Page 106 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 261-1898.

mai aveţi timp, explicaţi următorul lucru : In urma esceselbr d-vbstră dela Orfeu monstrativ sala desbaterilor. Intr’aceea şi Mesagiul tronului german
cum se face, că deşi legea ungurâscă este prin cuvântarea din 1894, v’aţî făcut posi-
abatele Molnar, conducătorul partidei po­ şi tripla alianţă. „Indăpcndance Belge ,
u
dela 1883, aceea care opresce subvenţiu- ţiunea aşa de grea, încât acum ca un con-
nile, s’au strecurat 5 ani de minister libe­ tre-coup, ca o reverberare grozavă a acelor porale, se alătura la propunerea lui Ap­ după oum anunţă o telegramă din Bruxella,
ral şi 7 ani de minister conservator, şi tot- escese, nu mai aveţi autoritatea, ca să sus­ ponyi. vorbind despre mesagiul tronului german
dâuna s’a plătit acostă rentă, ca o anuitate ţineţi drepturile statului român, cum tre- In fine se aucji şi din rândurile ma­ se esprimă astfel: „E bătător la ochi, că
obligatorie, şi nu a fost nici o dificultate, bue să fiă susţinute (aplause). Pentru a- jorităţii o voce, a lui Hegedus, care a pro­ împăratul german n’a făcut nici printr’un
ori ameninţare din partea guvernului ma­ câsta am făcut interpelarea şi acâsta e pus, ca toţi să se alăture la propunerea cuvânt amintire despre tr'pla alianţă. E
ghiar ? Şi cum se întâmplă, că îndată-ce bine să se scie în ţâră.
veniţi d-v6stră, ca şeful naţionalilor liberali Un ministru român are dreptul şi da­ minorităţii de a fi rugat Szilâgy să-şi sus­ aprope ne’ndoios, că tripla alianţă va înceta,
în capul guvernului, la 1895, he spuneţi toria de a-şi plăti obligaţiunile sale de stat, ţină posiţia. îndată după ce va espira convenţiunea de
u
astăql, că v’a întrebat ministrul austro-ma- nici un stat străin nu pote deslega guver­ La votare întrâga cameră e manifestat acum . De aceeaşi părere sunt şi celelalte
ghiar: de ce daţi, cum daţi acea sumă? nul român de o obligaţie privată de a plăti pentru Szilâgyi prin sculare. Banffy la cjiare belgiane.
De unde misterul acesta? o rentă, şi orî-ce şovăire, este un fals poli­ votare nu era de faţă, mai în urmă însă
Acesta este resultatul acţiunii d-vostră tic şi contra statului român şi contra na­ împărtăşindu-i-se cele întâmplate, întrâ în
„naţionale" şi internaţional ? Yi-se întâm­ ţionalităţii şi contra statului ungar! Gre- sală şi declărâ, că şi el se alătură la pro­ SC1R1LE DILEI.
plă numai d-vostră o întrebare şi o strîn- şala d-vbstră politică este, că aţi şovăit 3 J
gere cu uşa, oare nu s’a mai întâmplat sub ani de tjile, fără să plătiţi, şi că 3 ani de punerea lui Apponyi. - 27 Noemvre v.
tote guvernele anteriâre? Şi dâcă ne co­ cjile staţi intimidat la o disenţiune pentru Ast fel s’a petrecut acâsta şedinţă sgo-
municaţi, că vi-s’a supus anume d vâstră un drept clar ca lumina cjilei, care era de motosă, al cărei vot este considerat, ea o Prelegeri publice pentru popor. Seim,
din partea legaţiunii austro-maghiare acâsta, onorea şi demnitatea nbstră naţională, ca desavuare a lui Banffy din partea întregei că fruntaşii români din Sălişte au hotărît
cum se face, că sub ministerul Aurelian să nu fiă încurcată aşa cum aţi făcut! camere. să ţină pe rând în fiă care Duminecă
sâ se plătâscă eră-şl renta, şi că nu s’au (aplause). câte-o prelegere publică pentru popor. Pri­
înrăutăţit relaţiunile mai departe? Repăşirî din partida liberală. Proiectul,
Şi cine era ministru de esterne în Evenimentele dilei în Ungaria. ce l’a înaintat Coloman Tisza în conferenţa ma prelegere publică a ţiuut’o d-1 farma­
ministerul Aurelian? D-nul Stoicesou, cole clubului liberal de Marţi, a început deja cist Dumitru Banciu, a doua d-1 medic Dr.
