Page 11 - 1898-11
P. 11
Nfr. 240—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina
mult mai mari, d ecât răsboiul fratricid. reşce ‘/ tonă. Pescele a fost vândut mu- tăi, după cum i-se scrie lui „P. Lloyd" crude... După promisiunile şi „tot concur
2
Acesta ar fi adevăratul înţeles al reformei seului din Budapesta. este, că studenţii germanl-naţionall le-au sul" dela memorabila sâră de cunoscinţă,
Ţarului. Representanţii conferenţei pot să interdis Jidanilor de a purta chipiurl vinete. am fi aşteptat o indolenţă nu chiar aşa do
Baron român. ţ)iarul „Patria" din
stabilâsoă între sine puterea de apărare a Cârta s’a început pe la 12 6re din (Ţ, mare...
Cernăuţl anunţă, că d-1 Ioan Lupul, mare
flăcărui stat, pe basa mărimei, capabilităţii şi degenerând în. bătaie a durat pănă 2V Dâr să vă comunic cununa damelor,
2
şalul Bucovinei, va primi cŢlele acestea dela
şi prosperării ficărui stat singuratic. Ces- ore d. am. După ce universitarii jidani au cari ne-au onorat cu presenţa:
împăratul titlul de baron.
tiunl, cari par neresolvabile, nu vor forma venit ârăşl în aulă, germanii-naţionall le-au Domnele: Cioplea (Cluşiii), Dr. D.
obiect de discuţiune al conferenţei. Congresul din Turin. Sâmbătă s’a des strigat: „Afară cu Jidanii!", aruncându-se Ciuta (Bistriţa), Dr. Cheţan (Blaşiîi), Dr.
chis la Turin congresul internaţional stu asupra lor cu bastânele. Jidanii răspunseră Filipan (Năsăud), D-na Gali (Seouieu), Dr.
•v Husia şi Statele balcanice. Din
denţesc. Au sosit studenţi din totă Europa. Germanilor cu : „Mântuire Sionului!“ Gerasim (Aiud), d-na Camilla Indre (Cluşiii),
Petersburg i-se anunţă „Corespondenţei Po
Animaţia era forte mare. Primirea făcută Fiind-că studenţii jidani nu voiau să iese d na Leuca, văd. Kesely (Cluşiii), Dr. Mo-
litice", că diplomaţia rusâsoă nu se gân-
studenţimei universitare de cătră studenţii din aulă, au fost tîrîţl afară tot câte unul, rariu (Cluşiii), d-na Nasta, d-na Nemeş
desce de loc a tronsforma raporturile din
italieni, a fost splendidă. In deosebi stu care după-ce era scos afară, universitarii (Cluşiii), d-na L. Pop (Cluşiii), Dr. Corn.
tre Statele balcanice. Dorinţa seriâsă a
denţilor Români li-s’a făcut o primire ade germani îl îmblăteau cu bastânele. Jidanii, Pop (BucurescI), d-na Corolina Papp.
Rusiei este, de a evita orl-ce perturbaţiune
vărat frăţescă. O mare cordialitate dom- scrie „P. Lloyd", s’au apărat voinicesce u Domnişdre: Betti Bohaţiel, surorile
v
a statului quo în Balcani — ceea-oe se
nesce printre toţi. Studenţii visitâză în Pe coridore nu vedeai, decât manşete şi Cioplea, Paula şi Mili Cheresteş (V.-St.-
manifestâză prin întrâga politică esternă
grupe numărdse oraşul. Pe strade o mare bast6ne rupte... S’a fost potolit puţin Ioana), surorile Filipan, Elena Hossu, d-ra
a Rusiei, şi mai ales prin înţelegerea din
afluenţă de lume, care se amestecă printre lupta, când un Jidan scrise cu degetul pe Leuca, Elena Nasta, Emilia Nemeş, Ţinea
tre cabinetele din Petersburg şi Viena asu
grupurile studenţesc!. ferâstră: „Hoeh Juda!" (trăâscă Juda), şi Pop.
pra ceStiunîlor balcanice.
