Page 109 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „sazeta* ^se în Moare îi.
AOiinistraţiiiiea şi Tipirafla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şâse lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE ae primeao la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukee Naohi'. oiele poştale din întru şi din
Sax Augenfold & Emorloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudo|f Mosse.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 1 Uabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond. pe o eoldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ de 4=S) 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 262.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 29 Noemvre (11 Decemvre). 1898.

încurcăturile în Ungaria. siţiă, ci şi un număr însemnat de legi câte li-a vrut, tâte măsurile de pentru desbaterî. Dimisiunea şi-o da
membri din însăşi partida guver­ forţă câte i-se păreau neapărat de şi al doilea preşedinte Lang, tot din
Pare că se pregătesc nisce în­ nului. Aceştia, nefiind mulţumiţi cu lipsă pentru a guverna paşalicesce, acest motiv.
tâmplări, cari vor aduce însemnate procederea lui Banffy şi soţi, s’au ca pe timpul fişpăniei sale dela Bis­ Dâr ce e şi mai mult. Banffy
schimbări înăîntru. Starea de lu­ răsvrătit în contra partidei şi au eşit triţă şi Deşiu. Der în urmă tăte se se trefiesce dintr’o dată c’o altă pa­
cruri estra-ordinară de acjî atât în din ea. Pănă acjî numărul celor res- răsbună în lumea acâsta. Mâna ne- coste şi mai mare. Peste 20 dintre
partea de dincbce, cât şi în partea vrătiţî se aruncă aprâpe la trei zeci. cruţătăre a sârtei l’a ajuns şi pe el, membrii partidei şi-au anunţat eşirea
de dincolo a monarchiei este urma­ Partida dela putere se află der ca pe toţi mânuitorii despotismului. lor din ■partid. Sunt toţî membrii cu
rea marilor încurcături, ce le au a- în stare de destrămare. Cu tdte aces­ Ridicatu-s’au din tote părţile asupra greutate, mare parte grofi şi baroni,
dus cu sine neînţelegerile cu privire tea guvernul Banffy vestesce, că nu lui cei-ce vedeau, că de vor mai între cari şi foş’ii miniştri Csaky şi
la încheierea pactului. se va clinti din loc şi că va duce dăinui aceste stări de lucruri rău Hieronymi. Acestea sunt semne, că
Precum am arătat la timpul seu, pănă la sfirşit grâua luptă, la care are să fie, şi s’au ridicat cu atâta partida dela putere a pornit pe ca­
cu tote svercolirile de o parte şi de este constrîns. Mai vestesce baronul putere, încât cailele lui Banffy sunt lea destrămării.
alta era neîndoios, că unitatea eco­ Banffy, că s’a înţeles cu banul Croa­ ca şi numărate. întâmplările săptămânei acesteia
nomică între Austria şi Ungaria tre- ţiei şi că cei 40 de deputaţi croaţi, Stângacii din dietă de mult îi preocupă acum tote cercurile poli­
bue susţinută cu ori-ce preţ, căci afară de vre o trei, vor subscrie purtau Sâmbetele, er acum în urmă tice din monarchie, şi toţî aştâptă
aşa pretind interesele monarchiei şi legea escepţională, ce a propus’o i-au jurat peire îu tdtă forma. Ban­ cu mare încordare să vadă desnoda-
ale dinastiei. faimosul Coloman Tisza, ca mijloc ffy văcjând, că nu e de glumă şi că mântul crisei mari, ce bântue de sus
Când a fost la Ischl astă-vară, de a eşi din încurcătură. Cei ce au n’o p6te scâte la căpătâiu cu duş­ pănă jos.
ministrul-preşedinte Banffy s’a înţe­ eşit însă din partida guvernului şi manii săi, şi-a luat refugiu la un *
les acolo cu ministrul-preşedinte aus­ cei din oposiţiă tocmai de acesta esperiment fdrte primejdios, pentru întâmplările din Ungaria îşî au
triac, contele Thun, şi a luat anga­ lege se plâng mai mult, 4* 0 l, uă a-şî putea susţină cum-va dulcea şi efectul lor şi asupra constelaţiunilor
c n(
jamentul se încerce t6te numai printr’ânsa se nimicesce constituţia hrănitdrea putere. Pierc}ându-şî nă­ din Austria. Cabinetul contelui Tbun
şi numai, ca se se p6ta susţine şi şi se introduce guvernarea volnica dejdea de a pute căpăta dela dietă văcjând, că tot mai mult se depăr-
mai departe pactul economic cu şi absolutistă în Ungaria. un provisoriu de câte-va lunî, a adu­ tâză ţînta de-a pute face ceva în
Austria. Dâcă cei cu gura mare din dietă nat într’o mare conferinţă pe mem­ cestiunea pactului, se grăbesc.e şi el
După cum hotărîseră Ungurii, nu se vor mulcomi în momentul din brii partidei, care-1 susţine, şi prin a înainta parlamentului un proiect
ar urma, ca cu 1 Ianuarie 1899, ne- urmă, cum au mai făcut’o şi de rostul viclenului Tisza Coloman au de lege asupra provisoriului de 6 lunî.