gul d-vostrâ de astădî. Şi era acolo d-nul Cele ce se petrec adl în Peşta sunt să-şi dea rodurile. Pănă acum 11 deputaţi Nic. Comşa, âr a treia prelegere a ţinut’o
Cantacuzino, representantul d-vostrâ, şi de-o estrem de gravă însemnătate pentru au eşit din partida liberală. Aceştia sunt Dumineca trecută d-1 Dr. Nioolae Calefariu.
acest minister plătesce şi nu i-se întâmplă situaţiunea actuală şi viitore. Schiţăm aici conţii: Iuliu şi Teodor Andrâssy, Ludovic Dumineca viitore se va ţinâ a patra prele­
nimic, nu se nărue lumea, nu se închid pe scurt evenimentele dilei: gere, al cărei subiect va fi luat din istoria
şcolele, şi numai d-vostrâ vi-se întâmplă Batthyany, Aladar Szeeheny, Gabriel Stâray
piedeca? Nu vâ pare curios? Dâr, d-lor, Şedinţa de Mercur! a dietei. Cu în­ şi Nic. Toroczlzay, apoi Franciso Chorin, naţională a Românilor. Tote conferenţele
cei de dincolo, tâte comitetele parochiale, cordare estremă a fost aşteptată şedinţa de Ignatiu Doboczky, 'Cornel Emmer, Enyedi au avut succese neaşteptate, isbutind a
tote consistoriile archidiecesane nu sciu ele Mercur! a dietei. Obiect de discusiune ve­ Lukacs şi baronul Sigismund Perănyi. „Peşti deştepta faţă cu ele interesul şi însufleţirea
ce sunt interesele lor? Şi când ele vin şi hementă a fost dimisiunea lui Szilâgyi. Şe­ Naplo", organ guvernamental spune, că 9 poporului îutr’un mod suprinejător. Din
vâ cer alocaţiunea bugetară, voiţi d vâstră Duminecă în Duminecă conferenţele sunt
sâ le luaţi sub tutelă şi sâ le cliceţl: nu dinţa a presidat’o Ludovic Lang. Lang inşi intenţionâză a mai părăsi partida gu­
vreau să vă dau, fiind-că mi-e târnă pentru arăta scrisorea de dimisiune a lui Szilâgyi vernului. tot mai cercetate, aşa că omenii abia mai
voi? Apoi ei nu cred, că sunt periclitaţi şi a dat’o spre cetire. Esenţa motivării di Crisă gravă. In şirul momentelor cri­ pot încăpâ în sală. De-asemenea s’a iniţiat
prin acâsta. Pe ei îi periolitâză din contră, misiunei este, că lipsesc condiţiile pentru tice însămnăm, scirea ce-o aduce „Bud. o serie de prelegeri publice în Lugoş, unde
că-i strîngeţl d-vostrâ de gât," nedându-le aceea,'ga el să-şî potâ împlini problema fără s’au ţinut pănă acuma d6uă prelegeri. Du­
subvenţia de astădî. Hirlp", după-care ministrul-preşedinte Ban­
influenţa decisivă a altora. Cetirea scrisorii ffy va dimisiona. „Peşti Naplo" dă să se mineca trecută a vorbit d-1 advocat Titu
D-v6stră veniţi aci şi spuneţi: nu le fu întâmpinată de întrâga oposiţie cu Haţeg. E nepreţuită scâla, ce i-se dă po­
dau banii să ţie şcola, fiind-că mi-e frică înţelâgă, că în legătură cu acâsta stă şi
să nu li-o închidă. Dâr lăsaţi grija asupra „âljân“-url furtunose. Partida guvernului călătoria Banului croat Khuen Hedervary porului prin asemenea conferenţe. Esem-
lor!... şi nu-i lăsaţi fără banii, ce sunt în tăcea ca pământul. După-ce s’a făcut li­ la Peşta. plul nobil şi înălţător de inimă al frunta­
drept să vi-i reclame. Şi când ai o lege a nişte al doilea preşedinte Lang declara, că Miercuri sâra s’a ţinut un consiliu de şilor români din Sălişte şi Lugoş ar trebui
