Page 105 - 1898-11
P. 105
REOACŢIUNEA, „uazeta* jese în flăcare iji.
Aiministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate no N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăBe
INSERATE so primeao la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Duke» Nachf. oiele poştale din întru şi din
Bax Augonfold & Emerloh Losner, afară şi la d-nii colootori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. m Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Boldber- Admmistmfiunea. Piaţa mare,
ner, Ekateln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Harolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garraond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu- .A» -cr Xs 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele căt şi inserţiunile
seria IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Conspiraţii de clică. esploata în folosul seu cu atâta în- cu totul problematic, aşa că va tre n’ar mai fi nici o luptă politică, căci toţi
drăsnelă. bui să încâpă âră-şî dela început. mÎDiştri-preşedinţl sunt împăcaţi în cons
Este acji un lapt, despre care Trebue se observăm însă, că Se înţelege, că în astfel de împre ciinţa lor.
nu se mai pdte nimeni îndoi, că în presupunerea acâsta am vecjut’o es-' jurări guvernanţii din Viena doresc, Dâr cestiunea este, dâcă lucrând după
urma evenimentelor celor mai pr6s- primată în foile apponyiste, cşrl au ea .Banffy cu majoritatea lui să fie a lor oonsciinţă, ne oferă nouă dreptul la
critici justificate: numai de acâsta este
pete s’a început procesul de des combătut întot-deuna cu estra-ordi- învingător. Pentru acâsta însă, cum vorba.
compunere al partidei liberale un- nară vehemenţă politica şi nisuin- se vede, sunt puţine prospecte. D-lor, în ceea-oe spune d-1 ministru-
gureşei dela putere. ţele elicei tiszaiste, care s’a opus preşedinte, dâcă recundsce împreună ou
atât de energic planurilor de fusiune mine, că acea anuitate, care se dă Bisericei
Deja au anuntat vre-o 25 de Ifoiegliamiiier remâne. După-
deputaţi dintre cei mai de frunte nutrite de contele Apponyi ş i a i s e i . cum susţine „Nene freie Presse , ministrul şi şcdlelor din Braşov, provine din o obli
u
gaţiune aşa cum este efis la 1875, suntem
eşirea lor din clubul liberal. Mişca De aceea suntem mai mult încli comun de răsboitt Kriegliammer rămâne în perfect de acord, şi acâsta declarare este
rea este îndreptată în contra elicei naţi a crede, că de astă-dată Tisza postul său şi mai departe. Cu prilejul ata bine, ca să fie reţinută din aceste des-
lui Tisza-Banffy, şi se pare, că se nu este pe sub mâaă înţeles cu curilor contra lui în afacerea Hentzi, Kxieg- baterl...
pregătesce o nouă grupare a ele Szilagyi. hammer a făcut paşi la locurile mai înalte, D-1 prim-ministru Sturdza. Este reţi
mentelor aşa c^ liberale, pe când Ori cum ar fi, putem se fim cu ca să-şl lămurâscâ posiţia. Lucrul s’a de nută de astă primăvară.
86
falange lui Tisza-Banffy este pri rioşi a vede desnodementul încurcă cis aşa, că Kriegliammer trebue sd râmând. D-1 Titu Maiorescu. Mi-aţi făcut atâtea
vită ca desertoră dela stegul libe turilor intrigelor parlamentare din laude, încât toă îndreptăţiţi să (fie, că nu
ralismului şi devenită leacţionară. Budapeşta. sunt eu aşa de mărginit, încât să nu disting
Interesant este, că „Reichs- Din Senatul român. ce este clar. Dâcă ar fi fost olar, nu ceream
Pentru moment omul situaţiu- wehr“, organul conservator guver cuvântul la 15 Mai. Am cerut ouvântul când
nei este preşedintele camerei Desi- namental din Viena, vorbind de In continuarea raportului privitor ia d-, aţi (jis următdrele cuvinte:
„Şi fiind-câ nu era clarificat, că ceea-
deriu Szilagyi. Acesta a fost odini- Banffy şi de păţaniile lui în dietă, interpelarea din Senat în cestiunea rentei „ce se dă la Braşov nu e o subvenţiuue,
6ră membru al partidei lui Apponyi, acusă pe preşedintele camerei Szi Bisericei şi Şcolei române din Braşov, am „ci o rentă pentru bunuri, ce s’au ridicat
de unde a trecut la liberali, intre lagyi de conivenţă cu obstrucţiunea dat loo erl textului actelor, pe care şi-a „din proprietatea bisericei Sf. Nicolae*.
cari a făcut, precum seim, carieră. ungurescă şi pune în paralelă nisuin- basat d-1 ministru-preşedinte Sturdza răs De aceea aţi suprimat...
