Page 107 - 1898-11
P. 107
261—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
de stat, densul a plecat deja la Seghedin, Cine i student s8 nu se însore. Minis ciale. D-sa asigură societatea de sprijinul laterală, un bărbat mascat îi eşi in drum,
ca să şl facă pedâpsa. trul de instrucţiune publică al Rusiei a moral al coloniei pentru tâte întreprinde având în mână un pistol.
provocat pe conducătorii scâlelor superiâre rile ei. Se întonâză apoi sub cenducerea — „Incâoe cu portofoliul! , răsuna
44
Din Bucovina. „Patria* din Cernăuţi să-şî dea părerea, dâcă pâte fi permis stu d-lui T. Mureşianu: „Deştăptă te Române* vocea pungaşului.
Testesde, că Majestatea Sa monarchul a denţilor universitari a se căsători ? Pe basa şi alte cântece românescl. Apoi a urmat — „Sir , Zise Foote afabil, „d ta atingi
44
numit pe I. P. C. Sa vicar de scaun Dr.
răspunsurilor primite, ministrul rus a in dans şi abia la orele 4 dim. adunarea s’a aici o rană. Şi pentru mine ar fi fârte de
V. V. de Repta, archiereu al Rădăuţilor. — terzis studenţilor a-se căsători şi tot-odată disolvat. dorit mamonul pământesc (banul). 44
44
Tot „Patria spune, că cestiunea salariilor a dat ordin ca să nu fiă primiţi ca stu Ţinem să amintim, că la iniţiativa — „Nu mă reţinea, ori atunci des
preoţesc! s’a resolvat în favorul preoţimei denţi la universităţi bărbaţi căsătoriţi. In bine meritatului d-n Al. Crăciunescu co carc arma! 14
române, întru cât începând cu 1 Ianuarie
caşuri escepţionale însă corpul profesoral mitetul a adresat tinerimei române din loc — „Permite-ml mai întâiă, ca să mă
1899, se vor plăti preoţilor salarii mărite. pote face abatere dela acâstă regulă. un apel călduros, care a fost afişat la tote recomand d-tale. Numele meu e Samuil
— Intre cei distinşi cu prilejul jubileului institutele cu rang academic din Viena. Foote .
44
împărăteso se află în Bucovina şi Mitro Contra Ţiganilor corturarî. Având în In el se lâgă tinerimei la inimă devisa Pungaşul trase pistolul cevaşl mai
politul Arcadie Ciupercovicl, care a primit vedere, că mai ales acum, cu începerea frumosă, care timp de 28 ani a garantat înapoi. „Foote? Adecă d-ta eşti omul cel
marca cruce a „ordinului Fruncisc Josif , er iernei, Ţiganii corturarî cutrierând satele progresul şi tăria „României June*: „Uni de nimica, actorul Foote? 44
u
d-1 Iancu Lupul crucea de comandor a „or periclitâză în mare măsură siguranţa de ţi-vă în cuget, uniţi-vă ’n simţiri . Acestui — „Mă rog, numai nu mă ofensa!“
44
u
dinului Francisc Iosif . viaţă şi avere, congregaţia comitatului apel au urmat studenţii români, înscriin- îl întrerupse Foote. „Eu nu caut de loo, oe
Borşod a hotârît să înainteze o petiţiă la
du-se pănă acuma 45 inşi ca membri ordi viaţă ai avut d-ta, d-le pungaş!“
44
Societatea „Carmen Sylva ; a studen oameră, cerând ca printr’o lege să caute a
nari pe anul nou administrativ, între dân — „Pierd prea mult cu d-ta. Goles-
ţilor academici români din Graz s’a consituit regula acâstă cestiune. Hotărirea comitatu
şii, chiar unii, cari ani de-a rândul n’au mai ce-ţl busunarele, ca se mă conving, că în-
pentru anul administrativ 1898'99 în mo lui Borşod va fi înaintată şi congregaţiuni-
44
Jost membrii ai societăţii. tr’adevăr n’ai nimic de valâre .