Ce nu-i în stare sS născocescă fanta lupta s’a încins din nou cu mai mare furie. Numele celoralalte drăgălaşe domni-
Pedelii universităţii voiră în mai multe rân şâre îmi scapă din memorie, mă rog de in
sia. ţ)iarul engles „Pali Mal Gazette", care
SCIRILE BILEI. apare în Londra, înregistrâză scirea, că duri se oprâscă pe studenţi de-a se mai dulgenţă. Sixto.
fruntaşii armatei francese plănuese un com bate, dâr înzadar. Intr’aceste profesorul
— 2 (14) No venire, Philippovich apare în aulă, strigându-le: Dare de semâ şi mulţămită publică.
plot contra republicei, la cas, dâcâ Curtea
Convict pentru fiii de învăţători. In de cassaţie va achita pe fostul căpitan „Păstraţi d-nii mei, libertăţile academice!" Haţeg, 9 Noemvre 1898.
15 (27) Octomvre s’a ţinut în Ciacova adu Dreyfus. Poliţia din Paris e avisată deja Ca răspuns, studenţii germani mai arun Subsemnata a luat deja de multă
narea învăţătorilor români, convocată pen despre existenţa acestui complot. Se vor- cară afară pe câţl-va SioniştI. După acâsta vreme iniţiativa de-a porni o colectă „Boule
tru a se consulta în oausa înfiinţărei unui besce, că toţi bărbaţii marcanţi, cari agită sosesce rectorul universităţii Wiesmer, se de neige , al cărui venit era destinat inceu-
u
nonvict pentru fiii de învăţători români cestiunea Dreyfus, vor fi omorîţl. Primul re urcâ pe scări şi striga: „Silentium fur den diaţilor din comuna Strei-Săcel de lângă
Au luat parte la adunare pes.e 60 de în dactor al «Ţarului „Le Temps", Pressensâe, Rektor!“ (Tăcare pentru rector), dâr mult Haţeg.
văţători bănăţeni, din ţinutul Torontalului, avertisat, îşi schimbă mereu domiciliul, er a trebuit să strige rectorul, pănă ce studenţii Circularele, ce mi-s’au înapoiat, în
Belinţului, Făgetului şi Timişârei. Adu senatorul Trarieux, fost ministru de jus s’au mai domolit. „Eu, dise rectorul, am număr de 82, sunt cernite de iscăliturile
narea a fost deschisă de d-1 învăţător I. tiţie, umblă înarmat cu un revolver. trimis aici pe pedel şi pe directorul can milostivilor contribuenţl. Pentru a indica
Vuia, care a presentat şi proiectul de sta celariei, să facă ordine. Dâeă d-vostră aveţi însă numele tuturor, cari au contribuit cu
tute. După acest proiect, care pe lângă Corespondentul unui Ţar italian ares basă reală, atunci vă rog veniţi la mine ;
tat. Francesco Satornelli, corespondentul obolul lor, ar trebui să fac o dare de sâmă
unele, amendamente a fost primit de adu eu apoi voih aplana cârta. In vorbirea de
(Ţarului „Corriere di Napoli", care se afla chilometrică. De aceea mă mărginesc a
nare, în convieţui, ce se va înfiinţa vor fi inaugurare am intonat, că eu cu plăcere indica suma fiă-eărei circulare cu numele
primiţi fii români gr. or. peste tot, având la Jaffa, scrisese cŢ&rului său, că Sultanul primesc a vă fi procurorul ţjD-Vostră. Vă
a cheltuit milione pentru călătoria împăra acelei persone, care a copiat circulara, adecă
preferinţă însă fiii de învăţători. Pentru rog cu vorbele cele mai binevoitore pă
tului Wilhelm la Palestina, dâr n’a plătit care ocupă locul întâi al mărcei şi al per-
esecutarea conclusului s’a ales un comitft rintesc!, să părăsiţi aula".