El a fost considerat pănă acum, ca ţelu acestei obatrucţiunl cu acele ale punsul său. Astăcjl publicăm replica d-iui D-1 prim-ministru D. Sturdza. Nu.
unul din stelpii acelui liberalism obstrucţiunei germane-austriace sus- Titu Maiorescu Ia răspunsul ministrului- D-1 T, Maiorescu. A! este rău repro
care s’a manifestat în mod atât ţiind, că ţînta amândurora este, ca preşedinte. dus în Monitor?
de fatal în aşa numita acţiune se ajungă erăşî la cârmă în Austria D l Maiorescu. D-lor senatori, daţi-ml D-1 prim-ministru D. Sturdza. înţele
de reforme desfăşurată în anii din şi în Ungaria faimosul „liberalism voe să las la o parte, în replica mea, tdte geţi pe dos.
urmă de cătră partida dela guvern, de afaceri*, de odinibră. Szilagyi — cestiunile personale, ridicate de d-1 minis- D-1 T. Maiorescu. Eu înţeleg româ-
u
parte mare cu concursul celor din '4ice „Reichswehr" —a trebuit se di- tru-president. nesce. Când „«« este clarificat ceea-ce se
dă la Braşov, însemnâză, că este o în
stânga estremă. înţeleg f6rte bine, că d-1 ministru-
.misioneze, pentru-ca situaţia lui president a fost mişcat în consciinţa d-sale, doială.
Nu mai încape îndoială, că Szi Banffy se devie insuportabilă. Acum că — precum ne a spus — se examinâză Dâcă (jioeţl însă acum, că nu este în
lagyi a fost iniţiat în conspiraţiunea, nu mai e nici o scăpare ; adevărat, în fie-care cji, şi că vede, că este clar cu doială, atunci suntem de acord, s’a înţeles
ce s’a pus la cale pentru a produce că lex Tisza dă lui Banffy posibili sine şi liniştit faţă cu Regele şi faţă cu pe dos, că ar fi îndoială: este din contră
o schimbare în constelaţia partide tatea de a-se mai ţine, fiâr deja cei Statul. Nu mă îndoesc de acâsta. Fiă-care o datorie clară. Forte bine!
lor şi a constrînge pe Banffy se-şî din conspiraţiă încep se strige, că ministru-preşedinte în Ţâra românâscă va Vedeţi, cu totă consciinţa împăcată,
fi fost cu conscimţa împăcată de modul acum începe deosebirea ndstră politică.
dea dimisiunea. comitatele trebue se refuse dările şi cum a lucrat, şi ar fi o neiertată necuviinţă, Răspunsul d-v. de astăcjl, trei sferturi s’a
Ce se fierbe şi ce se planuesce recruţii. Aşa-dâr resvretire pe faţă dâcă ar pune cineva la îndoială patriotis referit la d. Tache Ionescu. D. Taehe Io-
în ascuns, nu se p6te ,sci. Se pre în contra statului, numai, ca guver mul, său consciinţa cuiva. Tot aşa d nul nescu este deputat şi presupun, că va re
supune de unii, că Tisza Kalman, cel nul Banffyi se nu se păta ţine. Lascar Oatargi vă pdte 4ic©, că în tot leva, ce s’a tjis aci.
Eu nu găsesc cuviincios să se discute
mai viclân dintre politicianii unguri, Limbagiul acesta al fbiei vie- ce a lucrat, a lucrat după consciinţa sa, în Senat cu un deputat din Cameră. Eu
aşa cum înţelege să facă bine Ţărei şi Re
pregătesce însu-şî o lovitură, şi că nese se explică în deajuns prin con gelui, tot aşa Ioan Brătianu, tot aşa ori mă mărginesc la discuţiunea din Senat şi
tbtă procederea lui de acum este o statarea ce-o face ea, că contele care alt ministru. Pe tărâmul consciinţei c}ic, este o obligaţiune a Statului, şi aşa a
intrigă fin ţesută, spre a delătura Thun reuşise de a-se înţelege cu ba împăcate personale a fiă-căruia, nu mă pot fost pusă aeâstă alocaţiune budgetară dela
pe discipulul seu Banffy, care în ronul Banffy în privinţa pactului la pune, căci recunos onor. ministru-preşedinte început. De ce a-ţl suprimat plata ei?
consciinţa d-sale împăcată. Piind-că, răspunde d. ministru-preşedinte,
cepe a-i fi periculos, şi a asigura pen- Ischl, şi ast-fel a putut scăpa din Dâcă ar fi numai pe împăcarea con dâcă o plăteam, ’mî-era târnă, oă se vor în
tr’un alt lung şir de anî elicei sale impas. Cu căderea lui Banffy însă sciinţei, pe ideile personale de patriotism chide scdlele.
