sunt în stare să muncescă alături cu Ro­
Subsorişii, în numele despărţământu­
din interesele lor particulare. mânii ; în loc de a se apuca la ceva, îşi
Corone eterne. Din incidentul trecerii lui n Indol“ al Reuniunei învăţătorilor gr.
prăpădesc şi ce au avut şi apoi iau lumea
din vieţă a Dâmnei Marin C. Secărcanu, cat. din Archidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia
Masegiul lui Mac-JCiriley, cu care în cap.
în loc de cununi peritore pe sicriu s’au şi Făgăraş, ne luăm libertatea a apela la
a deschis congresul, constată marea prospe In anul trecut mulţi dintre coloniştii
depus de oătră On. familie a D-lui Simeon bunăvoinţa P. T. public iubitor de lumina­
ritate naţională, cu tot răsboiul. Face isto­ dela Şermaş au fugit fără de-a plăti pen­
Damian, advocat, 20fi., On. familiă a D-lui rea şi cultivarea poporului român, spre a
ricul răsboiului şi anunţă, că nu va face tru cei trei ani din urmă, cât timp au fo­
Iosif Puşcariu, advocat 15 fi şi D-l Augusto ajutora biblioteca Reuniunei învăţătorilor,
declaraţiunl asupra viitorei administraţiunl losit locul. Ar fi fugit de sigur şi mai mulţi,
Mazuchi architect 5 fi. drept corone eterne ce se înfiinţâză în centrul despărţământu­
a Cubei, decât după ratificarea păcei. Me­
la „fundaţiunea iubiţilor răposaţi* pentru aju­ ori pâte chiar toţi, dâcă guvernul, prinejând lui, cu cărţi, foi şi reviste, âr numele P.
sagiul declară, că guvernul militar actual de veste despre acâstă mişcare, nu s’ar fi
va rămâne în vigore pentru insule pănă la torarea şcolarilor români săraci. Primindu se grăbit a da poruncă organelor sale, ca să T. donatori se va publica pe cale cjia-
aceste sume de subscrisul Comitet, se chi- nstică.
instituirea unei administraţiunl stabile şi
tâză în acest mod şi se arată, că s’au a- nu mai lase pe nimenea să fugă. Astfel P. T. donatori sunt rugaţi a trimite
restabilirea liniştei. Insistă asupra necesi
dăugat la numita fundaţiune. — Braşov, s’au pus păzitori la casele coloniştilor, despre oărţile la adresa: Nonic Rusu, învăţător în
tăţei de a sprijini pe CubanI, pentru a le
26 Noemvre (8 Dec.) 1898: Comitetul paito- cari se presupunea, că au de gând s’o ia la Măgura (p. u. Alsâ Jâra, comitatul Turda-
permite să institue un guvern liber şi in­ sănătâsa. I-au oprit, şi în acelaşi timp au
chial român gr. or. din Cetatea Braşovului. Arieş.)
dependent, care să potă răspunde la înde­
încetat de-a mai stărui să plătăscă sumele ce
plinirea datoriilor sale internaţionale. 0 petiţie respinsă. Seim, că mai mulţi Măgura, 6 Decemvre n. 1898.
dator iau ca despăgubire.
membrii ai Congresului naţional bisericesc Vasiliu Munteanu, Nonic Rusu,
T>in Tmilon se telegrafâză, că la De atunci anumiţi misionari, parte
sârbeso au fost înaintat Majestăţii Sale o preş. desp. notarul desp.
banchetul oferit autorităţilor maritime, ad­ din Peşta, parte din Şermaş, au început să
petiţie, ca Congresul bisericesc amânat din
miralul Fournier, comandantul escadrei, a circule prin Săcuime, predicându-Ie Săcuilor
anul trecut, să-l oonvâce anul acesta din IL ii t e r a t ti r ă.
comparat liniştea opusă de marina fran- fericirea dela Şermaş şi îndemnându-i să
nou. Petiţia a fost retrimisă, fără de nici
cesă, veleităţilor răsboinioe ale unor ad­ plece acolo, ca colonişti. Aflând însă Săcuii, Troparul Botezului Domnului „In Ior­
o observare, de oătră canoelaria cabinetu­
14
versari. El a adăogat, că escadra este gata că li-se cere o cauţiune de 600 fl., nu a’au dan , compus pe motive de ale cânt. bis.
lui la adresa baronului JivJcovici, primul
de luptă şi pote să aştepte cu încredere îndemnat să plece. pentru cor.de bărbaţi; „Foie verde de tri­
dintre subscriitorii ei.
11
evenimentele. Marina va continua să se In urmă s’a publicat un concurs cu foi şi „Tot ţi-arn dis mândro“, cântece po­
Studenţi români la Paris. După o sta­ oauţiune redusă, punându-se terminul pe
prepare fără preget, ca să dejoce tactica porale lucrate pentru cor de bărbaţi (4
adversarilor săi, oeea-ce nu este de loc cu tistică publicată de ministerul instrucţiunei 10 Ootomvre. S’au şi presentat în aceea voci) au apărut hectografiate pe hârtie mi­
neputinţă, fără ca pentru acesta să se su­ publice din Franţa, resultă, că la faoulta- cji mulţime de Săcui. Li-s’a cetit ordina- nisterială şi se pot căpăta la autorul Timo-
pere amatorii prea înclinaţi să vâncjă pie­ tea de drept din Paris se află înscrişi 118 ţiunea ministerială, după care acum aveau tei Popovicl, prof. de musieă în Braşov (str.
lea ursului înainte de a-1 ucide. studenţi români, âr la cea de medicină 60. de-a depune numai 100 fl. cauţiune, âr Hirscher 28) cu preţul de 30 cr. de esem-
Dieta croată s’a deschis alaltă-erl. celelalte 400 fl. în alţi 4 ani viitori, având plar, plus 3 cr.- porto.
Prima şedinţă în merit va fi acjl, Joi. După de-a plăti tot-odată şi bani pentru loc (in­