şi nu plâtesce solda soldaţilor. Scrisorea a sânei iscălite mai pe urmă, adecă dela care
constătător din d-nii: I. Vuia preşedinte; I* Strigăte de „Heil" şi „Prosit" se au-
căcjut în mâna autorităţilor turcescl, cari au am primit circulara. Multe din stimatele
Marca vice preşedinte; Io a chim Muntean cjiră strigând şi universitarii germani, îna persâne, cari şi-au luat sarcina de-a copia
notar; I. Biruescu cassar Pr. Givulescu arestat imediat pe Satornelli. Autorităţile intea rectorului, aruncau pe Jidani afară
turcescl vor, probabil, să facă educaţia po circulara, nu-şî vor vedâ în acâstă dare de
controlor. Membrii: I. G-ruescu, G. Joan- şi-i băteau. Studentul jidan Pickarsky su-
litică a corespondentului italian. sâmă numele. Lucrul se esplică prin faptul,
drea, I. Popa, Em. Andreescu, M. Vidu, muţa pe comilitonii săi cu vorbele: „Nu
că eu, din 70 circulare lansate de mine,
Sim. Faur, I. Tuducescu şi Ioan Dariu. Fugit din închisore. Constantin Kory- mai atunci părăsim aula, când o partidă n’am primit decât 12 originale, ele s’au
învăţătorilor adunaţi li-s’a făcut o frumâsă towski, care se afla în închisorea din Sta- iese afară pe uşa din stânga, âr cealalaltă înfundat de sigur unde-va. Şi tot astfel
şi cordială primire din partea Românilor nislau pentru o escrocherie cu nisce boi, a pe uşa din drâpta !“ O’un rîset batjocoritor de sârte au trebuit să aibă multe dintre
oiacovenl, în frunte cu d l protopop Ioan scăpat din acea închisâre prin ajutorul fii răsunâ răspunsul din partea naţional-ger- copii.
Pinciu şi d-1 advocat Dr. Lazar Simon, cari cei directorului, o fată de 17 ani, numită manilor: „0 stradă! şi apoi afară cu ei!" Resultatul material obţinut e urmă
se vede, că şi dânşii sunt a se număra Matilda Dancewicz, care ia procurat haine — «Voiţi voi să treceţi prin „strada Jida torul :
între iniţiatorii acestei frumose idei. şi o barbă şi l’a dus cu trenul în România. nilor" şi să vă batjocurâscă ?“ — întreba Circulara Nr. 1 prin d 1 Inginer I.
La întorcere, Matilda Dancewicz a fost a- Pickarsky. — «Nu, nici odată !“ strigară Godini, Slatina (România) 23 fl. 78 cr.
Episcopul Majlath a sosit la Braşov
restată. colegii lui. Circ. Nr. 2 prin d-1 Dumitru Bursanu (Bu
Vineri după amâcŢ cu trenul accelerat
Rectorul apare a doua oră în aulă şi curescI) 19 fl. 66 cr. Circ. Nr. 3 copiată şi
pentru a asista la eserciţiile pie extra-or- Cununiă. Eri în 13 Nov. n., s’a ounu-
se încârcă ai domoli cjicându-le: „Totdâuna primită dela d-ra Rimbaşiu din Brad, 15
dinare, ce se fac la gimnasiul rom. cat. nat în Năsăud d-ra Valeria lonaşcu cu d-1 fl. 25 cr. Circ. Nr. 4 oopiată de d-na Elena
a fost o însuşire frumâsă a tinerilor aca
Sosirea lui cu totul pe neaşteptate a făcut înv. Ioan Filimon Deac. Fiă în ceas cu A. Mureşianu şi primită dela d-na Hor
demici, ca ei să asculte pe superiorii lor şi
mare surprindere între credincioşii sii. încă noroo tensia Popescu 8 fl. 95 cr. Ciro. Nr. 5 dela
mai ales pe rector. Arătaţi-o şi d-v6stră d-ra M. Cosma, Sibiiu 8 fl. Circ. Nr. 6 co
în aceeaşi sără aţinut o predică tinerimei;
Teatru german. Desâră se va da, ca a acâsta! Cârta d vâstră vom domoli-o, când piată de d-ra S. Stănesou şi primită dela
Sâmbătă a luat parte la spovedirea tiDe-
doua operetă din ciclul acesta de represen- spiritele nu sunt aşa iritate. 0 partidă să d-ra Valeria Branisoe 6 fl. 80 cr. Ciro. nrii
limei, âr erl a împărţit s. cuminecătură. 7, 8, 9, 10, 11, copiate de d-na Elena
taţiunî, noua operettă „Der OpernbalP, după iese afară, cealaltă o va urma". Universi
Gallea, Buricescu Ion, I. Costin şi două
In procesul delâ Săcele pentru elibe comedia francesâ Roşa Domino, de Victor tarii germani strigară furioşi să iese Ji anonime tote din BuourescI 6 fl. 33 cr.