dul următor: Preşedinte: Valeriu Popescu lor celorlalte comitate pentru a o sprijini
stud. med.; Secretar: Ioan I. Fometescu şi a se alătura la ea. Astfel sub egida iubirei frăţescl, a con Bucuros Foote îi împlini cererea şi
stud. med.; Cassar: Ioan Marcu, stud. în cordiei şi a sincerului devotament faţă de ace pungaşul, care văZu, că nu şi-a dat de omul
Gel mai bine venit cadou de Crăciun cu parale, voi să-şi mârgă drumul mai de
drept.; Bibliotecar: Ioan Deleu stud. în este de present un aparat hm de fotografiă. eaşi ţintă mărăţă comună, societatea „Româ
1
drept. Nu este distracţie mai plăcută pentru domne nia Jună' va servi, precum în trecut, aşa şi parte, dâr Foote îl agrăi repede :
şi domni, decât fotografia, care este lesne pe viitor spre mândria neamului românesc. — „Mă iartă, Sir, că te mai reţin un
Societatea de lectură „Andrei Şaguna 44 de practicat după modalitatea simplă de X. moment, D-ta nu crecjl cu ce miserii mari
a olerioilor români din Sibiiu învită la şe acuma. Pentru procurarea celor mai bune am să mă lupt. în fiă-care oolţ al stradei
dinţa publică, ce se va ţine Duminecă în şi sigure aparate pentru chipuri, de mo pândesce un creditor cu câte-un poliţist,
ment se recomandă depositul special (care ULTIME SOIRI.
29 Noemvre st. v., în memoria marelui ca să mă prindă şi să mă închidă în turnul
esistă din 1854) al lui A. M o 1 1 (k. u. k.
Archiereiu Andreiu, în sala cea mare a edi Hof lieferant 'Wien I. Tuchlauben 9). Ce Budapesta, 8 Decemvre. Afară datoraşilor. Pe lângă acâsta creiţarii cei de
ficiului nou seminarial. începutul la 7 âre lor ce se interesâză, se trimite lista de pre de cei 11 deputaţi, cari au declarat pe urmă, oarî i-am avut, i-am băut în
■3âra. Ofertele în favorul societăţii se vor ţuri ilustrată gratis. prin act în scria ieri, că ies din par astă nâpte. 44
chita cu.mulţămită pe cale publică. tida guvernului, în decursul cjilei de — „La ce atâta tânguială? , între
44
44
Program: 1) „Cuvânt de deschidere , a(jl alţi 14 deputaţi au avisat pe pre rupse pungaşul cu o voce aspră, „eu nu
Şedinţa generală a XXVSTI
rostit de preşedintele Dr. I. Stroia. 2) „Nâp- şedinţele partidei liberale Podma- voiu să-ţi iau nimic, te las să te duci, şi
44
tea , de P. Abt, esecutată de corul socie a soc. acad. „România Jună“ din Viena. niczky, că ies din partida dela guvern. basta!“
tăţii. 3) „Mijlâcele, prin cari se asigură Viena, Dec. 1898. Intre aceştia se află şi foştii miniş — „Acesta însă nu e destul, nobile
44
propăşirea unui popor , disertaţie de v.- tri conte Albin Csahy şi Carol Hie filantrop. Eu mă prind, că d-ta nu eşti un
preş. Ilie Hooiotă, cleric în cursul al III- In 3 Decemvre st. n. societ. aoad. ronymi. Intre cei eşiţl acjî sunt 6 pungaş ordinar, ci un bărbat distins în spe
44
44
lea. 4) „Duo briliant pentru 2 flaute de soc. lit. „România Jună“ a ţinut în sala conţi şi 1 baron. Se aştâptă şi alte cialitatea sa, care-şi pricepe măestria .
44
Kuhlau, esecutat de Georgiu Henţia, cleric festivă a restaurantului „Kaiserhof a eşirl. — „La tot caşul nu sunt un aşa să
XXVllI-a şedinţă generală cu următoriul 44
în cursul al III-lea şi Emilian Tărehilă, Budapesta, 8 Decemvre. Soirile răntoc ca d-ta , murmură ştrengarul, sim-
program: Partea oficiâsă î) Cuvânt de
44
cleric în cursul al II-lea. 5) „Fulger , poe- despre demisiunea cabinetului Banffy ţindu-se măgulit.
deschidere ; 2) Raportul anual; 3) Rapor
sie de G. Coşbuc, declamată de Iosif Co- se desmint. — „Atunci fă-mi plăcerea şi-mi îm
manescu, cleric în cursul al III-lea. 6) tul comisiei revăcjătore. Partea socială: Budapesta, 8 Decemvre. Szilâgyi prumută câţiva guinii. Itl promit, că la
Concert şi dans.
„Despre influenţele binefăoătâre ale cala a declarat ac}I, că la nici un cas proxima Zi» când îmi capăt salarul, ţi i îna-
Intre âspeţî am remarcat pe D-1 co 44
mităţilor asupra omului , disertaţie de Ni- nu-şl va retrage dimisiunea. poiez punctuos .