statului nostru, care spune categoric să le se alătură şi el la cele ce le spune 8zilâgyi u să deştepte atenţiunea Românilor fruntaşi
dai subvenţia, şi când ei vin şi v’o cer, în scrisârea sa de dimisiune, şi nu doresce miniştri. „Magyar Hirhp spune, că din din tote centrele şi să caute cu toţii a-şl
chiar de s’ar întâmpla, ca să se închidă decisiunile ce s’au luat în acest consiliu,
şcolele, cine are să crâdă, că sunteţi d-vos­ a-şl mai ocupa postul. Oposiţia primi cu transpiră în mod neîndoios faptul, că o pune cunoscinţele şi capitalul lor intelec­
tră de vină prin respectarea legilor ? furtunbse „âljen“-url si acâsta declaraţie. mare crisă va isbucni mai curând, ori mai tual în serviciul poporului. Cei dela cen­
Dâr când se întâmplă pentru prima- Se ridicară apoi pe rend conducătorii târejiu. Ministrul Banffy va înainta monar- tre ar putâ să organiseze acţiunea astfel,
oră sub al d-vbstră minister, ca să se facă partidelor din oposiţie, ca să şl manifesteze chului proiectul lui Coloman Tisza, şi dâcă ca chiar şi în comunele mai mici rurale să
asemenea greutăţi, încât să nu găsescl sentimentele lor de stimă faţă cu Szilâgyi. se ţină din când în când, fiă măcar şi nu­
altă scăpare, decât suprimarea unei rente Cel dintâiă a luat cuvântul Eranoisc Kossuth. Majestatea Sa nu-i va da aprobare, cabine­ mai odată într’un an, prin fruntaşi anume
datorite după lege, acâ'sta însemnâză o tul va dimisiona imediat.
notă rea pentru conducerea din partea El 4ise, oă în timpurile acestea de crisă, trimişi din centre câte-o prelegere publică,
d-vâstră a afacerilor statului nostru din camera nu se pote lipsi de Szilâgyi; tre- Manifest şi apel. Partida independentă care fiind bine alâsă şi întocmită face mai
partea d-vbstră cu totă consciinţa împă­ bue dâr rugat să-şi retragă dimisiunea. Tot a ţinut alaltăerl sâra o conferenţă, în care mult efect asupra poporului şi revarsă în
cată a d-vbstră. acâsta a propus’o şi Geza Polongi în nu­ s’a accentuat, că partida să adreseze un inima lui însufleţire şi învăţături mai dura­
încă o obiecţiune, la ceea ce ne-aţl mele grupului ugronist. Polonyi însă des­ manifest cătră alegători şi cătră ţâră, în bile, de cum şi le-ar putâ câştiga pe altă
cetit din partea baronului d’Aerenthal: ca făşura, că Szilâgyi a dimisionat, debre-ce care să arate situaţia politică de acijl. Ma­ cale.
datorie se pote plăti, ca subvenţiune nifestul se va face cu prilegiul sărbătorilor
nu se pote plăti, după legea ungară. guvernul a pretins dela el să calce regu­ Crăciunului. Dela universitatea din Budapeşta. Seim,
Nu e vorbă, teoria internaţională, că adecă lamentul camerei, şi fiind-că el u’a voit, au că studenţii maghiari au făcut demonstra-
nu se dau subvenţiunl de cultură, în ge­ scris în contra lui „calomniile josnice şi Guvernul, prin organul său „Nemzet", ţiunl, când profesorul de limba română, I.
nere dela un stat în alte state, nu se pote plătite" din „Berliner Tageblatt". — (Mi- adresâză un apel cătră membrii partidei
susţine. Vedeţi, chiar în budgetul d-vbstră şelie! Josnicie! s’aude strigându-se pe băn­ sale în formă de articul, în care stăruesce Ciecan, şl-a început prelegerile românesce.