rarea dela miliţiă probabil că se va ţ’ne Leon şi Hugo Waldberg, musieă de E. danii. Pickarsky le răspunde: „Noi rămâ Circ. Nr. 12 copiată de d-ra Constanţa
în urma urmelor şi pertractarea finală, de- Heuberger. nem pe lângă hotărîrea de mai înainte!" Şerb şi primită dela O Filipan, 5 fl. 16 cr.
dreoe dela Curiă au sosit deja hârtiile Petrecere poporală se va aranja Du Naţionalii-germanI se dau în două părţi, Circ. Nr. 13 original, primit dela d-ra De-
pentru punerea sub acusaţiune. Curia a minecă în 20 Novembre n. c. (Archanghelii fac drum Jidanilor, aceştia în frunte cu lia Olariu (Sibiiu) 5 fl. Circ. Nr. 14 dela
d-na Maria Alessiu (Brăilâ) 4 fl. 79 cr.
modificat hotărîrea instanţei prime, oare e Michail şi Gavriil) în localul şcolei confe rectorul, directorul cancelariei şi pedelul Ciro. Nr. 15 copiată de d-ra Viora Ignat,
mai apăsăt're pentru aousaţî, sionale din Feleacul-săsesc. Preţul ÎDtrării părăsesc aula. Studenţii germani întonâză primită dela d-ra C. Şerb 4 fl. 50 cr. Circ.
Numire. D-1 Gavril Maroş, concepist de personă 60 cr. începutul la 7 ore sâra. „Die Wacht am Rhein" şi „Vivat acade Nr. 16 copiată de d-ra A. Roşiescu, pri
mită dela d-ra C. Popa 4 fl. 30 cr. Circ.
Venitul curat e destinat în favorul biseri- mia", părăsind şi ei aula.
la direcţiunea financiară din Braşov, este Nr. 17 copiată de d-ra M. Zigre, primită
cei gr. cat. din Feleao. Familiile sunt avi- Poliţia era concentrată înaintea uni
numit secretar la direcţiunea financiară din versităţii, dâr n’a întrat înăuntru. dela d-ra V. Uilăcan 4 fl. 6 or. Circ. Nr.
-Oradea-mare, unde se va şi strămuta în- sate la provisiunea proprie, pentru beuturl 18, original primită dela d-ra Veturia Papp
bune şi eftine se va îngriji comitetul. „Libancn“-ii au trimis o deputaţiune 3 fl. 85 cr.
.curâud pentru a-şl ocupa noul său post.
la rectorul universităţii, cerând pedepsirea Circulara Nr. 19, copiată de d-ra C.
Călindarul „Lumei ilustrate". Deore-ce Germanilor. Rectorul le-a promis, că va Şerb, primită delâ Ştefan Selecki 3 fl. 65
Galbinî imperia'T. Ministrul austriec de in anul acesta nici un calendar german cerceta lucrul. cr. Ciro. Nr. 20 original primit dela d-ra
finauoe face cunosout în f6ia ofioiâsă din sâu franees nu va oferi pentru 1 franc ceea Elena Petrascu din Sibiiu 3 fl. 60 cr. Circ.