44
lonel Lupul, deputatul Dr. G. PopovicI, de Pungaşul rîse şi într’adevăr scâse din
colau Şandru, cleric în cursul al II-lea. 7) Banul JDmen Hedetvary a sosit
putatul (sârb) Balyac, \Dr. N. St. Ciurcu, busunar doi guinii şi-i dădu lui Foote. In
44
Orchestră: a) „Intr’un album , de G. Dima; acjl aici şi a conferat cu Banffy mai
căpitan Trica, capelan militar Boldea, Dr.
44
■b) „Gavotte , de Czibulka Alphons, esecu- mult de doue bre. momentul acesta se auZi tropot de cai, şi
L. PopovicI Dr. I. Bodea, Dr. Cuparescu, eâţl-va constablerî (poliţişti călări) intrară
tate de orchestra societăţii. 8) „Vespasian
44
şi Papinian , dialog de I. Negruzzi, pre Dr. Praeda, Dr. Petrescu (BucurescI) Dr. în acea stradă.
dat de Iosif Comanescu, cleric în cursul al N. Haemann, representaţii societăţilor stu D I V E R S E . — „Aici e“, strigă un poliţist, „aici
denţesc! cu cari societatea susţine relaţiunl 44
III-lea şi Zenovie PopovicI, cleric în cursul e Bill!
intime, şi representanţii studenţilor români Bărbierii vecului trecut. A trecut acel înjurând pungaşul sare în casa din
-al II-lea. 9) „Era nâptea întunecâsă , de
44
din Leoben. timp, când fie-care bărbier, afară de măes- apropiere şi dispare, mai nainte de ce po
Gr. Dima, esecutată de corul societăţii. 44
La orele 8y dl preşedinte Al. Cră- tria de a rade, mai era şi „doftor . Scotea liţiştii s’ar fi dat jos de pe cai. Fiind-că
2
Corone eterne. Din tristul cas al tre- ciunescu rostesce cuvântul de deschidere, dinţi, tăia artere şi scia prescrie doftorii de o urmărire a pungaşului printre atâtea
cerei din viaţă a d-nei Maria C. Săcărianu, în care schiţâză scurt activitatea comitetu bolnavilor. Acjl bărbierul numai tunde şi cotituri de strade, nu putea fi vorbă, poli
în loc de o cunună peritore pe sicriu, Ono lui în anul espirat. Se adresâză apoi cătră rade, er altă măestrie nu-i este ertat să ţiştii s’au adunat în jurul actorului, ca să
rata familie a d-lui director Valerie Bologa colonie observând, că relaţiunile între co aibă. Cât de mare a fost cercul de activi le povestâscă păţaniile avute cu renumitul
ni-a predat 5 fl. drept eorână eternă la lonie şi societate nu mai sunt acele, cari tate al unui bărbier în timpurile trecute, pungaş de stradă.
„fundaţiunea iubiţilor răposaţi, pentru ajuto au fost pe timpul balurilor române, cari au se pote vedâ de pe o firmă, care a fost — „M’a jăfuit total , se tângui Foote.
44
rarea şcolarilor români săraci*. Primindu-se fost pănă înainte de vr’o câţi va ani. Dl săpată de curând în Francia. Pe firma fos „Eu tocmai aveam banii strînşl, ca să-mi
acâstă sumă de subscrisul Comitet, se chi- preşedinte râgă în fine, ca colonia să dea tului bărbier adecă stă scris tot felul cu plătesc creditorii, şi când colo, ce să veZl,
tâză în acest mod şi se arată că s’au adăugat la şi de aici încolo spriginul moral societăţii, ce se ocupa acel bărbier, anume: „Maoaire mi se întâmplă acâstă nenorocire. Mă rog,
numita fundaţiune. — Braşov, 27Noemvre mai cu sâmă când toţi sunt couvinşl, că Rao, bărbier, care pregătesce peruci, asis d-lor, să luaţi spre cunoscinţă acâstă în
(9 Decemvre) 1898. Comitetul parochial ro causa indiferentismului manifestat nu zace tent de doctor, clisier, învăţător şi faur de tâmplare, ca eu să pot scăpa dinaintea cre
mân gr. or. din Cetatea-Braşovului. în sînul comitetului, sâu al societăţii, ci în potcâve. Rade pentr’un sil, pentru doi sil ditorilor mei .