s
curent e anume c}' (lasă, că sunt biserici asupra marei însâmnătăţl a proiectului lui Acum se constată, că din toţi profesorii
şi şcoli străine puse într’un mare paragraf, cile oposiţiei) Polonyi propuse apoi în scris, Coloman Tisza. Cu acest proiect, dice, tre­ de limbi străine dela universitatea din
46), dâr âtâ la art. 116 al budgetului cu­ ca camera sâ nu primâscă dimisiunea lui Budapeşta îşi ţin prelegerile mai ales în
rent pe 1898 — 99. „Subvenţiunea bisericei Szilâgyi, ci să-l Jâge a-şl susţinâ posiţia. bue sâ se identifice toţi membrii partidei, limbile respective, astfel A. Ph. Becker
Sf. Gheorghe din Suceava (Bucovina) 6000 In mijlocul celui mai uriaş sgomot se căci cel-ce nu se alătură la el, nu mai
lei", fără ca să reclame guvernul austriac. ridicâ ministrul-preşedinte JBanffy să vor- pote fi considerat, ca făcând parte din ma­ franţuezee, A. Patterson englesezce, Dr. G.
Mai dăm o subvenţiune institutului "Wei- rea partidă a guvernului. Heinrioh nemţesce, A. Messi italienesce,
gand din Lipsea, fără să reclame guvernul bâscă. Un sfert de căs însă el n'a putut ajunge G. Kassay latinesee, E. Margalits croaţesce
german. Aţi aucjiţ de-asemenea, că archi- la cuvânt. Banffy palid şi sfirşit, din când Nici dări, nici recruţi. Pe poimâne, şi O. Asbâth rusesce, fără ca vre-odată,
episcopul catolic de aci, în discursul fran- în când zimbînd a desperare, sta ca o Duminecă, s’a proiectat ţinerea unei mari acest us, care zace în firea lucrului să fi
ces ţinut Vinerea treoută la solemnul Te- statuă pe locu-i. — Jos cu el! Afară cu el ! adunări poporale în Budapeşta. După cum
Deum pentru aniversarea de 50 de ani, a Nu te ascultăm! Carăte de aictl îi strigau comunică foile guvernamentale, adunarea dat prilegiu la nemulţămirl. Faptul acesta
mulţumit împăratului Ifranciso Iosif pentru îl relevâză în deosebi, „Neues P. Journal",
munificenţa sa faţă de şcolele şi bisericile deputaţii din stânga. — Banffy. On. ca­ se va convoca de cătră conducătorii par­ vrând, probabil, să arate printr’asta, că
catolice din ţâra nostră, şi noi n’avem ni­ meră ! (Cară-te afară! Du-te în clubul li­ tidelor din oposiţie cu scop de a lua mă­ n’au fost la loc demonstraţiunile contra
mica de obiectat în privinţa acâsta. beral şi Vorbesoe acolo! strigau necontenit suri faţă cu stările, ce se vor crea după 1
profesorului de limba română. Trebue să
Dâr guvernul ungar a oreejut, că tre- din stânga) Ministru preşedinte abia ou Ianuarie. Convocatorii adunării vor aşterne se adaugă însă, oă, dâcă faţă cu limbile
bue să oprâscă subvenţiunile de cultură greu putu să vorbâscă mereu întrerunt. El un proieot de resoluţiune, în care toţi ce­
dela alte state. Dă Francia şcolei de ar- spune, că regretă depărtarea lui Szilâgyi, tăţenii ţării să-şi esprime protestarea lor străine să respectâză acel us, cu atât mai
cheologie dela Atena, dăm noi institutului mult trebue să se respecteze faţă cu limba
lui Weigand. Nimeni pănă acum nu s’a acesta o consideră ca o pierdere, şi nu în contra procedurei anticonstituţionale ce română, care nu e străină, deşi şoviniştii o
formalisat. Statul ungar însă opresce; e în credfe, că el va fi înduplecat să-şi retragă va urma, âr autorităţile administrative să declară şi pe acâsta străină. Este în tot
dreptul lui să o oprâscă, dâcă vrea. Insă dimisiunea. Râgă deci camera, sâ ia ou fie provocate a refusa ordinele guvernului cu caşul un lucru straniu şi ne mai aucjit, ca
nu putea fi în drept să ne oprâscă de a regret la cunoscinţă dimisiunea preşedin­ privire la încassarea dărilor şi la recruţi. Re-
plăti o datorie. limba unui popor de peste 3 miliâne de
telui şi se se alâgă nou preşedinte. Cuvin­ soluţiunea adunării să se facă cunoscută în
Şi dâcă e aşa, apoi, d-le ministru de tele lui Banffy fură primite cu hohote de tbtă ţâra prin afişe. suflete, care face parte întregitâre din po-
esterne, trei ani durâzâ ministerul d-vbs­ poraţiunea statului, să fiă privită şi tratată
tră, şi în trei ani n’aţt ajuns să lămuriţi rîs de cătră stânga, cei din drepta însă cu Ce dlc Vienesii. Crisa din Ungaria a în acelaşi stat, ca străină.