domnirea, ce a sciut’o şi pănă acum ceea ce a câştigat Thun devine âră-şî şi onestitate, ore-cum individuale, atunci D-le ministru-preşedinte, vă rog, dâcă
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. cu esecutarea frescei: „Judecata din urmă* bură cu observaţiile lor. D.- alt cum Buo- In sculptură a putut ajunge chiar şi gin
pentru pâretele din fund, de 20 metrii de narroti nu-i nicl-odată atât de precis, ca găşia, pe care în picturile sale nici-odată
înaltă şi 10 de lată, care conţine la vre-o Raffael în pictură, el numai atinge amă nu am putut’o afla. „Pietâ in San Petro
u
miie de figuri. nuntele, nu le desvoltă, aşa, că să cere în Roma, madona care ţine în pdlele sale
Scrisori din Italia. Oeea-ce a săvîjşit Michelangelo în pace şi răgaz, ca să le poţi studia. Şi pe cadavrul lui Ohristos, e o grupă atât de
Capela Sixtină, n’a mai săvîrşit om pe lu amândouă acestea eu nu le am avut. mişcătore în simplicitatea ei, încât îţi stîr-
Nenumitei prietine.
me. Tavanul e împărţit în nouă câmpuri, O singură figură îmi va rămânâ pen nesce lacrimi.
Iîaffael .şi contim.puronii.
cari represintă pe rând: Dumnecjeu des tru tot-dâuna neuitată: Ohristos în mijlocul Dâcă asameni aeâstă madonă cu ma
(Urmare).
parte în văzduch lumina de întunerec; miilor de trupuri de credincioşi şi de pă donele lui pictate, îţi bate îndată la ochi
Oontimpuranii şi elevii săi erau nă face soreJe, luna şi plantele; poruncesce cătoşi. Ohristos aioî nu mai are trupul acela deosebirea cea mare. In marmoră M. a
căjiţi foc pe el, căci splendorea lui arunca apelor să se despartă de uscat şi face ani slab şi nevoiaş, pe care-1 îmbrăcase venind sciut turna sentimente, în pânze nu.
asupra tuturor umbră. Mai ales Bramante malele; face pe Adam ; din costa lui face pe pământ şi voind să fie om ca cel din In tdte tablourile sale, Michelangelo
şi Giuliano da S&ngallo nu îl puteau su pe Eva ; apoi vedem păcatul şi isgonirea urmă om, aici, unde are să pedepsâscă pe nu-i alt ceva decât un sculptor legat la
feri şi, ca să-l blameze, înduplecară pe papa din raih ; jertfa lui Noe ; potopul; Noe beat, răi şi să îi mântuescâ pe cei buni din mâ- mâni. Şi el se luptă să scape de lanţuri,
să-l însărcineze cu piotarea tavanului ca luat în rîs de fiul său Ham. nile satanei, e un Ohristos puternic, numai picturile lui par nisce reliefuri. El a fost
pelei Sixtine, ou chipuri din istoria biblică. Jntre aceste câmpuri, ca şi rame ale muşchiti, un trup de atlet. acela, care pe tavanul capelei. Sixtine a
M. nu pictase nici odată în fresco şi de lor, suDt pictate o mulţime de persone bi Michelangelo e înainte de tdte sculp trecut graniţa naturală a picturei, sculp
aceea ei credeau, că aeâstă pictură plă blice şi mitice, precum profeţii, evange- tor. Cele două dimensiuni, de cari îl încă- tând cu colori.
nuită în proporţii uriaşe ea va întrece pute liştii, Sibilele etc., tote acestea în relief, tuşâză pânza, nu-1 mulţumesc, pentru întru Dâr orl-cât ar fi de reuşite aste în
rile lui. Pentru-ca să nu cadă bănuiala pe aşa, că par nisce sculpturi, ce ţin cele 9 parea ideilor sale îi trebue tdte 3 dimen cercări, o înşelare deplină ele nu pot să
ei, să oferiră să-i ajute. In zadar cerca M. picturi cu braţele lor. siunile, îi trebue un câmp liber. Şi acesta stîrnâscă. VedI bine, că numai un pas mai
să refuze lucrarea acâsta, în sfîrşit trebui A descrie mai de aprope tavanul şi numai în architectură şi în sculptură îl trebue, pentru-ca graniţa dintre sculptură
să primâscă. Cel dintâiă lucru ce-1 făcu, păretele din fund ’mi-e peste putinţă. Atâ pote avea. Un David cu proporţiile cele şi pictură să fie ajunsă, dâr pasul acesta
fu, că nimici frescele celor ce voiau să-i tea sute de figuri cuprind aste tablouri, de uriaşe atât de armonios păstrate, un Moise, nu l’a putut face nici Michelangelo, care
ajute, îi dădu afară, să încuie singur în îţi trebue luni de (jile, pentru-ca să le poţi care te ţine stîlpit pe loc de admiraţie câ- a încercat să sculpteze cu vopselî, nici
capelă şi în decurs de 22 de luni gătâ distinge pe fie-care, mai ales, că fumul de surl întregi, cari paf o clipă şi aprope tdte Max Klinger, oare în „Ohristus im Olymp*
unul din cele mai mari tablouri ale lumei. tămâie a înegrit păreţii şi decii de călă celelalte statue ai i sunt opurile, pen a încercat contrarul, a picta în marmoră.
Papa a rămas încântat şi l’a însărcinat şi tori ce să perindă mereu în capelă te tur tru cari tot-dâuna va fi admirat Buonarroti. (V a urma).