a
micele neînţelegeri iscate în colonie, ale tunde părul şi fârte eftin pudrâză, poma- Dorinţa lui s’a împlinit. In diminâţa
Vinuri false. Se soie, că şi în Ardeal
oăror triste consecuenţe „România Jună dâză pe fetele tinere şi frumuşele; pentru următâre tot oraşul vorbea despre atacul
44
s’a dat de urma multor vinuri false. Intre
le-a tras. o plată de pe un an, ori un pătrar de an, hoţesc asupra cunoscutului actor, şi credi
altele se comunică, că la Bîşnov şi Ghim-
Cu acâstă ocasiune dl president con ia asupră şi şi aprinderea lămpilor. Pe torii lui Foote într’adevăr au renunţat la
bav din comitatul Braşovului încă s’a aflat
stată cu date statistice la mână şi faptul omeni tineri şi fini îi învaţă limbi. Pentru paşii întreprinşl contra lui şi n’au mai pre
mult vin fals, din care s’au luat mostre şi
dureros, că numărul membrilor scade, mai crescerea lor se îngrijesce mult. Iuvaţă a tins, ca el să fiă arestat.
s’au trimis la institutul chemic din CluşiQ
ales în ce privesce pe cei născuţi în România cânta, a potcovi caii. Pregătesce şi câr- Numai mai târZiu, când Bill a fost
spre a fi supuse unei analise. — In Arad
şi Transilvania. In fine bineventâză între pesce papuci, cisme, învaţă fârte eftin a prins, s’a adeverit lucrul. Pungaşul Bill
neguţătorul de vinuri Armuth Lajos încă a
urări de „să trăâscă âspeţii presenţl. dansa, taie bătăturile. Vinde eu gros şi en adecă înainte de ce l’au spânZurat, a po
44
44
făcut mari „geşefturl cu vinuri false, din detail tot feliul de^ luorurî bine mirositâre,
D-1 secret. 1. A. T. Păscuţiu cetesce vestit, cum lui Foote i-a succes lucrul de
care causă a fost pedepsit cu o lună în- vinde recvisite de scris, vax, heringi săraţi,
apoi raportul anual, în care se dă o necreZut, ca tocmai pe el, pe cel mai
chisâre şi 1820 fl. amendă. perii, princlătâre de şâreel din sârmă, ră
fidelă iconă a vieţii „României June în renumit pungaş, să-l stârcă de parale.
44
dăcini pentru întărirea inimii, cartofi, câr-
44
Kossuth şi .„Egyetertes . Francisc decursul anului expirat; ou consciinţă li
năţei şi altele . Atâtea ocupaţiunl sunt
44
Kossuth, după reîntârcerea sa din Italia, niştită comitetul aştâptă apreciarea muncei
chiar destule pentru un om. Bărbierii de f L f t e r a t i a r ă .
44
nnde de mic copil trăise în „exil cu ta sale, având convingerea, că şi-a împlinit
a<jî cu invidie pot să-şi aducă aminte de
tăl său, figura ca prim-colaborator al or datorinţa după putinţă. Dietetica poporală, scrisă cu deosebită
colegii lor din vâcul trecut.
44
ganului „Egyetârtâs , şi numele lui sta ti De membrii emeritaţl se numesc d-nii: consideratiune la modul de veţuire a ţă
părit în fruntea (harului. Acum însă socie Dr. V. Colceriu, Ing. C. Comanescu, Ine. Foote şi Bill. Era pe la jumătatea vâ- ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica,
medic pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
tatea de acţionari, oare edă foia, a cum Mesaroş, Ing. T. PopovicI şi Dr. E. So- cului trecut, pe când în Londra încă era
Asociaţiunei transilvane, având în text un
părat dela Osavolszky dreptul de proprietate, lomon. în flore jaful pe strade. A trece prin vre-o
număr mare de ilustraţiuul. E o bună şi
şi Kossuth s’a retras din funcţiunea de D-1 Al. de Vaida Voevod dă cetire ra stradă laterală a Londrei în timp de nâpte, preţiâsă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
44
prim-colaborator al lui „Egyetârtâs , mo portului comisiei revădătore, in care se era totdâuna un lucru fârte riscat. orî-oe familie, arătându-i cum să-şi păzâscă
tivând acâsta cu daraverile ce le are ca propune comitetului absolutoriu cum laude. Intre acei, cari au făout acea espe- sănătatea, cum să se hrănâscă, cum să
trăâscă şi de ce să se ferescâ pentru a se
conducător de partidă. Redactor responsa Cu acestea se finesce partea oficială, rienţă, se numără şi renumitul actor şi
putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun
44
bil al lui „Egyetârtâs a rămas tot Osa când între puternice strigăte de „trăăscă*, compositor Samuil Foote. Acesta totdâuna
gată. Se pâte procura şi dela Tipografia
volszky, care posedă cele mai multe ao- d-1 Dr. N. St. Ciurcu, seniorul societăţii, era plin de datorii. Intr’o nâpte merse acasă „A. Mureşianu.
ţţiunî, âr după el Garol Eotvos. este proclamat de president al părţii so dela un banchet şi când apucâ pe o stradă