putând parlamentele pană acuma se altă-dată, se pote prevedă cu sigu- ticluit un proiect de lege în virtu­ Proiectul acesta se va pune la or­
facă nicî o ispravă, Ungaria se se ritate, că în Ungaria se va nasce tea căruia, guvernul să o ducă îna­ dinea cjilei într’una din proximele
rupă economicesce de cătră Aus­ o încurcătură cum nu s’a mai po­ inte cu afacerile ţării ca şi pănă şedinţe. Germanii însă—după-cum a-
tria şi se-şî rânduescă treburile eco­ menit dela înfiinţarea dualismului, acum, pănă la 31 Decemvre 1899, nunţă o telegramă din Viena — au
nomice de sine stătător. care încurcătură va sgudui din te- adecă să guverneze fără lege de botărît să facă tot ce le stă în pu­
Acesta înse nu merge din sim­ meliă nenorocitul sistem de guver­ budget votată de cameră, seu mai tinţă, ca proiectul pe provisoriu ee
pla causă, că Ungaria nu e pregă­ nare, sub care gemem acjî cu toţii. bine cjis să stăpânescă fără legi nu devină lege. Ast-fel proiectul va
tită şi nicî nu are acjî puterea se se aduse de dietă. Proiectul lui Tisza trebui să fie introdus cu ajutorul
rupă economicesce de Austria. Gu­ Revista politică. a fost subscris îndată de o mare § 14. Cum-că Germanii se pregătesc
vernul Banffy e încă sprijinit dela mulţime a membrilor partidei, el se din nou la luptă înverşunată în po­
Viena şi acnm se pregătesce ca prin Pilele săptămânei acesteia au subscrie şi afli. triva guvernului şi a pactului, se
luare de raesurî estra-ordinare înafară fost cjile de grea cercare pentru Ban­ Intr’aceea se întâmplă un lucru vede şi din celea-ce s’au petrecut
de constituţiă se facă cu putinţă o ffy şi ai săi. De patru ani de cjile sensaţional. Ministrul croat Josipovich alaltă-erî la Briinn în Moravia, unde
Banffy guverneză volnic şi fără res­
nouă prolungire provisorică a pac­ îşî dă dimisiunea declarând, că el s'a ţinut o mare adunare a Germa­
tului pe şese lunî, cu privire la care pect de legi şi dreptate, călcând în nu vre să facă parte dintr’un gu­ nilor, aşa numiţi progresist!. A luat
s’au înţeles amândouă guvernele, din piciore tot ce i-se părea, că i face vern, care se pune afară de lege. între alţii cuvântul Menger, care a
piedecî în urmărirea ţintei lui de-a
Viena şi Budapesta. se face pe lung un şir de anî stăpân După Josipovicli a doua cji îşi dă combătut cu asprime proiectele pac­
In contra acestei încercări de a dimisiunea preşedintele dietei Deşi- tului. Adunarea a votat unanim un
porni pe alte cărări, spre a delătura absolut al acestei ţări. Şi-a făcut deriu Szilagyi, motivând cu aceea, că proiect de resoluţiune, ca deputaţii
piedeca, ce o pune în cale guver­ alegeri prin corupţiune, baionetă şi în ast-fel de împrejurări el nu mai germani progresist! din „Reichsrath“
glonţ, ducând în dietă numerbsa sa
nului oposiţia maghiară, se ridică turmă de slugi plecate, cu ajutorul p6te conduce desbaterile în dietă să fie provocaţi a lupta şi vota în
acum nu numai partidele din opo- conform recerinţelor regulamentului contra pactului cu Ungaria.
cărora şi-a votat t6te proiectele de

FOILETONUL „GAZ. TRANS . Un om, care cunosce distanţa dintre Herepea unde firesce am mers şi eu, ră­
U
După Crăciun ârăşî m’am mai întors
acasă. De slujit nu era vorbă, biserica era Oetatea de Baltă şi Vaşarheiă, pâte judeca mânând un despărţământ în Oetatea de
că ăst lucru e peste putinţă. însărcinatul Baltă, cu v.-prefectul Lăscudean.