Viena, că din incidentul iubileului de 50 ce va oferi Calendarul revistei „Lumea ilus Nr. 21 copiată de d-na E. Blaga, primită
de ani al Monarohului, înoepând din luna trată", acesta va apără în trei ediţiuni: Din Cluşiu. dela P. Givulescu 3 fl. 45 cr. Circ. Nr. 22
Ediţia specială â franci 3 (fl. 1.50). Ediţia copiată de d-ra M. Spătariu primită dela
Deoemvre a. c. se vor bate timp de 3 luni
de lux fr. 1 (65 cr.) şi ediţia populară 60 — 11 Nov. 1898. d-ra Veturia Papp 3 fl. Ciro. Nr. 23 ori
monete de aur, pe cari afară de emblema
bani (36 cr.) Cine doresce să aibă ediţia Picnicul universitarilor români din Cluşiii. ginal primit dela d-ra C. Danilă 2 fl. 75
domnitorului, vor mai fi marcaţi şi anii specială, să trimită Editorului Ig. Hertz 0 convenire forte succâsă a fost petrecerea or. Circ. Nr. 24 de copiată d-na Lucia A.
dela 1843 pănă la 1851. Foile ungurescl BucurescI fl. 1.50. Cine va trimite banii Cosma, primită dela d-na Hortanse Dr. Su-
găsesc, că prin asta ministrul de finance, prea târejiu, îi va primi înapoi. Se observă, de asâră, public ales, distins, fete frumâse ciu 2 fl. 65 cr. Circ. Nr. 25 copiata de
că. cărţile poştale pentru România sunt a-se şi în genere petrecere animată. La tot ca d-ra Victoria L. Suciu, primită dela d-l
Haizl a comis un lucru „fără tact". Tim
timbra ou 5 cr. şul are un merit forte mare presidentul Coriolan PopovicI 2 fl. 55 cr. Circ. Nr. 26
pul dela 1818 — 1861 )este tocmai epoca
picnicului, stud. în drept Ionel Mesaroş, dela d-1 Dr. G. Suciu (Haţeg) 2 fl. 53 cr.
de care naţiunea maghiară are legate su- care forte mult a ostenit, ca şi în anul Circ. Nr. 27 original primit dela d-nu Al.
•venirile cele mai triste, de acea nu era Bătaie între studenţi germani şi Balaşiu 2 fi. 20 or. Ciro. Nr. 28, original
acesta picnicul să fiă o adevărată sâră plă
tocmai de lipsă, ca pe „bunul nostru rege jidani. cută pentru familiile române din Cluşiîi şi primit dela d-ra Sabina Brote (Sibiiu) 2 fl.
ssă-1 serbeze astfel cŢce „Magy. Hirl." 15 cr. Ciro. Nr. 29 copiată de d-ra Maria
In aula universităţii din Viena s’a is provincia. Steriu, primită dela d-ra Riţi Florescu, 2
Un pesce uriaş. Din Triest se anunţă, cat în 12 1. c. o certă între studenţii uni E dureros însă, când vecjl, că acei fl. 6 cr. Circ. Nr. 30 copiată de d-şora
•că Ţilele acestea un pescar a prins în golful versitari germanl-naţionall şi universitarii domni, cari „sunt neîntrecuţi în a ţese, Riţi Florescu, primită dela N. N. 2 fl. 5
cr. Ciro. Nr. 31, copiată de d-ra Cornelia
mării un pesce, pe care numai cu maşina de jidani, cari fac parte în reuniunea sionistă planuri frumose şi în a sfătui iubita tine Hotăran şi primită dela d-ra Florica Şerb
ridicat l’a putut scote din apă. Acest pesce Libanon". Certa însă s’a sfîrşit cu un rime", "pănă într’unul au strălucit cu ab 2 fl. Circ. Nr. 32 copiată de d-ra Sabina
uriaş, numit Orthagoriscus Mola (pesce de frecuş straşnic dat Jidanilor, cari au fost senţa. .. In Cluşiîi sunt 34 familii române; Brote din Sibiiu 1 fl. 90 cr.
Jună) are 3 metri în diamentru şi cântă- svârliţi afară din aulă. Pricina acestei bă- dintre 34 au participat şâpte! — Suspine (Va urma.) Erslia Popovicî.