cestiunea acâsta ? Şi începând să o lămu­ aplause. produs sensaţie mare la Viena. In cercu­
riţi, aţi început prin a refusa plata? Şi Luâ cuvântul contele Apponyi, Majori­ rile parlamentare vienese să consideră ca La temniţă. Seim, că învăţătorii An-
produceţi impresia, înainte de a deslega tatea striga: Acum nu vom asculta noi pc dreiu Bussu şi Avram Giurgiu au fost pe­
•cestia, că e deja defavorabilă şi riscată şi Apponyi! Şecjî! nu ne mai oânta! Iţi vom sigur, că Banffy trebue să se retragă. depsiţi de tribunalul din Tergul-Mureşului
a
periculosă? Toţi miniştri anteriori au plă­ „Neue freie Presse cjice, că Ungaria
tit şi contele Kalnoky, pe care îl citaţi, răsplăti! se află în crisă constituţională. Partida li­ ou câte 100 fl. pentru-că cu osasia deprin­
când a aflat, ce se plătesce şi cum se plă­ Un mare vifor se născu de aici. De­ berală a autorisat pe Banffy să suspendeze derilor de arme au cântat cântece naţio-
tesce, nu a avut nici o obiecţiune de fă­ putaţii din stânga strigară : Pău, nici Banffy constituţia, sâu mai corect cjis, să guver­ nalo românescl. Tabla regâscă a mai adaus
cut în delegaţiunî, precum o spune pe faţă. nu va mai vorbi ! Vom insulta pe ministrul la pedâpsa în bani şi câte 14 cjil îuchi-
0
Oum veniţi dâr numai d-vbstră şi sunteţi preşedinte ! Polonyi: Vom pălmui pe Banffy I neze fără budget, adecă să facă o lovitură sore. Osîndiţii au recurat la Curie, dâr
aşa de intimidat, încât suprimaţi renta? de stat.
Apponyi abia. cu greu putu sâ ajungă la u acâsta li-a respins recursul, aşa că cei doi
Bine-voiţI a esplica acâsta, căci atunci cuvânt. El cjise, că trebue făcută încă r Fremăenblatt , organul ministeriului învăţători români caută acum să-şi facă
ne-am lămuri îndată, pentru-oe consciinţa de esterne austro-ungar scrie, că mouar-
d-vostrâ împăcată nu ne e suficientă pen­ o ultimă încercare de a face pe Szilâgyi chia stă în faţa unor astfel de evenimente pedâpsa ce li-s’a dictat — adecă să sufere
tru împăcarea nbstră. să-şi retragă dimisiunea. Oposiţia aplaudă şi conflicte, cari pănă acum nu-şî află închisâre. — Tot în urma respingerii re­
Să încerc eu a da Senatului cheia es- furtunos, guvernamentalii nu aprobară pro­ păreche. cursului d-lui Aurel Trif, care fu pedepsit
plicării pentru atitudinea d-vbstră. punerea, ba mulţi dintre ei părăsiră de­ de ourtea cu juraţi la trei luni închisâre