arsă. Cărţile şi vestmintele prădate. Trăiam
Din întâmplările vieţii. ca nisce păgâni. In diua de 26 De- pornesce, se duce pănă în Adămuş, cum­ In anul 1849, în ajunul Botezului
pără o pipă cu ţâvă strîmbă de lemn şi
oemvre v., îmi vine dela prota Pogaraşi, nostru, des de diminâţă audim bubuituri
— Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o v a n . — pe la 1 oră după miecjul nopţii sosesce,
ca mâne să mergem la Blaşih la o con­ de tunuri. Se face mişcare mare, frate-meu
(Urmare.) sfătuire. Pogaraşi vine la mine în diua de spune că a fost, şi nici pomenire de celea cjise: Oare vine cu mina să vedem ce s’a
ce a enarat protopopul Fogaraşi. Chiamă
Mai aprâpe de Crăciun, cu vre-o sută 27 Decemvre v. des de diminâţă şi por­ întâmplat? S’au oferit mai mulţi, der eu
de âmenî am mers la lagărul frate-meu în nind cu sania mea cu cai, la amiacjî am domnii pe frate-meu, ca prefect, în casa n’am vrut să nu fiu cu frate-meu. Eu şi
Bobohalma, în curţile lui Zeyk. Era şi Pop ajuns în Cetatea de Baltă. Puţin am stat, laterală, şi-i cjic: D-ta ai pe acest protopop Popoviciă din S. Ioana, mai în urmă preot
Nicolae, fiul preotesei văduve din Blăşel, şi şi am pornit cătră Blaşitt şi pe la făgădăul să-l arestezi! Frate-meu a cjis: „Domnilor, în S. Măria, apoiîn Boian, ne suim pe trei
eu sunt cleric, D-sa mi-e protopop, şi de
Alimpiu Blâjan tot de acolo, fiiul preotului Bălcaciului, ne întâlnim cu protopopul din cai, prin Herepea îu dâlul Craifalâului. Cât
vom mai trăi, pot să am neplăceri cu dân­
gr. unit. Amândoi erau nisce fecioraşl tineri. Şomfalău, Nemeş Grigorie, care ni-a spus, vedeai cu ochii, pe tote delurile şi pe şfs
Socdtit’a Pop Nicolae atunci, ,eă ore când că nu e de a merge în Blaşiii, că nici el sul; nu pot să împlinesc cererea D-Vostră“. — tot om de om trăgându-se cătră la­
să fie el proprietarul acelor curţi? In rea­ n’a fost decât până în Sâncel şi l’au avi- Au chemat pe vice-prefectul Plorea Lăs- găr. Scoborîm în Oraifâlău. Popa reformat,
cudean, l’au arestat pe Pogaraşi şi într’o
litate aşa s’a întâmplat. Pop Nicolae acjî e sat a-se întorce îndărăpt, că Ungurii din prietin fratelui-meu, acum cu un rîs sar­
sanie cu bivoli, pe un frig de 18 grade,
mort, dâr a rămas în urma lui o numărosă Aiud sunt porniţi cătră Blaşiii. Am reîn­ castic ne chema să întrăm la el. Eu ceteam
familie, — toţi bine aşecjaţl. tors der împreună şi nâptea am rămas la l’au transportat la Sibiiu. Prate-meu numai din faţa lui răutatea inimii, şi n’am lăsat
diminâţă mi-a enarat întâmplarea. Pogaraşi
In sâra Crăciunului nostru, când ci­ frate-meu. Eu n’am mers la cină în cetate, să primâscâ invitarea. Cât ce am eşit din
când au cuprins Ungurii Sibiiul, a fost
nam, au sosit nisce SânpălenI, aducând pe Pogaraşi însă s’a dus, şi după cină între sat, întră o armată ungurâscă de călăreţi
eliberat, şi ca remunerare transpus pro­
un anume Laji, un săbău cârpacii!, care pahare dă a spune domnilor, că el a fost şi câte-va tunuri. Prate-meu voia să mer­
mai cârpea pe la grofu vestminte, şi aşa în cjilele trecute la Vaşarheiă şi a văcjut topop în Vaşarheiă, în locul lui Uie Parago, gem drept la ei, eu i-am dis: „Mă Vasilie,
oare lipsea dela locul său.
îşi susţinea muierea, care era verişoră cu nisce ismănarl (gagyâs) ungureni şi a aucjit aceea e armată ungurâscă. Scdte telescopul
u
noi, fiind tatăl ei bucătar ore când la bă­ povestindu-se, că Ungurii vin cu un co­ Eu nu m’am mai întors la Chirileu, şi privesce-i . Aşa a fâout, şi a recunoscut
trânul comite. — Pe acesta frate-meu l’a mandant polon. N’a trebuit alta; numai şi am rămas la lagărul frate-meu. Fogaraşi că e armată ungurâscă, având cbepenege
deslănţuit şi l’a ţinut la lagărul său, unde decât fu chiămat un tribun, Popoviciă a avut dreptate, că n’a trecut o săptămână sure. Atunci a dis frate-meu: „Să nu fi
mai cârpea la unii şi la alţii şi căpăta Alexandru, şi-l însărcinară ca numai decât şi cjisa lui s’a împlinit. fost cu mine, eu eram perdut, că mergeam
mâncare. Nu l’au lăsat să mergă, ca nu să pornâscă cu vre-o câţî-va tovarăşi la După anul nou al nostru frate-meu oblu la ei“.
cumva în drum să-l omâre, că în acelea Vaşarheiă, să cerceteze, de sunt adevărate a mobilisat partea cea mai mare a lagă­ Am luat’o pe livadiă, pe drâpta Târ-
timpuri nu era socotită viaţa omului. spusele protop. Pogaraşi. rului prin St. Măria, Veseuş la Şilea şi navei şi în o % oră am fost la Cetate,